Muzeul Banksy Cracovia - un regal pentru ochi, inimă și minte

TIPĂREȘTE

În ziua de Ajun toate muzeele Cracoviei păreau închise. De fapt, nu chiar toate. Tot foind GoogleMaps, am dat de Muzeum Banksy ce promitea a se oferi publicului în fiecare zi a săptămânii între orele 11 și 19. Hmm... Chiar așa să fie?! Sau vreo țeapă de-a lui Google, că n-ar fi prima dată?!... Am zis să ne ducem totuși; în cel mai rău caz o să-l găsim închis, dar măcar ne vom fi ales cu un pic de mișcare în aer liber. Timp aveam berechet.

Din cele câteva recenzii am înțeles că expune artă stradală. Ceva-ceva țineam eu minte; îmi povestise cândva Milena, fiica noastră, că vizitase o chestie similară pe undeva prin Europa și o impresionase profund. Dar, sincer, n-am stat să caut mai multe la momentul respectiv. Acum însă, după ce am vizitat muzeul și am citit câte ceva despre artist, zău că mi-e rușine de ignoranța mea de atunci!  

Dar cine este Banksy? Păi... nu se prea știe exact. Un artist misterios, care nu și-a divulgat niciodată identitatea, lucru ce poate părea neverosimil în zilele noastre și totuși e adevărat. Se știe că și-a început activitatea desenând graffiti după șabloane proprii în Bristol, alături de alți tineri (grupul Bristol Wild Bunch), pe la începutul anilor 90 și că desenele sale au ieșit curând în evidență nu doar prin stil și originalitate, ci și prin mesajele sociale și politice pe care adesea le conțin. Pentru unii a devenit un model de admirat și urmat, pentru alții doar un vandal.

Mult mai târziu, când deja Banksy devenise un fenomen mondial și operele sale se vindeau cu sume exorbitante, un reporter de la BBC și-a amintit că în 2003 luase un interviu tânărului de atunci, care declarase că are 20 de ani și că-l cheamă „doar Robbie” , refuzând să-și divulge numele de familie. S-a speculat că Banksy ar fi Robert Del Naja (membru fondator al trupei Massive Attack) sau Robin Gunningham, născut în Yate în 1974, s-au vehiculat și alte nume; niciuna dintre aceste persoane n-a confirmat, nici n-a infirmat vreodată.

După perioada Bristol a urmat perioada Londra, ceea ce înseamnă, cel mai probabil, că artistul a locuit aici pentru o vreme. Dar opere de-ale lui au apărut mai apoi peste tot prin lume (America, Africa, Ucraina, Palestina), temele mesajelor sale diversificându-se, rămânând totuși în același registru: protejarea celor lipsiți de apărare (copii, migranți, animale), anti-război, pro-democrație și libertate. Pe lângă desene, există și texte explicite, precum: „anyone who believes in capital punishment should be shot” (oricine crede în pedeapsa capitală ar trebui împușcat), „there’s nothing more dangerous that someone who wants to make world a better place” (nu există cineva mai periculos decât cel ce vrea să facă lumea un loc mai bun), sau – preferata mea – „people who get up early in the morning cause war, death and famine” (oamenii care se trezesc devreme dimineața produc războaie, moarte și foamete). A se remarca simțul umorului și nuanțele dulci-amare ale acestor enunțuri...

Desigur, multe dintre lucrările artistului, fiind expuse public, au fost distruse sau furate. Se pare că omul n-a intenționat niciodată să le protejeze în vreun fel. S-a și exprimat (are un cont pe Instagram) că singurul său scop este să „dea pe dinafară” și să se distreze, că nu-i pasă ce se întâmplă cu lucrările lui, că n-au decât să vină alții și să deseneze peste ele dacă așa simt. „Este o modalitate mai rapidă de a te face înțeles” declară el. Totuși, în ultimii ani, multe dintre ele sunt păzite de autorități.  

Deasemenea, Banksy n-a intenționat niciodată să facă o afacere din acest demers, el fiind „artistul cu cele mai multe expoziții și muzee ilegitime” . Recent (ian 2025) s-a deschis ultimul muzeu Banksy în Madrid, pe lângă cele deja existente: Barcelona, Paris, Bruxelles, Praga, Cracovia, Lisabona (cred că aici a fost fiică-mea), Milano, Dubai și New York. Toate expun, desigur, copii, singurele originale fiind mesajele. Artistul nici n-a încurajat, nici n-a acuzat acest lucru, declarând la un moment dat că „drepturile de autor sunt pentru fraieri” . Vi se pare aiurea că unii se îmbogățesc de pe urma lui?!... Hmm, da, asta-i viața!... În ceea ce privește muzeele însă, o bună parte din încasări sunt folosite pentru cauze nobile, precum ajutorarea migranților sau populațiilor afectate de război.

***

Adresă: str. Berka Joselewicza 21. Noi am mers pe jos pe bd. Starowislna (direcția Cartierul Evreiesc), apoi am virat stânga. Muzeul se află într-o clădire de cărămidă roșie, probabil un fost spațiu industrial, chiar lângă hotelul Metropolitan Boutique. Transport public: tramvaiele 1,3, 24,52 (stația Miodowa).

Site: www.muzeumbanksy. pl 

Orar: L-D, 11:00 – 19:00

Preț bilete: 50 zloți (60 lei) /adult. 40 zloți pentru diverse categorii (voi atașa o fotografie).  

Există un traseu de vizitare destul de intuitiv: întâi parterul, apoi sălile de la etaj. Am zis „fost spațiu industrial” judecând după simplitatea amenajărilor interioare, mai precis lipsa acestora și păstrarea pereților în starea lor naturală: ziduri de beton sau cărămidă. Cred că e fix ce trebuie pentru a expune artă stradală.

Desenele sunt incitante, neverosimile, te obligă să te oprești, să gândești, să înțelegi (câteodată se întâmplă din prima, alteori îți ia ceva timp), să-ți pui întrebări, să te revolți, să te înduioșezi. Niciunul nu te lasă indiferent. Uneori te trezești zâmbind, alteori îți dau lacrimile. Asta e, pe scurt, lumea Banksy: o poveste desenată, dulce și amară, tristă și veselă, revoltătoare și plină de speranță – povestea lumii în care trăim.

Unele dintre lucrările expuse par a fi de sine stătătoare, alte sunt grupate pe mai multe teme. De exemplu, tema unor tablouri clasice, cunoscute, pe care Banksy le-a „completat” în stilul caracteristic. „Show me the Monet” (aproape că se poate citi ca „show me the money” ) suprapune imaginea unor cărucioare metalice de supermarket aruncate în lacul cu nuferi al celebrului pictor impresionist, cu aluzie la consumerismul zilelor noastre și la supraproducția de gunoi pe care-l aruncăm te-miri-unde.

Altă temă este cea a șobolanilor. Se pare că Banksy a avut un idol ce l-a inspirat în acest sens: artistul francez Xavier Prou (zis și Blek Le Rat), autor de graffiti pe străzile Parisului cu 20 de ani înaintea lui Banksy. Imaginile prezintă micile viețuitoare în diverse ipostaze, unele de-a dreptul haioase (șoricelul ce zboară „călare” pe un dop de șampanie sau cel ce se relaxează pe șezlong, la soare, savurând un cocktail), făcând referire la asemănarea dintre aceste creaturi hulite și arta stradală, considerată de mulți o formă de vandalism. Pe de altă parte, artistul sugerează similarități între modul de viață liber, neîngrădit, al șoarecilor și cel al artistului, a cărei creativitate nu va putea niciodată să fie închisă într-o cușcă. Despre predecesorul său Banksy spune „Le Rat is an anagram of art” , iar despre șoareci „If you are dirty, insignificant and uninvolved than rats are the ultimate role model” (dacă ești murdar, insignifiant și neimplicat, atunci modelul tău în viață este șoarecele). O variantă este tema gorilelor, cu semnificații similare.

Tema copiilor. Puține imagini sunt domestice și inofensive (o fetiță învârtindu-și pe talie un cerc, lângă bicicleta cu roată lipsă, legată de un stâlp; bicicleta chiar e reală), majoritatea îți fac inima să se strâgă: doi băieți jucându-se cu un carton pe care scrie „no ball games” , o fetiță cu aer trist ținând de sfoară un balon care e „O” -ul din expresia „no future” , altă fetiță acoperind cu un model floral o zvastică desenată pe un zid, un băiețel îmbrăcat de iarnă, cu o sanie la picioare, ce stă cu brațele întinse în lateral și cu limba scoasă, încercând să guste... nu, nu fulgii de zăpadă, ci cei de cenușă provenind din focul ce arde într-un tomberon, după colț (la propriu după colț). În fine, nu știu cât de bine pot eu să descriu aceste imagini, ele trebuie văzute și... „ascultate” .  

Mai e tema războiului. A conflictelor din Ucraina (în 2022 au apărut lucrări ale lui Banksy printre dărâmăturile lăsate de bombardamente), din Afganistan, din Palestina, Namibia etc. E tulburător, mai bine las fotografiile să vorbească. Poate cel mai mult m-a impresionat porumbelul păcii, cu ramura de măslin în cioc, echipat cu vestă anti-glonț, luat în țintă direct în piept. Oare va supraviețui?!... Sau recipientul de tablă turtit, prăfuit, aflat între dărâmături, pe care cândva a fost lipit un afiș-reclamă cu o imagine paradisiacă sub care scrie: „come to Palestina” ...  

E și tema Fecioarei cu Pruncul. Imaginile sunt puternice și vorbesc despre relația omului modern cu Divinitatea. Într-una, biberonul cu care Fecioara îl hrănește pe Isus are lipită o etichetă cu semnul de „produs toxic” , iar în alta, Fecioara ține cu ambele brațe un mic Isus înfășurat într-o centură de explozibil.  

Mai e tema migranților, a oamenilor nevinovați ce fug din calea unor cataclisme (de multe ori create tot de oameni), în necunoscut, spre a-și salva viețile și a-și proteja copiii. Banksy pare că-i foarte impresionat de soarta lor, lucru relevat de câteva dintre lucrările sale (de exemplu, Mediterranean Sea View – 3 imagini idilice cu valuri înspumate ce se sparg într-o plajă pe care zac, abandonate, mormane de veste de salvare). Mai mult decât să vorbească prin imagini, artistul s-a implicat efectiv în această problemă, cumpărând un vas de patrulă (botezat Louise Michel), echipat cu 10 activiști, ce operează în Marea Libiei din aug 2020, de atunci reușind să salveze sute de persoane.

O încăpere de dimensiuni obișnuite este dedicată unui alt proiect al artistului cu care a dorit să atragă atenția asupra conflictului din fâșia Gaza. În 11 mar 2017 (la 100 de ani de când britanicii s-au retras din Palestina) avea să se deschidă The Walled Off Hotel; „nu neapărat un hotel, ci mai mult un instrument politic” , după cum a declarat autorul. Banksy a cumpărat o clădire ce oferea „o priveliște spectaculoasă” spre zidul Betleemului, în care a recreat atmosfera colonială de la începutul sec. 20. Hotelul reunea 10 camere (decorate în stil Banksy), un piano bar și o galerie. Desigur, „afacerea” n-a rezistat mult din motive evidente, dar în prezent există o replică a sa în Paris.

... Cam 2 ore am petrecut în acest muzeu și când s-a terminat ne-am întristat: mai vrem! Ca orice muzeu care se respectă, la final deține un magazin tematic, de unde am cumpărat suveniruri pentru copiii noștri. Pe urmă am deschis ușa spre exterior, strecurându-ne pe sub înscrisul de deasupra: „Live as a villain, die as a hero!” , cu gândurile răscolite de această experiență și cu cuvintele lui Banksy în amintire: „People say that graffiti is ugly, irresponsible and childish... but that’s only if it’s done properly” (oamenii zic că graffiti este urât, iresponsabil și copilăresc, dar e așa doar dacă e făcut cum trebuie).  

---

VIZUALIZĂRI: 331 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI