Pension Vergina din... aţi ghicit, Vergina!

TIPĂREȘTE

Pentru a vizita Aigai, prima capitală a regatului macedonean vezi impresii, am căutat cazare de o noapte în imediata apropiere. Și am găsit chiar în Vergina, satul care adăpostește mormântul lui Filip II, tatăl lui Alexandru Macedon. Mai mult decât atât, Pension Vergina se află taman pe strada cu Muzeul Mormintelor Regale (Muzeul Policentric), de care îl despart vreo 600 m, deci a doua zi dimineață am ajuns foarte ușor acolo.

Adresa pensiunii este strada Aristoteloys nr. 55, foarte aproape (practic pe colț) de șoseaua secundară ce se desprinde din autostrada Egnatia Odos în dreptul orașului Veria.

În Vergina există mai multe pensiuni care oferă aproximativ același nivel de confort, așa încât în luarea deciziei au cântărit scorul bun de pe site-ul booking (8,3 la acel moment, între timp a crescut la 8,6 - probabil și datorită comentariului meu pozitiv), precum și prețul: 30 euro, fără avans, cu posibilitatea anulării gratuite până la orele 18 în ziua sosirii. Atenție! Nu se acceptă decât plata în numerar. Oare de ce?!! ;)

Am descins din fabulosul nostru Logan aproape de ora 6 după-amiaza și nici n-am avut timp să ne dezmeticim bine, că am fost întâmpinați afară de un bărbat tânăr, până în 30 de ani, care s-a oferit prompt să ne ajute cu bagajele. Schimbând cu el câteva vorbe în anglo-română (că doar eram într-o zonă locuită de vlahi), am aflat că este fiul proprietarilor, care îi lăsaseră pentru câteva zile afacere pe mână, fiind plecați cu nu știu ce treburi importante la Salonic.

Nu le-am simțit lipsa, căci Panaiotis s-a descurcat de minune: după ce ne-a condus în cameră, ne-a întrebat dacă dorim să luăm micul dejun la pensiune (am refuzat politicos, având ceva resturi în traistă, mai bine zis în lada frigorifică, de care nu ne despărțim niciodată în sejururile grecești), după care ne-a luat banii de cazare și ne-a îndrumat pentru cină spre o tavernă unde, după ce am dat o tură prin sat, am poposit pentru a ne omeni cu un tzatziki, souvlaki și pork chops. Pe care le-am ajutat să alunece pe gât cu niște berici reci ca gheața, marca - iarăși ați ghicit - Vergina! :)

Înainte de această plimbare am studiat însă un pic clădirea și împrejurimile.

Pensiunea Vergina e o construcție parter+etaj. În față e loc berechet de parcare și chiar am remarcat că nu eram singurii turiști români. Pe partea opusă a străzii se află, foarte convenabil, o stație de benzină iar în laterale și în spate - câmpuri agricole, presărate cu utilaje specifice muncii câmpului. Pe fațadă tronează un unic element decorativ: un templu antic stilizat, cu o ”friză” înfățișând niște călăreți în veșminte de epocă și efigia lui Alexandru Macedon. Plus ”soarele de la Vergina”, bineînțeles.

Intrarea se face printr-o ușiță de lângă minuscula grădină, în care am remarcat motocicleta tinerei noastre gazde. Imediat după se pătrunde în holul de recepție, modest ca dotări - nu că ar fi avut nevoie de ceva în plus - iar de acolo se accede la scările ce urcă la etaj. Tot la parter se află și sala de mese, pe care, recunosc, nu mi-a dat prin cap să o fotografiez. Sorry! :(

Pe site-ul booking am văzut că pensiunea dispune de camere duble, triple și cvadruple. Noi am avut o cameră twin. Deși pe site scrie că ar avea 11 mp, eu zic că e mai mare de atât, cam 14, după aprecierea mea, adică suficient cât să încapă următoarele: două paturi de o persoană lipite, cu noptierele și veiozele aferente; o comodă; un suport de bagaje; un dulap de haine destul de mare, pe care era așezat un televizor cam vechiuț, dar care funcționa. L-a testat Adrian! Așa cum a testat și aparatul de aer condiționat, în timp ce eu am verificat dacă mergea netul. OK și el!

Frigiderul nu-și mai găsise însă loc, așa că mini-vitrina frigorifică purtând însemnele mărcii Coca-Cola fusese scoasă frumușel pe holișorul de intrare în cameră și cu asta problema fusese rezolvată! Simplu și eficient! Am apreciat. :)

Baia era măricică, judecând după standardele grecești, și avea cadă, nu cabină de duș, plus fereastră cu plasă contra țânțarilor. Slavă Domnului! Niciun fel de consumabile, în afară de prosoape și hârtie igienică, dar nu am suferit, pentru că oricum nu plec de acasă fără săpun și alte alea.

Terasa camerei, destul de modestă ca mărime, s-a dovedit a fi totuși perfectă pentru noi: seara am mai stat puțin la un pahar de vorbă pe cele două scaune de plastic, la măsuța rotundă, iar a doua zi dimineața tot acolo ne-am băut cafelele făcute la fierbătorul personal și ne-am mâncat ultimele sandvișuri pregătite de acasă. Iar între timp am admirat pesiajul sută la sută rural și am ascultat... liniștea.

O ultimă mențiune se cuvine să fac cu privire la holul de la etaj, frumos amenajat cu fotolii de răchită și măsuțe, ca și referitor la terasa de pe etaj, înconjurată de ghivece cu flori și prevăzută cu mese și scaune. Un loc tocmai potrivit pentru a sta la taifas sau un joc de cărți seara, înainte de culcare, în cazul în care veniți în grup.

În concluzie, Pension Vergina reprezintă o bună alegere pentru cei nepretențioși și interesați să viziteze mormintele regale de la Aigai sau doar pentru o cazare intermediară în drum spre Parga, Ammoudia, Sivota ori spre insulele ionice, fiind situată la numai 15 km de autostradă.

Închei invitându-vă să ne amintim de spiritul grecesc ascultându-i pe Nana Mouskouri și Demis Roussos.

Webmaster, rog următoarea ilustrație: youtube

---

VIZUALIZĂRI: 1800 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI