În vizită la Înalta Poartă - Palatul Topkapi

TIPĂREȘTE

Cu toate că s-au spus nenumarate lucruri despre acest obiectiv din Istanbul, cred că în totdeauna exista şi va mai exista de spus câte ceva… Era mult prea important şi interesant în acelaţi timp pentru a vizita şi noi acest palat, plin atât de istorie cât şi de exponate mai mult sau mai puţin interesante. Ca şi la palatul Dolmabahce, e de preferat să se ajungă aici cât mai aproape de ora de deschidere, pentru a evita, pe cât posibil, aglomeraţia de la intrare (voi posta câteva fotografii făcute de către mine atunci când am ieşit din palat, să vă faceţi o idée despre aglomeraţia ce se creează la intrare mai catre prânz), iar dacă vizita se face în miezul verii, pentru a evita, pe cât posibil, canicula de la orele pranzului, având în vedere că se vor pierde minute bune la cozile formate în interiorul palatului pentru intrarea în diferitele muzee din interior.

Accesul în palat poate fi făcut din două directii, una venind dinspre stânga, dinspre parcul Gulhane, mai bine spus intrarea de pe lângă muzeul de arheologie, noi pe aici am intrat, e puţin mai obositor deoarece se urcă o mică pantă iar drumul pare un pic mai lung, iar cea de a doua e din dreapta Moscheei Hagia Sofia venind pe Kahasakal Cd. şi intrând în prima curte a palatului prin impunătoarea Poartă Imperială, pe aici am ieşit din palat la finalul vizitei.

Am să vă spun şi eu câteva cuvinte despre istoria acetui palat, cât mai pe scurt, având în vedere lunga istorie a acestuia: palatal se află aşezat pe locul vechii acropole bizantine a Constantinopolului având vedere câtre Cornul de Aur, Marea Marmara şi Bosfor. La căderea Constantinopolului, în anul 1453, Marele Palat al împăraţilor bizantini a devenit o ruină, Mohmed al II-lea şi-a stabilit reşedinţa în Vechiul Palat ce era amplasat pe locul unde se găseste astăzi Universitatea din Istanbul, iar în anul 1459 dispune ridicarea unui nou palat pe amplasamentul vechii acropole bizantine, lucrare terminată în anul 1465, noul palat primind numele Topkapi ce înseamnă poarta cu tunuri. Începând de atunci, până în anul 1856, palatul a fost folosit ca şi reşedinţă imperial a sultanilor, perioadă în care Topkapi a fost supus la multiple modificări şi extinderi făcute de mai mulţi sultani, cele mai majore dintre acestea fiind realizate de către Suleyman Magnificul (1520-1566). Asupra palatului şi-a pus amprenta şi faimosul arhitect otoman Mimar Sinan, care după incendiul ce a cuprins palatul în anul 1547 a fost însărcinat de către sultanul Selim al II-lea cu renovarea acestuia. De fapt e improprie denumirea de palat, întregul ansamblu fiind de fapt un mic oraş unde puteau locui până la 4000 de oameni: străjeri, servitor, bucătari, medici, etc. Din anul 1856 până în anul 1924 palatul a mai găzduit doar trezoreria şi biblioteca imperială, după această dată şi până în zilele noastre, printr-un decret semnat de către întemeietorul turciei moderne, Mustafa Kemal Ataturk, palatul a devenit muzeu.

Complexul palatului Topkapi e împărţit în patru curţi:

prima curte poartă denumirea de Curtea Ienicerilor, fiind locul unde se puneau în aplicare condamnările la moarte, în dreapta curţii sunt grajdurile imperial iar în stanga acesteia se găseşte fosta biserică bizantină Sfânta Irina, transformată de otomani în depozit de muniţii, astăzi fiind muzeu. În cea de a doua curte se intră prin Poarta Salutului, trecând prin aceasta încercam să-mi imaginez cam cum se simţeau strămoşii nostrii atunci când treceau şi ei pe aici ca soli, dregători, negustori sau chiar robi… În această curte se găsesc sala divanului, Turnul Justitiei, bucătăriile, camerele grăjdarilor şi ale îngrijitorilor, precum şi Poarta Fericirii. Tot aici pot fi văzute trezoreria imperială cât si camera armelor (o expoziţie care pe mine m-a impresionat prin exponatele prezentate: armuri legate în aur şi pietre preţioase purtate de diferiţi sultani, iatagane ce au aparţinut de asemenea unor mari cuceritori otomani, paloşe impresionante - eu unul m-am întrebat, cine ar fi putut să le mînuiască în luptă, având dimensiuni impresionante, peste 1,8m! , îmi imaginam nişte luptători gigantici, pe care, mai mult ca sigur, nu ţi-ai fi dorit să-i întâlneşti pe câmpul de luptă ca şi inamici… -, diferite săbii, pentru noi cea mai cunoscută fiind sabia lui Ştefan cel Mare), toate acestea reprezentând diferite epoci.

Cea de a treia curte se găseşte dincolode Poarta Fericirii. Aici pot fi vizitate clădirea tezaurului imperial, se stă la coadă şi pentru vizitarea acestui obiectiv (muzeul are patru camere unde pot fi văzute diferite veşminte purtare de sultani cât şi menumarate bogăţii : bijuterii, diamante, divanuri din aur, etc, lucruri ce impresionează prin strălucire şi valoare). Tot în această curte se găseşte clădirea haremului cât şi Încăpera Privată sau Încăperea Relicvelor Sacre. Cunoscut şi sub denumirea de Pavilionul Sfintei Mantii, acest muzeu adăposteşte unele dintre cele mai sfinte relicve ale Lumii musulmane, printre acestea pot aminti sabia profetului David, toiagul profetului Moise, mâna dreaptă a profetului Yahya cât şi diferite relicve atribuite profetului Mohamed: sabia, arcul cu tolba de săgeţi, mantia, sandalele cât şi fire din barba sa, căt şi multe alte exponate. Şi pentru vizitarea acestui muzeu se stă la coadă, mai mult sau mai puţin, în funcţie de norocul pe care îl are fiecare (am şi de aici fotografii, de la coadă ), şi aici, ca de altfel şi în celelaltele muzee ale complexului, fotografiatul este interzis, având în vederea că la tot pasul sunt oameni de ordine iar în locurile unde sunt exponate extreme de valoroase pot fi văzute gărzi înarmate, nu prea sunt mulţi cei ce încearcă să încalce această regulă… Tot în această curte se mai găsesc Curtea Favoritelor şi alte clădiri ce ţin de harem, Galeria portretelor şi miniaturilor cât şi biblioteca sultanului Ahmad.

A patra curte are în componenţă o serie de clădiri cu belvedere la Bosfor, Marea Marmara sau Cornul de Aur. Aici am vizitat Moscheea Sofa, chioşcurile Revan, Iftar şi Bagdad cât şi Camera de Circumcizie. Dacă aveţi norocul să prindeţi o vreme prielnică, aşa cum am avut şi noi la vizitarea palatului, aici vă veţi bucura de peisaje minunate, o încântare pentru împătimiţii de fotografie…

Recomand vizitarea acestui palat, având în vedere că veţi face o minunată incursiune în trecut, în acelaşi timp, trebuie avut în vedere că vizita durează cel puţin 4-5 ore, mai mult sau mai puţin, în funcţie de ritmul fiecăruia, obligatoriu să aveţi încălţăminte comodă, dacă afară e cald, din rucsac să nu vă lipsească apa şi binenţeles răbdarea …

Alegeri înţelepte şi vacanţe plăcute tuturor!

---

VIZUALIZĂRI: 3334 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI