Locul unde revin cu drag si placere

TIPĂREȘTE

... de ce? Pai...

Anul trecut trecand prin Brasov, am vrut sa ne oprim si in zona Moeciu. Cautand cazare, am dat peste Pensiunea Diana. Am sunat, am facut rezervare si am plecat spre destinatie.

Ajunsi in zona am sunat din nou pentru cateva indrumari, intrucat pensiunea nu se afla la soseaua principala, ci pe o straduta laterala trebuie sa urci un pic. Am fost ghidati si am ajuns cu usurinta, unde am deschis ochii mari si ne-am bucurat de priveliste. Doamna Cerasela ne-a intampinat cu un zambet larg, ne-a aratat camera in care urma sa stam, bucataria utilata, sala de mese, curtea, foisorul si ne-a spus ca se poate sa ne pregateasca si dansa mancare, in caz ca voiam.

Am urcat bagajele la camera, dupa care am coborat si ne-am bucurat sufletul si ochii intr-un balansoar - in fata muntii Piatra Craiului, in spate masivul Bucegi. Ce sa vrei mai mult? Am stat asa pret de cateva minute bune. Nu am mai fi plecat de acolo. Noi, linistea, verdeata, muntii, balansoarul si cei doi catelusi ai pensiunii, atat era lumea de mare pentru noi. Cu greu ne-am urnit si am plecat in plimbare catre Bran. Nu ca sa vizitam castelul, ci sa avem un prim contact cu zona. Si am studiat fiecare taraba in parte, am analizat ochiometric terasele si restaurantele din zona, am "vizitat" magazinele, dupa care ne-am intors catre pensiune cu cate ceva, adica nu cu mana goala, ci cu potofelul mai gol.

Plimbarea aceasta am facut-o si in urmatoarele 2 zile (3 zile, 2 nopti am stat), in rest, locatia ne-a oferit tot ce am avut nevoie si ce am cautat - liniste. Gazdele, o familie deosebita, munceau de dimineata pana seara, nu te deranjeaza, dar nici nu te neglijeaza, e un echilibru discret. Au tot felul de animale: vaci, oi, cai, iepuri, gaini, porumbei, probabil ca mai sunt, insa nu le-am inventariat. In ziua in care am luat pastrav proaspat (viu) din Bran, am beneficiat de gratarul de langa foisor, ne-au ajutat si cu lemne, carbuni am gasit tot in oras.

Despre conditiile de cazare, am numai cuvinte de lauda. Asternuturile curate, patul mare, dublu, TV, prosoape si sapun la baie, balcon la camera, bucataria utilata (frigider, aragaz, farfurii, tacamuri, castroane, tigai, oale, craticioare, fund de lemn, cani, pahare, ibrice, etc), anul asta cateva imbunatatiri (masina de spalat vase, inca un aragaz, espressoare), fata de anul trecut, sala de mese mare, curata si doatata cu un tv mare pe perete. Anul asta in bucatarie, dosite si inghesuite in cuptorul aragazului, erau ceva tigai murdare si pline cu ulei, lasate de cei de dinaintea noastra, care nu au avut bunul simt de a curata inainte de plecare si le-au lasat asa. Probabil ca la fel de "gospodine" sunt si acasa. Rusine lor!!! In foisor este si o masa de tenis si o masa din aceea de fotbal/foosball, iar in curte este acel balansoar rustic [imi vine sa zic - Al meu! :), balansoarul meu, atat de mult mi-a placut, desi nu are nimic deosebit fata de altele, insa mi-am petrecut mult timp in el ], o saltea, un tobogan, bancute, mese, flori, pomi fructiferi si muuulta verdeata. Astfel, iti poti face cu usurinta ceva de mancare sau ii poti solicita gazdei. Noi ne-am gospodarit singuri si anul trecut si anul asta, pentru ca da, am revenit si anul asta la dansii si probabil ca o vom face si la anu si de cate ori vom avea ocazia. Eu abea astept sa merg din nou acolo.

La plecare, in fiecare an, am cumparat de la ei produse bio, mai bio de atat nu exista, adica oua, lapte, branza in coaja de brad si cascaval, facute si muncite de doamna Cerasela impreuna cu domnul Ionut, doi oameni extraordinari, ajutati si de cele doua fete, atunci cand nu au scoala. Asa ca, cine are nevoie de cateva zile de relax si liniste, este asteptat cu drag de acesti oameni. Noi cu siguranta ne vom revedea cu dansii.

---

VIZUALIZĂRI: 1481 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI