BUN
GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
În vizită la Gheorghe... la Vila George Sebastian
TIPĂREȘTE
URMARE de aici
Adresa: 97 Avenue de l'ONU، C28, Hammamet Sud 8050, Tunisia
Coordonate GPS: 36.405335; 10.588941
Program de vizitare: 08.00 – 18.00
Preţ bilete: 5 TND
Vila George Sebastian este o casă frumoasă construită la începutul secolului trecut, cu o grădină superbă, situată în Hammamet, vizitabilă, care stârneşte admiraţia celor care îi trec pragul.
Gheorghe Sebastian sau George Sebastien (în franceză :D) a fost un miliardar de origine română, născut la Bacău într-o familie de aristocrați, care a plecat la Paris, a intrat în lumea bună pariziană şi câţiva ani mai târziu s-a căsătorit cu Flora, o americancă din Ohio, extrem de bogată şi cu 20 ani mai în vârstă ca el :D. După ce a vizitat Hammamet, a fost atât de fascinat de acest oraş de care s-a îndrăgostit încât a cumpărat un teren pe care şi-a construit o vilă de vis. Mulţi politicieni, oameni de afaceri şi artişti din acele vremuri făceau parte din cercul de prieteni al lui George Sebastian. Vila a fost construită de un prieten al său arhitectul Frank Lloyd Wright.
În timpul celui de al doilea război mondial, mareşalul Rommel, supranumit şi „Vulpea deşertului” , şi-a stabilit aici cartierul general. Ani mai târziu, însuşi Winston Churchill i-a fost oaspete lui George Sebastian la vilă.
După divorţul de Flora, George Sebastian a continuat să locuiască în vila din Hammamet alături de artistul american Porter Woodruff până la moartea acestuia în 1959, corpul iubitului fiind îngropat în curtea vilei.
În anul 1962 vila a trecut în proprietatea statului tunisian care a organizat pe teritoriul vilei Centrul Cultural Internaţional din Hammamet, iar doi ani mai târziu într-un capăt al grădinii a fost construit şi un teatru unde anual are loc Festivalul Internaţional din Hammamet, al doilea eveniment cultural ca importanţă după Festivalul din Cartagina.
George Sebastian a fost primul european care a lansat moda caselor de vacanţă dintr-o ţară caldă cu ierni blânde, exemplul său fiind urmat şi de alţi francezi bogaţi şi apoi de alţi europeni care s-au alăturat francezilor care locuiau deja aici în 1920, Tunisia aflându-se încă sub protectorat francez.
George Sebastian a murit la Washington DC în 1974, la vârsta de 77 ani, din cauza cancerului renal. Şi-a dorit ca, după moarte, cenuşa să-i fie împrăştiată la vila din Hammamet, casa visurilor sale.
Ideea vizitării acestei vile în timpul vacanţei noastre de două săptămâni petrecute la hotelul Steigenberger Marhaba Thalasso 5* din Hammamet ne-a fost dată de către reprezentanta locală a agenţiei touroperatoare de la care achiziţionasem sejurul. A fost o sugestie utilă şi, surprinzător pentru mine, una total dezinteresată, deoarece presupunea o plimbare pe cont propriu, aceasta neaflându-se pe lista excursiilor opţionale vândute de aceasta. Bine, şi ghida se afla încă în faza de documentare, perfect explicabil având în vedere faptul că ajunsese pentru prima dată în Tunisia cu doar o săptămână înaintea noastră.
Amuzantă a fost reacţia unui turist aflat în acelaşi autocar cu noi pe timpul transferului de la aeroport spre hoteluri care a întrebat-o pe ghidă „Şi ce vedem acolo?” „Păi... o casă” i-a răspuns ghida puţin încurcată, spre nedumerirea tipului care nu înţelegea de ce trebuie să plătească nişte bani pentru a vizita casa unuia de care oricum nu auzise până atunci.
Pe ghidă eu o cunoscusem cu patru ani înainte în Dubai şi ştiam că nu are sens să mă bazez în niciun fel pe spusele ei sau pe informaţiile oferite de aceasta, deci eram pe cont propriu şi am început să fac propriile săpături pe net. Am început, desigur, cu saitul meu preferat :p şi am constatat că această vilă fusese vizitată cu zece ani în urmă de către colega Amero – în care aveam deplină încredere şi, ceva mai recent, în 2013, de către o altă utilizatoare, ambele recomandând obiectivul. În plus, o scurtă privire aruncată pe hartă m-a convins că vila George Sebastian este mult prea aproape de hotelul nostru pentru a o rata, putând ajunge acolo şi pe jos într-o plimbare de vreo doi kilometri, cum de altfel am şi făcut la prima tentativă de a o vizita. Da, prima tentativă, pentru că, în final, am reuşit abia a treia oară :D. Ghinionul nostru a fost acela că sejurul nostrul de anul trecut s-a suprapus parţial cu sfârşitul Ramadanului, astfel că prima săptămână de vacanţă a fost cam „moartă” , fără vizite şi excursii, aproape toate având un program mult redus faţă de cel normal sau fiind chiar închise şi aici mă refer nu doar la obiectivele turistice, ci şi la restaurante, magazine, bănci, case de schimb valutar, agenţii de turism etc.
Cum spuneam, prima dată am plecat de la hotel spre vilă pe jos în plimbare, am identificat cu uşurinţă vila, chiar dacă acolo se menţiona că îşi are sediul Centrul Cultural Internaţional din Hammamet şi doar un singur indicator cu „Dar Sebastian” ne sugera că am ajuns unde doream. Portarul ne-a explicat că am ajuns prea târziu, că închiseseră cu câteva ore mai devreme din motiv de... Ramadan. Ghinion! Rămâne pentru altă dată. A doua oară am venit cu taxiul la întoarcerea din vechiul Hammamet, dar, vila fiind tot închisă, ne-am continuat drumul spre hotel. Abia a treia oară am reuşit să o vizităm, venind tot cu taxiul după ce vizitasem un sit arheologic aflat în apropierea hotelului nostru.
Nu ştiu dacă am mai scris în alte articole despre Tunisia că taxiul este ieftin în această ţară şi nu merită să-ţi rupi picioarele prin soare şi căldură pentru câţiva firfirei. Desigur, scumpa noastră ghidă ne recomandase varianta mult mai ieftină a microbuzelor cu care circulau localnicii, ceva în genul dolmuşurilor din Turcia, dar omisese să ne spună esenţialul, că destinaţiile spre care merg acestea sunt scrise doar în limba arabă, iar cu şoferii nu te poţi înţelege în limba engleză, deci, tot taxiul a rămas singura variantă valabilă.
Revenind la vizita noastră, am achitat cash la casa de bilete de la intrare câte 5 dinari tunisieni de persoană şi eu am mai plătit şi pentru un ceai de mentă alţi 5 TND (puteam alege un ceai sau o cafea). Aici nu există tururi ghidate, fiecare vizitator poate aborda vizita în funcţie de propriile preferinţe.
Noi am început cu o plimbare lungă şi relaxantă prin superba grădină tropicală până la capătul acesteia de unde puteam admira de sus marea. Grădina se continua şi în jos spre mare, dar, dacă am fi coborât, ar fi trebuit apoi şi să urcăm înapoi, aşa că am zis pas. Suprafaţa totală a vilei şi a terenului din jurul acesteia este de 17 hectare.
Grădina exotică este un loc plăcut, umbros şi relaxant, aflat departe de agitaţia oraşului. George Sebastian a adus şi plantat aici o mulţime de pomi fructiferi, arbuşti ornamentali şi plante exotice din întreg bazinul mediteranean. Ca într-o adevărată grădină botanică, plantele sunt etichetate, cu poză și denumirea acestora în arabă, franceză și latină. Cactuşii ocupă o suprafaţă importantă din spaţiul grădinii, iar noi i-am prins înfloriţi.
Plimbarea noastră a continuat până la limita din dreapta a proprietăţii, cum priveşti spre mare, din dorinţa de a vedea şi teatrul, construit de către arhitectul francez Paul Chemetov, pe modelul amfiteatrelor greceşti sau romane, la doi ani după preluarea casei de către statul tunisian. În drum am vizitat şi Orangeria, în care am descoperit un mic muzeu etnografic.
Am lăsat la urmă vizitarea casei propriu-zise. Din exterior, casa este un amestec de arhitectură clasică arabă şi andaluză. Din spusele administratorului casei am înţeles că aceasta a fost construită, demolată şi iar reconstruită de mai multe ori până la finalizarea acesteia.
Intrarea principală a vilei a fost construită de către George Sebastian în anul 1932 cu ajutorul constructorului sicilian Vincenzo Dicara. Ancadramentul uşii este realizat din marmură frumos sculptată, iar deasupra, pe acoperiş, se vede o parte din salonul pentru mic dejun al Florei Sebastian.
Interiorul casei a fost proiectat de către designerul Jean-Michel Frank, considerat ca unul din maeştrii minimalismului în designul interior. Într-adevăr, casa impresionează prin simplitate şi eleganţă. Camera de zi are pereţii albi, tavanul boltit şi podeaua din marmură albă. Pereţii, vopsiţi în alb, sunt decoraţi cu tablouri diverse, George Sebasian fiind un colecţionar de artă.
Cealaltă culoare dominantă în casă era negrul, întâlnit la ramele uşilor, grilajele ferestrelor şi la unele piese de mobilier, cum ar fi masa lungă cu blat de marmură neagră de pe terasa de lângă piscină. Am fost uimită şi de scara din marmură neagră, destul de îngustă, pe care am urcat la etaj sau mai degrabă pe acoperiş, unde am putut admira şi o chiuvetă şi o cadă de baie, ambele din marmură neagră. Priveliştea asupra mării de la etaj este extraordinară.
Am admirat şi piscina vilei, fără apă la data vizitei noastre, placată cu dale din marmură albă şi înconjurată de arcade albe, în urmă cu o sută de ani aceasta fiind un lux pe care doar cei foarte bogaţi şi-l puteau permite. Am luat o pauză pentru a-mi savura ceaiul de mentă, o specialitate arabă, pe care eu o descoperisem în urmă cu mai mulţi ani în Maroc la Tanger, la umbră, la o masă aflată pe terasa de la piscină, unde am putut şi fuma.
Mi-a plăcut şi baia din apartamentul principal de la parter, mai neobişnuită, construită în formă de cruce, care putea fi utilizată simultan de patru persoane, după un model inspirat din fonturile de botez paleocreştine din secolul al VI-lea, o baie asemănătoare fiind descoperită cu ocazia excavaţiilor făcute la oraşul punic Kerkuan. Bideul şi chiuveta sunt mascate în spatele uşilor cu oglinzi.
Am vizitat şi bucătăria vilei, unde dulapurile, soba de gătit şi „frigiderul” erau cele originale.
Cam asta a fost vizita noastră acasă la românul Gheorghe. Mi-a plăcut eleganţa obţinută prin simplitate a casei acestuia. Cei care intenţionează să-şi construiască singuri o casă ar avea, cu siguranţă, multe de învăţat. Pasionaţii de artă, dar şi vorbitori de franceză, ar putea afla amănunte interesante despre tablourile expuse în casă de la o doamnă de acolo, posibil soţia administratorului. Recomand o vizită la vila George Sebastian celor care îşi petrec vacanţa în Hammamet sau Yasmine Hammamet. Poate fi o experienţă plăcută. Mie cel mai mult mi-a plăcut plimbarea prin grădina superbă a vilei.
Trimis de nicole33 in 17.07.20 06:04:31
- A fost prima sa vizită/vacanță în TUNISIA
12 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (nicole33); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
ECOURI la acest articol
12 ecouri scrise, până acum, la acest articol
Articol selectat ca fiind „de interes editorial crescut”
— (1) la momentul publicării, nu existau impresii recente în rubrica curentă;
— (2) depășește pragul minim calitativ & cantitativ necesar unei astfel de selecții.
Voturile FB/FU, B/U sunt de valori semnificativ mai mari.
(Eventualele voturi exprimate anterior selecţiei au fost «convertite» în unele de 1300 PMA, respectiv 600 PMA)
-
Articolul a fost selectat ca MiniGhid AmFostAcolo pentru această destinaţie.
Rog așteptați...
@nicole33: Din exterior, casa este un amestec de arhitectură clasică arabă şi andaluză.
Fiind vorba despre Gheorghe, moldovean din Bacau, ma asteptam sa-si aduca Romania in Tunisia!
Se vede clar ca era bogat! Dar nu si-a etalat bogatia, modestia si simplitatea sunt predominante in interioare!
iar deasupra, pe acoperiş, se vede o parte din salonul pentru mic dejun al Florei Sebastian.
Faina idee sa mananci pe acoperis! Avea un mic dejun cu priveliste!
Frumos la Gheoarghe acasa! Om gospodar, cuprins si cu drag de frumos!
@Zoazore:
”Fiind vorba despre Gheorghe, moldovean din Bacau, ma asteptam sa-si aduca Romania in Tunisia!
Poate că a fost mai bine aşa, casa fiind mai "asortată" în peisaj 
.
Tineretul boem din perioada interbelică care îşi pierdea vremea prin Paris oricum nu ţinea prea mult la tradiţii.
”Se vede clar ca era bogat! Dar nu si-a etalat bogatia, modestia si simplitatea sunt predominante in interioare!
Averea românului Gheorghe îi aparţinea, de fapt, soţiei sale.
Simplitatea elegantă a construcţiei şi decorarea/mobilarea minimalistă a vilei m-au impresionat şi pe mine. Obiectele de mobilier erau puţine, dar de mare valoare. Administratorul vilei ne-a povestit că două fotolii tapiţate cu lână albă datând din anul 1925, proiectate de Eyre de Lanux, au fost vândute în 2007 cu 85000 USD la o celebră casă de licitaţii din New York.
În plus, George Sebastian era recunoscut pentru petrecerile somptuase pe care le dădea frecvent la vila sa din Hammamet, având ca invitaţi celebrităţi ale acelor vremuri.
Cuplul nu a dus o viaţă deloc modestă, călătorind foarte mult prin toată lumea.
La vila din Hammamet şi-au adus propriul bucătar, fost chef la un restaurant din Paris.
”Faina idee sa mananci pe acoperis! Avea un mic dejun cu priveliste!
Aici este o ciudăţenie a casei, pe care nu ştiu dacă am reuşit să o prezint prea clar. Deasupra parterului vilei era un alt nivel, ca un etaj, dar care mi-a dat impresia că a fost construit cumva pe acoperiş. Încăperile de pe acoperiş beneficiau de acea vedere super la mare. Mda... şi mie mi-ar plăcea să mă bucur de aşa o privelişte.
Îţi mulţumesc mult pentru vizită şi ecou! 
@nicole33: Interesant obiectiv, și mie mi-ar plăcea să-l vizitez. Citisem despre Sebastian tot ce-mi căzuse in mână in momentul in care aflasem de el din articolul lui Amero. Eram curioasă să aflu picanterii din viața acestui român.
Presa a speculat puținele informații despre Sebastian, viața lui a fost învăluită in mister.
Citisem că și-ar fi omorât soția, el a iubit mai mult bărbații decât femeile, citisem că cenușa lui a fost aruncată in mare, directorul Centrului refuzând împrăștierea acesteia prin grădini.
El a vândut casa guvernului și s-a mutat in centrul vechi, a locuit in interiorul fortului de unde-și putea vedea casa. Înainte să părăsească Tunisia a cerut sa își viziteze casa, s-a plimbat neîncetat prin ea și prin grădini - așa am citit.
O viață intensă, de miliardar, un sfârșit trist și o mărturie albă, imaculată (casa), toate acestea sub numele de Gheorghe Sebastian, un fiu de țigancă sau de rege, un iubitor de artă, de petreceri extravagante, un iubitor de femei dar și de bărbați,
un român care a schimbat fața Hammametului.
Văzusem in presă o poză cu Sebastian, chiar arăta excelent in opinia mea, asta dacă poza e reală
Bravo, felicitări pentru vizită și articol!
@krisstinna:
”Presa a speculat puținele informații despre Sebastian, viața lui a fost învăluită in mister.
Atunci când informaţiile certe sunt puţine, se înmulţesc speculaţiile. Crede-mă, că şi eu am citit destule, multe contradictorii.
Aşa am înţeles şi eu că pentru George Sebastian, atunci când iubirea era mare, sexul partenerilor conta mai puţin 
şi că nu soţia sa Flora a fost marea sa dragoste, ci artistul american Porter Woodruff, alături de care a rămas la vila din Hammamet până la moartea acestuia în 1959.
Amuzant este faptul că administratorul vilei nu a vrut să-mi confirme informaţia legată de acest iubit, preferând să schimbe vorba şi să insiste asupra oaspeţilor celebri ai vilei, gen Rommel sau Churchill.
S-a speculat şi că şi-ar fi omorât soţia acolo la vilă, în baia de marmură neagră din apartamentul de pe acoperiş, dar alte surse precizează un al treilea mariaj al Florei cu un alt "june", mult mai tânăr decât ea.
”El a vândut casa guvernului și s-a mutat in centrul vechi, a locuit in interiorul fortului de unde-și putea vedea casa. Înainte să părăsească Tunisia a cerut sa își viziteze casa, s-a plimbat neîncetat prin ea și prin grădini - așa am citit.
Într-adevăr, de la fortul din vechiul Hammamet este vizibilă vila şi se pare că George Sebastian ar fi locuit 2-3 ani în Medina Hammamet regretând cedarea vilei, înainte de a părăsi definitiv Tunisia.
Şi povestea cu "vânzarea" vilei este discutabilă. S-a speculat un preţ de 200000 dinari tunisieni, dar nu există niciun act care să dovedească această tranzacţie, astfel că, pentru mine, o "donaţie" făcută către statul tunisian pare mai plauzibilă. Din acest motiv, în articolul meu am preferat să spun doar că vila a trecut în proprietatea statului, ceea ce este o certitudine, modalitatea concretă fiind mai puţin importantă.
Am citit şi eu despre originea controversată a tânărului Gheorghe, fiu al unei ţigănci sau os domnesc, dar habar nu am care este varianta adevărată, pentru că nu-mi pot da seama doar după trăsături, vezi busturile acestuia.
Mulţumesc mult pentru aprecieri, vizită şi ecou!
Habar nu aveam de acest Gheorghe (George) Sebastian despre care ai scris aici, nici despre vila lui superbă Tunisiană și nici despre viața lui luxoasă, obținută în urma unei căsătorii interesate (din partea lui, evident, dar poate că și din partea ei, care-și dorea un om tânăr și frumos lângă ea, spre panta descendentă a vieții!)
Detaliile acestea au mai puțină relevanță azi, când ne putem bucura de vederea unui loc și a unui interior frumos, simplu, elegant, mobilat nu cu „mult și kitsch0s” ci cu puțin și de calitate!
Acest român a cărui origine aflu, din ecourile voastre, că ar fi controversată, (fiu de țigancă sau fiu de spiță nobilă) a lăsat în urma lui ceva deosebit, de care - cel puțin noi, românii - ar trebui să fim mândri!
Grădina este nu numai frumoasă, ci și interesantă prin amalgamul de specii de plante. În unele poze din grădină am văzut statui mai moderne care - cred - că sunt aduse mai recent! Asta, însă, nu micșorează efectul vizual, dimpotrivă, îl îmbogățește, pentru că sunt executate într-un stil modern, care mie îmi place! (ex. poza 05 sau 46 și chiar 37).
Chiar și în interior am văzut obiecte decorative actuale, executate din lemn, ca în P25. (am și eu acasă două statuete cu siluete bărbat/femeie în îmbrățișări tandre).
Mi-a plăcut articolul tău, am aflat lucruri noi, pentru care-ți mulțumesc! Dacă se va întâmpla să ajung în Hammamet, în mod sigur nu voi ocoli Vila George Sebastian!
P. S. Nu mai pun emoticoane, după cum mi-aș dori și s-ar cere - în unele locuri - pentru că mi s-a întâmplat de câteva ori - atunci când am vrut să le inserez - după ce am selectat „copy” și am adus cu „paste” în locul dorit din ecou, mi s-a șters tot ecoul, lucru care m-a necăjit tare rău, trebuind să rescriu ecoul, lucru care mi-a ocupat timp și pentru care nici nu mai avut inspirația inițială. Pupici și felicitări!
Foarte interesant articolul tau! Corpul "iubitului"? ????In ce perioada ati fost? Vreau sa merg si eu, sa vad si eu cactusii infloriti! ????
@doinafil:
”Grădina este nu numai frumoasă, ci și interesantă prin amalgamul de specii de plante. În unele poze din grădină am văzut statui mai moderne care - cred - că sunt aduse mai recent!
Şi mie mi-a plăcut mult grădina, aproape mai mult decât casa, iar plimbarea prin grădină m-a relaxat. Despre statui, nu ştiu ce să zic, nu mă pricep.
”Detaliile acestea au mai puțină relevanță azi, când ne putem bucura de vederea unui loc și a unui interior frumos, simplu, elegant, mobilat nu cu „mult și kitsch0s” ci cu puțin și de calitate!
Din păcate, puţini sunt cei care înţeleg că eleganţa se poate obţine prin simplitate şi bun gust. Cred că o vizită la vila lui Gheorghe i-ar putea inspira mult pe cei care îşi construiesc sau decorează o casă.
”Dacă se va întâmpla să ajung în Hammamet, în mod sigur nu voi ocoli Vila George Sebastian!
Dacă ajungi în Hammamet sau Yasmine Hammamet, categoric merită să o vizitezi, având ocazia de a petrece într-un mod plăcut o oră sau două, iar dacă vorbeşti franceza poţi afla mult mai multe decât mine despre tablourile şi celelate opere expuse. Sinceră să fiu, pe mine discuţia m-ar fi depăşit chiar dacă ar fi fost purtată în română .
Cu scuzele de rigoare pentru răspunsul mult întârziat 
, îţi mulţumesc mult pentru aprecieri, vizită şi ecou!
@homeag_mihaela:
Se spune că George Sebastian ar fi avut unele preferinţe mai "neobişnuite" şi, de obicei, nu iese fum fără foc.
”In ce perioada ati fost?
Vacanţa mea în Tunisia de anul trecut s-a desfăşurat în perioada 1-15 iunie. Am vizitat Vila George Sebastian pe 7 iunie.
Cactuşi înfloriţi poţi vedea şi mai aproape de casă, în Bulgaria, de exemplu sau mai departe, în Tenerife. Sunt la fel de frumoşi. În Tenerife nu m-am mulţumit doar să-i admir, ci am mâncat şi îngheţată de cactus şi am băut limonadă de cactus, ambele interesante la gust. Bine, eu am încercat şi să culeg un fruct, dar aceasta a fost o experienţă "dureroasă" de care nu prea vreau să-mi amintesc 
Îţi mulţumesc pentru vizită şi ecou!
Vacanţe plăcute!
@doinafil:
”Nu mai pun emoticoane, după cum mi-aș dori și s-ar cere - în unele locuri - pentru că mi s-a întâmplat de câteva ori - atunci când am vrut să le inserez - după ce am selectat „copy” și am adus cu „paste” în locul dorit din ecou, mi s-a șters tot ecoul, lucru care m-a necăjit tare rău, trebuind să rescriu ecoul,
Te înţeleg perfect şi, dacă te consolează cu ceva, să ştii că nu eşti singura care a păţit-o. Am pierdut şi eu destule ecouri lungi, unele poate mai lungi decât articolul la care am comentat , dar nu din cauza emoticoanelor, ci mai adesea a netului care îmi pică din ce în ce mai des.
Pentru emoticoanele care mai înveselesc textul îţi dau un pont: nu le mai lua cu copy/paste. Este mai simplu să le scrii direct din tastatură şi nu este greu să înveţi combinaţiile de taste pentru cele mai uzuale.
Pupici
@nicole33: Buna, Nicole33! Apreciez ca mi-ai raspuns. Nu eram lamurita cu... iubitul lui George Sebastian; am citit cate ceva despre el, nu am gasit nicaieri referiri la preferintele sale in materie de iubire, trebuie sa mai insist, probabil. Voiam sa stiu cand ai mers, pentru ca am fost si eu anul trecut, dar in Port el Qantaoui, speram sa ajung in vizita sa vad Hammamet. Nu a fost sa fie, ramane pe alta data, oricum am fost in septembrie, foarte buna si frumoasa vremea; nu cred ca in acea perioada as mai gasi frumosii cactusi infloriti. Colectionez cactusi, de aceea vreau sa vad cat mai multi infloriti, eventual sa ma "imbogatesc"cu cate un "puiut"sa il duc scasa la mine (hoata mai sunt! ????????). Multumesc pentru raspuns, ne mai "auzim"!
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Apr.2013 Hammamet-ul celor 1001 de nopti — scris în 30.08.14 de JaquelineTeri din LINZ - RECOMANDĂ
- Oct.2010 O plimbare deosebita in Hammamet — scris în 07.02.12 de amero din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- SOCIALs
AmFostAcolo® este marcă înregistrată