Parcul Botanic Cretan – Un paradis născut din cenușă

TIPĂREȘTE

Vizita la Parcul Botanic a fost inclusă în cea de-a doua excursie oraganizată de agenția locală la care am participat și mi-am propus să scriu un articol separat. După ce am scris despre toate obiectivele excursiei, mi s-a părut că l-am înghesuit și nu i-am dat importanța cuvenită!

După ce ne-am plimbat prin Chania am plecat mai departe spre Parcul Botanic... pe un drum ce șerpuiește tot printre munți, de data asta mai puțin stâncoși și mult mai verzi.

Parcul Botanic Cretan – este la 18 km de Chania, la poalele munților Albi în satul Fournas și se întinde pe o suprafață de 20 hectare.

Am să scriu câteva date despre acest parc din informațiile scrise când ghida ne-a prezentat acest parc.

Acest parc s-a născut din cenușa livezilor de măslini ce au fost mistuite de incendiile devastatoare din anul 2003, proprietatea Familiei Marinakis. Practic este un parc tânăr, de numai 20 de ani, proprietari reușind să amenajeze acest parc de la zero. Se mai văd și astăzi urmele incendiului... mai există câteva triunchiuri de măslini arse... Au plantat arbori și plante din toată lumea pentru că, clima din Creta permite aclimatizarea lor și au creat trasee de vizitare.

Este o afacere de familie iar Dl. Marinakis a gândit totul pentru ca la final să devină ceea ce este astăzi un obiectiv turistic-un parc unde te poți plimba și un restaurant unde poți sta la masă să mănânci și să admiri peisajul.

Parcarea era plină când am ajuns iar planul nostru era – servirea mesei pe terasa restaurantului și după aceea plimbarea prin parc- la ora 16 întâlnirea pe terasă pentru un păhărel de raki și platou cu fructe.

Am fost întâmpinați cu câte un păhărel cu ceai cretan și miere pentru cine dorea mai dulce... după care am fost conduși la masa noastră, deja aranjată pentru noi.

Restaurantul este destul de mare, cu salon și terasă generoasă ce înconjoară restaurantul pe două laturi. În salon este expusă macheta parcului iar ghida ne-a dat câteva explicații privind traseele, unde sigur nu ne vom rătăci pentru că sunt indicatoare și panouri informative.

Și tot aici în salon sunt expuse spre vânzare multe produse din recolta proprie specifice locului și diferite cărți cu informații despre parc.

În partea dreaptă este bucătăria și vatra cu cuptorul unde ardea focul pentru copt și gătit.

Terasa este suspendată spre parc, înconjurată de multă verdeață iar imaginea de sus îți taie respirația.

Despre prețuri nu pot spune nimic, am avut incluse în preț masa de prânz și intrarea în parc. Accesul în parc am reținut că este 7 euro/persoană dar nu știu nimic de ceva reduceri... Nici meniul nu l-am văzut ca să pot da ceva detalii pentru că noi am avut masa deja aranjată și meniul prestabilit. Ghida ne-a spus din autocar meniul nostru... toate ingredientele folosite pentru preparate fiind din producția proprie a familiei Marinakis. Pâine de casă cu o cremă de brânză de capră și măsline. Brânza ziceai că este unt, așa era de grasă și cremoasă iar măslinele mici și zbârcite dar atât de gustoase... salată cretană care are în plus față de cum este salata grecească niște bucăți de crutoane crocante... și pui în sos de citrice... foarte interesant gustul.

Toate felurile de mâncare au fost aduse pe platouri mari, pe rând în ordinea prezentată mai sus... iar noi am servit până am lins farfuriile... Au fost tare gustoase și nu am auzit pe nimeni să cârcotească de ceva... Noi oricum mergem pe principiul... măcar să gustăm să vedem cum este...

De băut am avut apă din partea casei și cine a dorit altceva de băut a comandat și plătit separat.

Eiii... și după masa asta copioasă am plecat să vizităm parcul, cam greu cu burta plină dar ne-a făcut bine la dietă!

La intrarea în parc este o ladă mare plină cu bețe ce le poți folosi pe post de toiag sau baston...

