Un chilipir: Orion Studios

TIPĂREȘTE

În Loutra Edipsou sunt multe spații de cazare în sistem self-catering și nu a fost deloc dificil să găsesc o soluție convenabilă, singura cerință, în afară de cea financiară, fiind proximitatea față de faleză, pe care ne propuseserăm să o batem la pas în plimbările de seară.

Așa că, după o căutare rapidă, am rezervat o cameră la Orion Studios, încurajată și de scorul de 8,7 de pe booking.

Adresa: strada Filellinon nr. 7. Este a cincea stradă paralelă cu țărmul mergând în sus spre munte, panta nefiind totuși foarte abruptă.

Pentru cinci nopți de cazare am plătit la fața locului (și - evident - fără a primi chitanță) suma de 127,50 euro, adică 25,50 euro/noapte, preț în care am avut inclus și micul dejun.

Un adevărat chilipir! :))

Clădirea cu patru etaje, înghesuită între alte două hoteluri similare, e zugrăvită într-o nuanță plăcută de piersică ce se repetă și în holul de recepție spre care urcă scara. În lobby, pe lângă nelipsitele fotolii, măsuță, canapea și birou, am remarcat și o colivie în care ciripea un canar.

Aici am fost întâmpinați de o doamnă blondă la vreo 50 de ani, care părea să nu-și vadă capul de atâtea treburi. Era proprietăreasa, o ființă groaznic de agitată, care țipa încontinuu la femeia de serviciu, o amărâtă din Rusia ori poate Ucraina care chiar că se spetea muncind. :( Distinsa găzdoaie nu vorbea engleza, așa că am interacționat cu fiul, un tânăr cu puțin trecut de 20 de ani responsabil cu Public Relations. Cât despre tată, acesta nu se amesteca, își menaja probabil nervii... ;)

Nu ne-am mirat, am întâlnit astfel de situații deseori în Grecia: generația tânără de mici oameni de afaceri este cosmopolită și mai capabilă să se înțeleagă cu turiștii străini.

Și apropo de turiști străini, în a treia zi de la sosirea noastră a năvălit un grup masiv de sârbi veniți cu autocarul, pe puțin 40 de oameni, pe care gazdele au reușit totuși să îi cazeze în cca. o jumătate de oră.

Nu știu câte camere are hotelul, bănuiesc că destul de multe; pe site-ul booking se precizează că dispune de camere pentru 2,3 și 4 persoane, ca și de apartamente. Parcare proprie nu există, însă de fiecare dată am găsit loc dacă nu în față, atunci undeva pe stradă în apropiere.

Studioul nostru, situat la etajul 2, la care accedeam cu liftul (mare lucru! ;) ), avea dimensiuni mulțumitoare, vreo 22 mp, și era dotat basic dar cu tot ce e de strictă trebuință: am avut două paturi lipite, cu saltele bune și lenjerie de calitate, fiecare cu noptieră și câte o veioză încastrată în perete; un șifonier încăpător deși cam vechi; o masă cu două scaune, plus chicinetă (dulap, chiuvetă, plită electrică, hotă, cuptor cu microunde, o oală, o cratiță, farfurii și tacâmuri).

Televizorul, model vechi, așezat pe frigider, nu l-am deschis. Am folosit în schimb aerul condiționat și Wi-Fi-ul, care au funcționat bine. Am apreciat și ușile duble de la balcon, una din ele fiind plasa contra țânțarilor.

Baia era măricică și avea cada înălțată. Drept consumabile am primit prosoape, hârtie igienică și două săpunele.

Balconul nu m-a entuziasmat însă: dădea în spate și priveliștea „spinărilor” altor vile și hoteluri nu era prea apetisantă. Era și destul de mic și îngust, așa încât de-abia dacă încăpeau în el o masă șubredă și două scaune de plastic. La umbra copertinei ne-am băut totuși dimineața cafeaua și ne-am delectat la prânz cu salate grecești și cu peștișori și creveți prăjiți :P , materie primă cumpărată de la Fish Market Koutras. Pentru celelalte produse ne-am aprovizionat de la supermarketul Galaxias, aflat, ca și pescăria, la o aruncătură de băț de hotel.

Curățenie s-a făcut zilnic în cameră și pe parcursul sejurului nostru de 5 zile lenjeria de pat și prosoapele au fost schimbate o dată.

Micul dejun era servit în sistem bufet suedez la etajul 4, spațiu nefolosit pentru cazare, unde, pe lângă sala de mese, era și o terasă mare pe care erau întinse rufele la uscat. Oferta culinară s-a repetat în fiecare zi: ouă fierte reci (le țineau la frigider), brânză, cașcaval, roșii, sandvișuri cu șuncă tăiate în formă de triunghi (cred că le cumpărau gata făcute din altă parte), pâine albă și toast, chec, unt, dulceață, cereale, lapte, ceai, cafea.

Pentru noi a fost suficient: acasă obișnuim să sărim peste micul dejun (da, știu, greșim), dar în concedii mai ciugulim câte ceva. O prietenă psiholog de meserie mi-a explicat că astfel compensăm sentimentul de insecuritate care apare atunci când te afli în locuri nefamiliare. =)) Așa o fi!

Iar dacă mă grăbeam să termin de mâncat înaintea lui Adrian, aveam timp să mă regalez cu a doua cafea pe mica terasă în care dădea sala de mese, de unde puteam admira orașul până la mare și dincolo de ea.

Deci, una peste alta, cu mici minusuri, am fost mulțumiți de Orion Studios. Recomand pentru cei nepretențioși și/sau cu buget redus.

---

VIZUALIZĂRI: 1522 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI