By the pond

TIPĂREȘTE

Se spune ca ziua buna se cunoaste de dimineata... si-as completa eu cu cine sare peste micul dejun….va fi infometat toata ziua :D Evident, plecand din Fagaras, unde am ajuns infometati, nu a durat mult ca fetelor sa li se faca din nou foame… Norocul nostru ca aveam mai putin de 20 Km pana la locatia unde urma sa ne cazam in Sambata de Sus. Am sunat sa confirm ca rezervarea facuta candva prin luna iunie si confirmata pe mail la acel moment este inca valabila; ni s-a confirmat ca ne asteapta, gazda, foarte amabila, ne-a intrebat si daca dorim sa ni se pregateasca ceva de mancare. Inceputul era promitator.

Initial alesesem pensiunea La Nise; imi placuse curtea, faptul ca aveau masa de tenis si o minipiscina, astfel incat sa nu ne plictisim stand la pensiune. Am fos destul de dezamagita sa mi se spuna ca locatia fusese inchiriata integral unui grup in perioada dorita si de noi. A doua varianta era pensiunea Belmonte, despre care am citit numai lucruri bune aici pe AFA, insa nici acolo nu am avut norocul sa gasim ceva liber in perioada dorita :(

Pensiunea Emma a fost supusa in sedinta publica, deoarece multe din review - urile citite nu erau tomai pozitive, lume cu nemultumiri mici, dar nu tocmai de bine. Ceea ce era pentru mine Varianta 3, pentru ceilalti a fost o alegere fara rezerve, pozele de pe sait au fost suficiente pentru a-i convinge ca locatia este foarte frumos amenajata si ca totul arata foarte bine. Fler, ce sa zic, in ciuda tuturor nemultumitilor internauti, ajunsi la fata locului, am constatat cu placere ca pensiunea chiar arata ca si in poze. O oaza de liniste si de verdeata, un loc numai bun pentru ce cautam noi: odihna si relaxare. E adevarat ca in perioada in care am stat acolo celelalte familii cazate au fost mai mereu plecate sa viziteze sau sa se plimbe, iar atunci cand au lua masa pe terasa pensiunii nu a fost galagie si nu ne-am deranjat in nici un fel unii pe altii.

Asadar, imediat ce am ajuns am pregatit o mica gustare sa ostoim foamea si sa avem ceva energie sa ne taram sa facem focul. Nu va faceti griji, nu ne-am stricat pofta de mancare inainte de gratar. Si oricum, prevazatori de fel, ne ocupasem si de problema poftei de mancare; nu de alta, dar toata vara in Bucuresti ne-am dorit si nu am apucat sa savuram un gin tonic; cu viata noastra agitata si in viteza, tot timpul trebuia sa plecam undeva cu masina. Acum era momentul! Nu am mai amanat rezolvarea problemei ;)

Cat despre gratar, proprietarii ne-au intrebat daca vrem peste proaspat. Dar noi asteptasem mai toata vara ocazia asta sa ne jucam un pic cu focul si sa ne bucuram de un mic sfaraind pe gratar. Ma achit si de datoria cu pozele de la gratar, cu mancare “sanatoasa” ;)

Acuma ce sa zic, sa nu va fac prea tare pofta, gratarul nici n-a iesit asa bun. Nu va faceti inima rea; am mancat numa’ cate-o leguma.

Luni dimineata am coborat sa exploram padurea din spatele pensiunii. Ceee liniste! Numai ciripitul pasarelelor ne delecta auzul. Am gasit si ciuperci si mure. La ciuperci nu ne-am bagat, insa am cules ceva mure pentru micul dejun. Numa’ bune cu iaurt si cereale. Am mai luat de la pensiune niste paine prajita cu unt si omleta.

Si la gustarea de dupa amiaza am completat cu niste clatite comandate la bucataria pensiunii, iar seara mamaliga cu branza si smantana. In rest ne-am autoadministrat cu mesele. Daca ajungeti acolo, va recomad sa profitati si de scaunul cu masaj din restaurant. Nu imi mai amintesc exact, dar cred ca a costat 10 sau 12 lei pentru o jumatate de ora.

Ionica, dupa cum ii scria pe tricou, angajatul model care era peste tot si facea de toate, ne-a ajutat cu focul, ne-a dat lemne si topor sa ne facem surcele, ne-a dat o ceapa pentru salata, caci noi ratasem asta pe lista noastra de cumparaturi, un castron mai mare pentru gratar, caci noi avem un portbagaj prea mic pentru toti si toate, asa ca a trebuit sa imi calc pe suflet si sa reunt la castronul de salata din “trusoul” de voiaj.

Dar si mai important, ne-a dat si cateva bucati de slanina afumata de casa, sa le perpelim pe gratar, ca si cand tot ce aveam deja acolo nu era suficient. Sunca a fost contracost, 7 lei / 100 g si a meritat toti banii; am pozat-o, poate vi se face pofta, cred ca e OK acum ca nu mai e asa mult pana la Craciun;)

Delatfel pe parcursul sederii nu am achitat nimic, nu am avut grija sa avem bani la noi pentru ce doream sa consumam de la gazde, totul a fost platit la plecare, cand am achitat si costul camerei.

Ne-am simtit foarte bine in camera mobilata cu gust. Din pacate nu prea am obiceiul sa fotografiez camerele... desi baia cu roz merita imortalizata. Mobilerul de calitate, saltelele tot de calitate, pilotele noi, pufoase si calduroase, iar lenjeriile bine apretate. Frigiderul era pe hol, deservind cele doua apartamente ale pensiunii, ambele situate la etajul 2. Partea asta cu urcatul lor 2 etaje nu ne-a prea placut, dar am stat mai mult afara. Si oricum am folosit foarte putin frigiderul de pe etaj, numai pentru apa, in rest pentru alimente am folosit frigiderul mai mare din livingul de la parter. Livingul l-am pozat, cu canapelele comode, cu TV-ul imens si cu masa de foosball.

Si am mai pozat si curtea, care ne-a placut atat de mult. Foisorul e un fel de muzeu de sculptura in lemn, cu detalii deosebite. Si cu multe flori. Eu am avut mari probleme in a ma hotara unde vreau mai mult sa stau: in sezlog, in leagan, in balansoar... Toate asezate langa un mic helesteu.

Tot aici, in minunata curte, ne-am jucat si cu Max, un cutu pe cat de mare, pe atat de jucaus; era deasemenea si un cutu cu mult bun simt, nici nu indraznea sa ne deranjeze daca nu “il bagam noi in seama”. Dealtfel proprietarul locatiei ne-a intrebat de mai multe ori daca ne deranjeaza, caz in care il va inchide in curtea amenajata pentru el. Dar nu ne-a derajat, era haios si plin de viata si ne-a molipsit cu cheful lui teribil de joaca.

Acesta e saitul pensiunii: pensiuneaemma.ro

Si a-propos, ne-a placut atat de mult ca in loc de o noapte am stat doua. Si am reveni oricand cu drag :)

---

VIZUALIZĂRI: 1660 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI