Impresii despre pensiunea Ferma Club de la Moroeni

TIPĂREȘTE

Anul trecut, la finalul lunii iunie, ne-am cazat pentru o noapte într-o locație frumoasă, despre care nu am scris până în prezent – este vorba despre pensiunea Ferma Club din Moroeni, județul Dâmbovița. Primisem cu ceva timp înainte o invitație din partea lor pentru a petrece un sejur de două nopți acolo, însă perioada aceea a fost mai aglomerată pentru noi din cauza diferitelor probleme personale. Am optat totuși pentru un sejur mai scurt, de o noapte, întrucât eram curioși să vizităm această pensiune despre care citisem mai multe păreri în ultimii ani.

Drumul către această locație de cazare a fost destul de lejer. Fiind vorba despre o dimineață de joi, pe DN 1 nu am întâlnit blocaje în trafic, iar de la Sinaia până în fața pensiunii Ferma am mai făcut vreo 30 de minute.

Poarta fiind închisă, am sunat pentru a ne anunța sosirea, apoi am parcat mașina în curte; cred că pe spațiul betonat destinat parcării pot încăpea lejer 9-10 mașini. Noi nu am întâmpinat vreo problemă, în acea seară aveam să fim singurii oaspeți, iar a doua zi (vineri, la prânz) urmau să se ocupe toate camerele.

Încă de la prima vedere, pensiunea ne-a plăcut mult. Construcția este modernă și seamănă cu o piramidă, iar balcoanele sunt decupate în acoperiș. De jur-împrejurul pensiunii se află un ponton lat de lemn, un spațiu numai bun pentru un bronz ideal de munte într-o zi frumoasă de vară. După ce am intrat, am observat că la parter se află zona de Spa (în dreapta), un living spațios (în stânga) și zona de restaurant. Livingul este separat de zona restaurantului printr-un șemineu și un televizor, alături de care se află o colecție de dvd-uri cu filme și muzică.

Pe jos sunt mochete pufoase, iar una dintre ele (aflată în living) ne-a atras imediat atenția: este imprimată o hartă a zonei care poate fi o idee interesantă de promovare a turismului din acea parte a județului Dâmbovița.

La cele două etaje ale pensiunii se poate ajunge atât pe scări, cât și cu liftul. Am folosit și noi de vreo două ori liftul, prima dată pentru a căra bagajele și apoi pentru a-i face pe plac celui mic. Scara este suficient de lată, așa că două persoane pot trece fără probleme una pe lângă cealaltă.

Fiind singurii oaspeți ai pensiunii în acea seară, am fost invitați să vedem mai multe camere și să alegem încăperea care ne place cel mai mult. Am optat pentru camera numărul 2, aflată la primul etaj. Această cameră este spațioasă, fiind oarecum împărțită într-un mic living și dormitorul propriu-zis. În cameră erau două fotolii și o canapea, un pat matrimonial cu două noptiere, birou, un taburet, televizor și un dulap încăpător. Lângă birou, în apropierea patului matrimonial, era un pătuț care ar putea fi util oaspeților însoțiți de bebeluși. Nouă nu ne-a folosit! :)

Baia acestei camere este o încăpere spațioasă, iar cabina de duș avea și ea dimensiuni generoase. Un calorifer grilă montat pe peretele din dreapta servește ca suport pentru prosoape, iar pe partea opusă se află chiuveta, oglinda și vasul de toaletă. Am avut la dispoziție foehn, produse cosmetice, prosoape albe, papuci de unică folosință și halate albe de baie (pe care le-am găsit împăturite frumos în dulap).

Această cameră nu are balcon, iar aerisirea se face prin deschiderea ferestrelor din tavanul aplecat către zona de living a camerei.

În ceea ce privește serviciile de restaurant, noi am fost mulțumiți. Am fost invitați imediat să luăm un prânz întârziat atunci când am ajuns. Am mâncat la o masă de pe pontonul exterior, la câțiva pași de livadă. Am fost serviți cu ciorbiță fierbinte de vițel, cu sarmale și mămăliguță, am primit și cupe cu desert delicios (tiramisu parcă). Am fost apoi întrebați cam la ce oră am dori să mâncăm seara; ni s-au prezentat și două feluri de mâncare, iar noi am optat pentru păstrăv cu legume. Mi s-a părut destul de bun acest sistem de servire a mesei, atât pentru turiști (care știu ce urmează să mănânce, dar și ora mesei), cât și pentru angajații pensiunii care pregătesc din timp toate cele necesare. Înainte de a mânca păstrăvul, am fost serviți cu un aperitiv (pe platou erau brânză și șuncă de casă, bruschete, măsline, ceapă roșie). Seara, ca desert, am primit înghețată.

A doua zi dimineață, la micul dejun, am gustat alte bunătăți. Lapte cald, dulceață, unt, omletă, ochiuri (după cum a dorit fiecare dintre noi să mănânce ouăle), brânză, pastramă de porc, legume, toate acestea ne-au asigurat energia pentru o plimbare destul de lungă pe poteci de munte după ce am plecat de la pensiune.

Zona de Spa a pensiunii se află la parter. Am mers acolo după masa de seară și ne-am bălăcit în piscina interioară vreo două ore și jumătate. Există vestiare, toaletă, saună, o masă de masaj, câteva șezlonguri și un bazin gonflabil pentru cei mici în care se aflau câteva colace și mingi. Conform termometrelor, temperatura apei era atunci de 28 de grade, iar în încăpere erau 27 de grade. Numai bine pentru bălăceală, ne-a plăcut mult bazinul acela albastru și floricelele realizate pe tavan! Piscina are cam 1,50 – 1,60 metri adâncime, iar circulația apei calde se realizează prin trei duze.

Din ceea ce ne-am putut da seama, în zilele călduroase de vară ușile către exterior se deschid și te poți bronza direct pe pontonul din exterior, la câțiva pași de piscina pensiunii. Probabil că atunci când toate camerele sunt ocupate, zona de Spa poate fi oarecum aglomerată, însă (ținând cont de dimensiunile clădirii) piscina ocupă un spațiu destul de important.

Curtea pensiunii este mare. Din ceea ce îmi amintesc, spațiul total este de 7800 de metri pătrați, adică e loc suficient să te relaxezi, fie plimbându-te prin iarbă, printre pomii fructiferi și tufele de trandafiri, fie vizitând vietățile de la mica fermă amenajată în curte. În apropierea parcării se află un teren de sport (tenis de câmp, baschet), iar printre pomii din livadă am mai zărit un tobogan pentru pitici, o trambulină și leagăn. În stânga clădirii pensiunii se află un foișor spațios, cu grătar și mese de lemn, un spațiu numai bun pentru a depăna povești cu amicii la un pahar de vin.

Mica fermă a pensiunii este spațiul de la care vine numele unității de cazare și este totodată locul ce mi-a adus aminte de copilăria mea, petrecută în mare parte la țară. Am mers la ferma pensiunii cu plăcere, ne-am jucat cu pisicuțele, am dat de mâncare poneilor, am mângâiat un vițeluș prietenos și am văzut porci vietnamezi de diferite mărimi. Din discuțiile purtate cu cel care se ocupa de acest spațiu, am aflat că văcuțele erau plecate ziua la păscut. Există și spații pentru păsări – rațe, curci, găini și un păun ne-au privit cu mirare. Merită precizat faptul că țarcurile animalelor erau curate și se vedea imediat că vietățile de la fermă sunt bine îngrijite.

Câteva cuvinte și despre personalul unității de cazare – amabilitate, promptitudine, nota 10! Doamna Carmen administra pensiunea, domnul Petrică ne-a prezentat cu răbdare ferma, în timp ce Oana ne-a servit cu toate acele mâncăruri gustoase. În plus, juniorul nostru s-a înțeles foarte bine cu băiatul Oanei, un copil de vârstă apropiată cu al nostru.

Dincolo de gard, există alte posibilități de petrecere a timpului liber la oarecare distanță de pensiune (este necesară mașina, iar asta poate reprezenta uneori un inconvenient). Se ajunge destul de repede pe TransBucegi și apoi pe Platoul Bucegilor, iar variantele de drumeție sunt numeroase și nu voi intra prea mult în detalii. Voi adăuga doar faptul că în ultimii ani noi ne-am plimbat atât prin Cheile Zănoagei, dar și către Crucea Eroilor Neamului, Sfinx și Babe.

Concluzie - Nu știm când și dacă vom mai ajunge acolo, motivul fiind acela că ”politica” familiei noastre presupune, în general, cazarea în locații cu tarife mai mici (deh, în pas cu bugetul nostru), însă noi ne-am simțit foarte bine în acel minisejur petrecut la pensiunea Ferma, motiv pentru care recomandăm această locație de cazare!

Toate cele bune!

---

VIZUALIZĂRI: 3349 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI