Nu tocmai ca în fotografii

TIPĂREȘTE

Aș dori să vă povestesc despre sejurul nostru în hotelul Mukarnas, un sejur nici scump, dar în orice caz, nici prea ieftin (1900 E, 2 adulți și un copil de 9 ani). În treacăt fie spus, am mai fost în Alanya, la un hotel considerat inferior, dar pe bani mărunți, și ne-am dorit să știm cum e să te lase autocarul mai la început, fără să fii (pen) ultimul de pe traseu, privind rușinat către toți cei care coboară salutând voioși la destinație.

Ei bine, hotelul corespunde tuturor principiilor snobismului: arhitectură impozantă, oarece glamour, pretenții în ce privește localizarea.

Să încep cu sosirea.

- Ai crede că, pornind din România la 14 a. m. vei mai prinde puțină plajă în prima din cele 7 zile de sejur. Nici vorbă. Odată sosiți în autocar în aeroportul din Antalya, am remarcat că avem destul de așteptat după diverși turiști întârziați sau rătăciți (1 oră și jumătate).

Drumul a fost și mai obositor, deoarece am înțeles repede că eram plasați cu turiști din „categoria a doua” (am dedus că aici se încadra Mukarnas, deoarece autocarul a oprit doar la destinații mai puțin cunoscute, noi fiind a cincea oprire). Veți spune că acest lucru nu are nicio legătură cu cazarea; se prea poate să fie așa; cert este că, la un moment dat, când eram deja obosiți și nerăbdători, autocarul a mers în față, oprind la Platinium Botanik Garden și după aceea s-a întors la Mukarnas.

- Odată ajunși, nimeni nu părea să fie pregătit pentru noi. La recepție, am fost puși în așteptare, în lobby, lângă alți turiști. Eram puțin stresați, deoarece hotelul are camere spre o șosea extrem de aglomerată și nu cred că e visul vreunui turist să doarmă acolo (noi avem o reală problemă cu somnul, așa că, de la agenție, s-a trecut mențiunea „preferably garden view”). Nu am optat pentru vedere la mare, prețul fiind deja măricel pentru noi.

Recepționerul, un tip infatuat, a răspuns sec la intervenția mea că nu știe nimic despre această mențiune (am primit asigurări la agenție că vor fi informați) și că, dacă dorim cameră cu regim preferențial (adică doar cu vedere la mare), plătim extra (cred că 50 de euro de persoană, dar nu știu exact, se poate verifica). Așadar, am așteptat cu stres să vedem ce cameră ni se repartizează, rugându-ne în gând să nu dea spre autostradă pentru că urma să auzim toată noaptea autocare.

Am găsit o cameră drăguță, curățică (sub canapea și între pernițe era miez de biscuiți) mică, dar plăcută. Aerul condiționat funcționa, televizorul (cu diagonală mică) mergea pe canale exclusiv turcești sau din spațiul slav, baia a avut în prima zi dotări (șampon, prosoape curate, hârtie igienică). Ulterior, șamponul nu a fost adăgat, prosoapele s-au înlocuit doar după ce am aflat că trebuie puse pe jos, iar la capitolul hârtie ne mai aprovizionam și singuri, când zăream coșul menajerei pe hol;).

- Legat de cameră, am descoperit a doua zi, la prânz, surpriza neplăcută: vederea, care într-adevăr, nu era spre stradă, era tocmai lângă toboganele hotelului Platinium Botanik Garden (cam la 2 m distanță), așadar între orele amiezii nu se putea sta în cameră. Începea vâjâitul puternic al apei, apoi chiote nesfârșite ale copiilor. Nici vorbă să ne putem face siesta în cameră, tocmai când era căldura mai mare și nicidecum să putem culca copilul, așa cum ne propusesem, că doar eram în vacanță.

- Prima zi, a însemnat, după cazarea târzie, cu o cameră de 3 stele românești, o cină frugală. Chelnerii ne așteptau resemnați și grăbiți, puțin-numeroși, iar noi, cei câțiva turiști flămânzi și obosiți, nu am prea avut sortimente din care să alegem. Plătim 7 zile, dar ziua 1 a fost doar o masă rapidă. Nici vorbă să mai fi prins vreun spectacol (noi stăteam în lobby așteptând stresați cazarea), nici poveste să mai stea cineva pe plajă - există un ponton, dar este slab iluminat și pustiu (nu se practică obiceiul aerosolului de seară).

- Ziua 2 a însemnat o altă surpriză neplăcută: plaja e constituită nu din nisip și pietre, ci din balastru și pietre mari, tăioase. Practic, fără papuci adecvați, nu ai șanse să intri în apă. Oricum, intrarea e atât de abruptă, încât e foarte dificilă și cu papuci. Curenții de apă sunt puternici, nici vorbă să plutești pe apă; înotul e un fel de luptă cu apa pentru a nu înainta prea în larg; colacul e la mare căutare și printre adulți. De pe ponton, se aruncă câțiva înotători experimentați (f. puțini), pe marginea apei nu se poate sta, căci malul alunecă întruna și se adâncește brusc.

- Așadar, după o căzătură zdravănă cu julituri, ziua 2 a însemnat cumpărături de la bazar (la 50 de min. de mers pe jos, pe o temperatură de 40 de grade): colac și papuci (incomozi, care se umpleau mereu de nisip) pentru plajă. După masa - o binemeritată scaldă. Desigur, deși se presupune că intrăm în curtea hotelului și în piscină curățați de nisip, toate dușurile au doar apă rece.

- Zilele următoare ar fi curs firesc, dacă nu am fi avut o problemă teribilă: fiul nostru a făcut temperatură - cauză nedetectabilă. Medicul se lăsa așteptat - circulă între mai multe hoteluri și ni s-a spus că e un noroc că vine repede, aproximativ în 30 de min., când e solicitat și, lucru bine de știut, asigurarea medicală e acceptată deci nu trebuie plătit în caz de internare și nu sunt complicații (un telefon a fost suficient și s-au lămurit problemele cu asigurarea, dar ne-am ciocnit de același recepționer infatuat, diletant, nu știa niciun răspuns la nicio întrebare și te mai și repezea). Ne-a tot scris medicamente antitermice și antidiareice, am tot fugit la farmacie și am făcut cumpărături (în același bazar spre care am aflat ulterior că exista autobuz, dar, desigur, la început nimeni nu știa nimic. