Riviera Palmierilor - San Benedetto del Tronto

TIPĂREȘTE

Incep acest review atat cu multumiri cat si cu scuze. Sa le luam pe rand.

Multumirile sunt pentru Cornel Bociort care a facut AFA posibila, pentru Blue Air care a incheiat un parteneriat cu AFA si nu in ultimul rand pentru toti cei care m-au votat si au facut posibila castigarea biletului de avion cu care am mers in Italia. Un sincer MULTUMESC!

Le multumesc si celor care nu m-au votat, dar m-au citit. Sa le dea Dumnezeu vacante cel putin la fel de multe ca ale mele. Daca au ajuns in vreun loc datorita a ceea ce am scris eu, ce cadou frumos mi-au facut si ei! Mi s-a intamplat sa mi se multumesca pe aceasta tema si m-am bucurat nespus.

Scuzele sunt pentru vremea de rahat (nu, chiar nu merita un alt cuvant) pe care am avut-o in vacanta si pentru pozele lipsite de culoare pe care le atasez.

Vedeti voi, San Benedetto del Tronto trebuie vizitat primavara, VARA - cel mai bine, sau toamna - atunci cand nu ploua. Din tot sejurul in Italia, doar in prima zi am avut parte de soare, in rest frig de crapau pietrele si ploi in asa hal incat umbrela mi-era cea mai buna prietena. Imi cer prin urmare scuze ca va prezint un oras mohorat, eu cunoscandu-l si vara, cu alta ocazie, cele mai multe impresii de atunci relatandu-le, nu de acum. Daca pozele nu reusesc sa va cucereasca, luati-ma pe incredere si mergeti acolo, pentru ca nu veti regreta.

Sa mai spun un lucru legat de vreme, pentru ca acum pot sa fac haz de necaz, momentul fiind depasit, dar atunci aveam lacrimi in ochi de un asa ghinion.

Am petrecut cam 5 ore in aceasta bijuterie de oras (eu fiind indragostita incurabil de palmieri) timp in care a plouat continuu. Cand sa plecam acasa, exact in momentul in care am intrat si eu in masina (eu fiind ultima) s-a luminat totul dintr-o data. Era SOARELE, dar un soare orbitor de abia mai vedea sora mea sa conduca. Bine, condusul a fost ingreunat si de rasul cu gura pana la urechi de o asa coincidenta si de ghinionul pe care il am, pentru ca in Italia vremea a fost de nota 10 pana sa aterizez eu, asa cum a fost si dupa ce am decolat. :))

Sper sa nu mi se puna interdictie la urmatoarea intalnire AFA, pana la urma isi au si ploile rostul lor.

Rostul sau in agenda voastra de calatorii il are si Riviera Palmierilor, cum mai este numit San Benedetto del Tronto. Numele orasului vine de la martirul cu acelasi nume care a trait in timpul imparatului Diocletian. Face parte din regiunea Marche, provincia Ascoli Piceno (despre care voi scrie intr-un alt review) si este atat un important port de pescuit cat si una din cele mai renumite statiuni de pe coasta centrala a Adriaticii, doua milioane de turisti trecandu-i pragul anual.

Riviera delle Palme este detinatoare Blue Flag din 1998. Intrarea in apa este foarte lina ceea ce o face perfecta pentru copii si batrani. Pe mine una m-a cam nemultumit acest aspect, pentru ca mi se parea ca oboseam numai mergand pana ajungeam la o adancime suficient de mare pentru a inota, si trebuia sa pastrez energie si ca sa ma intorc. :)) Nu am mai intalnit o plaja cu apa atat de putin adanca pe o suprafata atat de mare precum aici.

Faleza te cucereste fara doar si poate. Natura este la ea acasa. O oaza de verdeata in apropierea marii. Palmierii, gradinile, micile lacuri (orasul fiind situat la gura Raului Albula), statuile putin excentrice in opinia mea, pistele de bicilete, toate aceastea alcatuiesc ca un puzzle o statiune in care nu te poti plictisi nici sa vrei. De ce?

Pe langa plimbarile la pas sau cele cu bicicleta (la care eu am renuntat intr-un final de dragul palmierilor si turistilor pe care ii luam la rand in “coarne”, eu nemaipedaland de pe vremea cand eram soim al patriei) puteti pleca in croaziere, vizita orasele medievale din imprejurimi sau practica diferite sporturi maritime. Pentru doamne, magazinele stau la dispozitie cu tot ce vrei si ce nu vrei, bani sa fie, pentru ca diferenta de pret Romania-Italia se simte la buzunar. Viata de noapte este la ea acasa pe timpul verii, melomanii indiferent de gen (chiar si Jazz) avand de unde alege.

Oferta de cazare este foarte bogata, putand opta fie pentru hoteluri plasate atat de-a lungul coastei cat si in centrul orasului, fie pentru apartamente de inchiriat.

Restaurantele si cafenelele au preturi bune as zice eu. In vizita de anul acesta am platit pentru o ciocolata calda la Caffé Moretti numai 2 euro, in conditiile in care cafeneua se afla in buricul targului, adica in Piata Giorgini, cu vedere catre Far, unul dintre simbolurile orasului.

Merita vizitat de asemenea Torrione (sau Turnul Gualitieri) situat in San Benedetto Alta, adica partea cea mai inalta a orasului, din varful caruia se poate vedea San Benedetto del Tronto in toata splendoarea lui.

Dintre muzee amintesc:

Museo della Civiltà Marinara delle Marche, adica “Muzeul maritim al regiunii Marche” cu intrare libera.

Museo ittico – dedicat omului de stiinta sanbenedettez Augusto Capriotti, fiind prezentate 9000 de exponate precum: pesti, crustacee, moluste, cetacee, echinoderme si fosile.

La Palazzina Azzurra – un complex arhitectural unic pe vremea fondarii in 1934, ca si loc de intalnire si recreere, s-a remarcat ca fiind una dintre cele mai cautate locatii dupa lasarea serii, sala de bal a Italiei pentru generatia anilor '50 - '80. A cunoscut o perioada de declin, iar din 1996 este gazda pentru promovarea si raspandirea artei - prin nenumarate expozitii - si parc public, plin de plante si flori multicolore.

Zona de promenada, cu vedere la Marea Adriatica mi se pare insa un loc unic. Lungomare are 30 de metri latime si o lungime de 6 kilometri, de-a lungul carora se intalnesc 8000 de palmieri de diferite specii si gradini luxuriante. Pentru mine a fost raiul meu, tocmai de aceea nu am foarte multe poze cu cladirile din oras, am prins insa palmierii din toate unghiurile posibile. :)

Chiar si pe cei bolnavi. :( In ultimii ani sunt des atacati de nu stiu ce barzaune din Asia si se lupta pentru tratarea palmierilor afectati. Ma bucur sa vad ca italienii nu isi lasa simbolurile sa piara si sper ca Orasul Palmierilor sa aiba viata lunga si sa citeasca si copiii copiilor nostri impresia mea, pe o AFA cu atata istorie in spate la vremea respectiva, si sa-l viziteze, asa cum va sfatuiesc si pe voi sa faceti.

---

VIZUALIZĂRI: 8691 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI