GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Galeriile Uffizi (IV). Simonetta în lumea lui Botticelli
Am colindat Galeriile Uffizi în primăvara acestui an și încerc să-mi reîmprospătez amintirile, tocmai cu ajutorul acestor reviewuri.
Așadar, pășim în spațiul destinat perioadei de maturitate a pictorului. Această perioadă este strâns legată de afilierea sa la familia de Medici, în calitate de prieten apropiat al unui personaj ce făcea parte din cercul familiei. Botticelli pătrunde astfel, în lumea intelectuală a epocii, unde va cunoaște o serie de filozofi care vor influența creațiile sale, rezultatul fiind o serie de alegorii pe teme mitologice.
În compartimentele cu numerele 10-14, privirile sunt atrase de lucrările sale de maturitate. Acestea sunt enorm de multe, dar voi enumera doar pe cele care mi-au atras atenția în mod deosebit.
Două frumoase Bunavestire realizate la distanță de 8 ani prezintă evenimentul biblic în moduri și viziuni diferite. Una din ele, o frescă din Spitalul San Martino din Florența, acolo unde erau adoptați copiii orfani, a fost decapată și adusă la Uffizi. Cele două personaje sunt despărțite ca fiind în încăperi diferite.
A doua lucrare, finalizată la 1490 a fost destinată a împodobi Basilica Santa Maria Maddalena in Borgo Pinti. Am stat și am admirat legătura mistică între Fecioară și Îngerul Gavril, degetele lor apropiindu-se ca într-un dans al îngerilor. Am fotografiat, așteptând să prind un cadru bun.
Primăvara
Este cea mai cunoscută operă a lui Botticelli. Compoziția este fină, complexă, radiază frumusețe și o grație aparte Se află într-un spațiu larg și bine luminat. A fost adusă la Florența din vila familiei Medici, din Castello, în apropiere de oraș.
Toată lucrarea este o alegorie la scrierile filozofilor antici. În dreapta panoului, zeul vânturilor, Zefir o răpește pe nimfa Cloris, transformând-o în Flora, personajul din fața sa, zeița romană a Primăverii, care împrăștie flori. Au fost botaniști care au identificat aprox. 200 specii de flori, multe din ele din împrejurimile Florenței. În mijloc, cu o mantie roșie pe un umăr, este zeița Venus, iar în fața ei, cele Trei Grații care dansează. Acestea personifică Castitatea, Frumusețea și Plăcerea. Cupidon legat la ochi țintește pe cea din mijloc, Castitatea.
Alături se află zeul Mercur, care împrăștie norii ca mediator între zei și oameni, restabilind pacea și echilibrul.
Marsilio Ficino o numește pe Venus, îmbrăcată fiind, drept Nimfa Humanitas ca reper al umanității și civilizației pe plan moral, readuse la Florența prin întoarcerea familiei Medici, din exilul impus de Papă.
Cu alte cuvinte, Botticelli prin cele două zeități, Venus și Flora, (cea de a doua, prin însăși numele său, simbolizează Florența), reprezintă întoarcerea primăverii în oraș, anotimp de pace, la revenirea familiei din exil. Tabloul este încărcat și descifrarea (citirea explicațiilor) foarte solicitantă, așa că trecem la următoarea lucrare, intitulată
Nașterea Venerei
Tempera pe pânză, pictată la aprox. 1484, opera se află la Uffizi din 1815 și provine tot din vila din Castello a familiei Medici. Tot plină de alegorii și tot complicată, în jurul căreia roiesc multitudine de privitori bine echipați cu aparate foto din cele mai performante.
Tabloul denumit și ”Nașterea lui Venus” a creat probleme cercetătorilor, afară de faptul că nu se știe cu exactitate data realizării lui, dar mai ales prin aceia că Venus nu răsare din spuma mării, ci este adusă la mal de zeul vânturilor Zefir, aflat în stânga panoului și care, împreună cu o nimfă (Cloris?), par să împingă cochilia pe uscat.
Botticelli o prezintă pe zeiță dezbrăcată, cu părul în vânt, în cochilia purtată pe o mare liniștită, ajunsă la mal, unde este așteptată de altă nimfă în veșminte cu motive florale care îi oferă o mantie, tot înflorată. După pieptănătură și culoarea părului, se crede că ar fi una din cele Trei Grații din Primăvara. Alte interpretări vorbesc că ar fi chiar Flora, alții zic că una din Hore, fiice ale lui Zeus, însărcinate cu ordinea în natură.
Ca izvor de inspirație a fost probabil Homer, iar insula pe care ajunge, nu poate fi alta decât Cipru. Totuși gurile rele ale istoricilor amintesc de frumoasa Simonatta Vespucci, iubita lui Giuliannno, fratele mai mic al Magnificului, care era născută la Portovenerre Liguria, unde marea este liniștită. Simonetta căsătorită în familia marelui navigator Vespucci a fost muza multor artiști printre care și Botticelli. Figura sa angelică este reprezentată în chipul Venerei, la 9 ani de la moartea sa, survenită la vârsta de 23 ani, de tuberculoză. Întreaga Florență a conduso pe ultimul drum.
Am obosit, capul mi-e doldora de Botticelli, dar trebuie privită și înțeleasă altă lucrare interesantă, numită
Calomnia
Pictată la 1495 în plină perioadă de maturitate, opera este bogată în alegorii. Este creată în plină glorie a călugărului Girolamo Savonarola, care striga din amvonul Mănăstirii San Marco împotriva valorilor de orice fel, cu teribile profeții. La îndemnul său, însăși Botticelli și-a ars o parte din picturile sale.
În Calomnia Botticelli reconstituie un tablou al pictorului grec Apelles, celebru în sec. al IV-lea, calomniat pe nedrept că ar fi luat parte la o conspirație.
Situată într-o clădire în stil clasic cu arcuri prevăzute cu bolți și nișe decorate cu basoreliefuri, scena reprezintă un tânăr pe care personificările Calomniei (în haine atrăgătoare de culoarea căpșunii), Viclenia, Înșelătoria și Invidia îl târăsc în fața regelui Midas, în ale cărui urechi de măgar, simbol al conștiinței încărcate a judecătorului, Ignoranța și Suspiciunea varsă cuvinte otrăvite și sfaturi răuvoitoare.
În stânga panoului, în mantie neagră este personificată Pocăința. Toate acestea, în vreme ce Adevărul, gol goluț face apel la justiția divină.
Multe sunt încă, operele lui Botticelli în Galeriile Uffizi, dar bietele picioare nu vor să mai știe nici de Venera, nici de Flora și nici de un Botticelli.
Am luat loc pentru un scurt moment, hotărâtă ca apoi să întind pasul, Galeriile fiind extrem de bogate.
Priviți frumosul și veți primi lumină!
Trimis de mihaelavoicu in 22.11.18 17:29:37
- Nu a fost singura vizită/vacanţă în ITALIA. A mai fost în/la: Roma, Veneția, Siena, Pisa, Milano, Napoli
10 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (mihaelavoicu); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
ECOURI la acest articol
10 ecouri scrise, până acum, la acest articol
@mihaelavoicu: Botticelli este, după părerea mea, unul dintre pictorii renascentiști cu cel mai mare impact la public.
Nu știam poveștile din temele tablourilor, datorită ție acum le știu. Mulțumesc pentru ele!
Am votat, ca de obicei, cu drag!
@Michi: Mulțumesc! Era prin anii 60 o, nu știu cum să-i spun, hai, să-i spunem melodie, la televizor la ”Varietăți pe Portativ”, de-i zicea ”Dar nu cine știe ce! ” Ia amintiți-vă cine o cânta? Eu nu mai rețin.
E valabilă în cazul de față.
@doinafil: Și eu, îți mulțumesc, ca de obicei, cu drag!
Mi-a plăcut nespus Petra. Prin tine, am cunoscut-o și eu.
@mihaelavoicu: Îmi amintesc eu melodia cu pricina! Era, de fapt, un cuplet pe care-l cânta Zizi Șerban, angajată a teatrului Constantin Tănase, în care se auto-ironiza atât pe ea, cât și întreg spectacolul:
(„Zizi a fost aplaudată, da' nu știe cine ce!... „Chiar și sala a fost plină, da' nu știe cine ce! ”)
Da, la emisiunea „Varietăți pe portativ” a apărut.
Eheeei, ce mult e de atunci!
Pupici, am completat cu drag!
@doinafil: De-ai ști cât mi-am bătut capul... Era una cunoscută, utâțică, parcă brunetă și care avea o voce puternică. Exact, Zizi Șerban. Chestia cu ”Varietăți pe portativ” mi-a venit așa... ”brusc, instantaneu și deodată”. A ieșit singură informația din sertarul minții, fără a încerca măcar să-l deschid. Dacă mă întrebai, habar nu aș fi avut.
Merci, Doina! Draga de Zizi, se bucură și râde, acolo unde e. Râde și ne spune că, nu e ”cine știe ce”pe acolo!!
Cred că s-a distrat la nebunie, de faptul că i-ai picat în plasă cu ”da'nu știe cine ce” în loc de ”da' nu cine știe ce”. Sau poate pe seama mea s-a distrat. Eu aș zic, parcă varianta mea, era cea cântată.
@mihaelavoicu:
Hi, hi, hi!!!
Da, ai dreptate, cred că și ea, acolo, sus, s-a distrat că i-am picat în plasă, dar cred că și tu, nu-i așa?! , pentru că, din nou: ha, ha, ha, !!!
Uitându-mă mai sus, la primul ecou în care te întrebai cine cânta melodia, observ că și tu i-ai picat în plasă lui Zizi, și tu ai scris: „da' nu știe cine ce”, ca și mine.
Acum Zizi râde de amândouă”, are de ce!
@doinafil: Am scris ”Dar nu cine știe ce”, în loc de ”da' nu cine știe ce”. Se distrează pe seama mea, că am amintit-o, fără să-i știu numele. Cred că ăștia sunt adevărații artiști. Cei cărora le reții creațiile, indiferent care or fi ele, dar fără a mai ști autorul. Opera contează, nu omul.
Te îmbrățișez și mi-a plăcut dialogul nostru virtual!
@ilinca59: Wow... te pregătești de ceva examen?? Atunci, baftă!
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- May.2018 Galeriile Uffizi (VIII) ”Vinul cel bun”, lăsat la urmă! — scris în 30.12.18 de mihaelavoicu din PLOIEşTI - RECOMANDĂ
- May.2018 Galeriile Uffizi (VII). Felicitări, d-le Bonacozzi! — scris în 23.12.18 de mihaelavoicu din PLOIEşTI - RECOMANDĂ
- May.2018 Galeriile Uffizi (VI) — scris în 18.12.18 de mihaelavoicu din PLOIEşTI - RECOMANDĂ
- May.2018 Galeriile Uffizi Florența (V) — scris în 16.12.18 de mihaelavoicu din PLOIEşTI - RECOMANDĂ
- May.2018 Galeriile Uffizi (III). În lumea lui Botticelli — scris în 19.11.18 de mihaelavoicu din PLOIEşTI - RECOMANDĂ
- May.2018 Galeriile Uffizi, la a doua privire (II) — scris în 16.11.18 de mihaelavoicu din PLOIEşTI - RECOMANDĂ
- May.2018 Galeriile Uffizi, la a doua privire (I) — scris în 14.11.18 de mihaelavoicu din PLOIEşTI - RECOMANDĂ