Parcul este amenajat cu alei terasate ce șerpuiesc printre arbori. Fiecare arbore sau plantă întâlnită are câte o etichetă cu denumirea scrisă în trei limbi, greacă, latină și engleză. La unii copaci nici nu era nevoie să citești ce este îl recunoșteam după fructe. Sunt peste 200 de specii de plante și arbori din toată lumea. Multe plante aromatice și medicinale. De la bananier, citrice de toate culorile și mărimile, chiar și viță de vie și livadă cu cireși... până la bradul argintiu de California... Bradul chiar se făcea remarcat lângă pinul cu acele lui ca un evantai!!!

Sunt două trasee amenajate, unul scurt de 1500 m ce șerpuiește pe coasta dealului pe la umbră și cel de-al doilea are 2500 m și ajunge până în valea parcului la lac și unde este amenajată o menajerie.

Este semnalizat și aproape ușor de parcurs, nu este nimic abrubt sau imposibil de urcat și coborât. Practic, de la intrarea în parc se coboară și la un moment dat, traseele se bifurcă... poți coborî spre lac sau urci spre restaurant. La bifurcația celor două trasee este un loc de bellvedere de unde se vede foarte bine toată valea spre lac și menajerie... unde este și un scaun adimensional de piatră!!!

Pe traseul de întoarcere în apropierea restaurantului este amenajat sub o boltă de viță de vie un amfiteatru unde se desfășoară diferite evenimente.

Am reușit să parcurgem traseul scurt, nu a fost greu... dar căldura ne-a toropit, noroc că mare parte a traseului am mers pe la umbră. Direct la toaletă am fost să mă răcoresc un pic... mi-a fost foarte cald. Ieșirea din parc se face direct pe terasă de unde ajungi direct la toaletă. Foarte generos spațiul destinat toaletelor... curat și dotat cu toate cele necesare. Până și aici sunt ferestre mari și în timp ce te speli pe mâini poți admira peisajul!!!

Să nu vă imaginați acest parc cu amenajări betonate sau trase la line, totul este cât mai natural... aleeile sunt bătătorite, din loc în loc sunt băncuțe pentru odihnă sau câte o statuetă de decor. Noi am fost în septembrie când frunzele cădeau... fructele erau în pârg sau chiar căzute pe jos... vița de vie deja fusese culeasă... natură cretană de septembrie. Alături de noi se plimbau și niște păuni... cred că erau familiarizați cu oameni pentru că vin și pe terasa restaurantului.

V-am prezentat parcul așa cum l-am găsit noi, pentru că au fost persoane din grup dezamăgite, nu le-a plăcut și chiar au făcut cale întoarsă... probabil, aveau alte așteptări!!!

Nu trebuie să vă imaginați acest parc, așa cum știm majoritatea, că este o grădină botanică!!!

La ora 16 ne-am adunat cu toții la masa noastră și am băut un” degetar” de raki... am crezut că nu o să-mi fie bine, din contră chiar m-a revigorat... și am mâncat struguri, pepene roșu și portocale.

Timp am avut suficient pentru plimbarea prin parc... vreo 2 ore, așa că am mers lejer... ne-am mai odihnit... și le-am povestit și celor din grup care nu au fost prin parc...

Ne-am luat câte o sticlă de apă și ne-am îndreptat spre autocar să ne continuăm excursia. Și de această dată șoferul grec și-a demonstrat abilitățile profesiei... Drumul până la parcarea restaurantului este în pantă și era plin de mașini iar noi am zis că nu este loc și pentru autocar... ne-a lăsat acolo în pantă iar la plecare ne aștepta la intrarea în restaurant gata întors pentru plecare!!!

Puteți ajunge la Parcul Botanic cu o mașină închiriată, merită să faceți o plimbare până aici, vizitați parcul și serviți masa cu produse autentice cretane, într-un cadru de poveste.

Dacă ajungeți în Creta, indiferent unde aveți cazarea pe insulă, organizat sau pe cont propriu vă recomand să vizitați și Parcul Botanic cretan! Eu zic că merită!

Toate cele bune!

---

VIZUALIZĂRI: 1886 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI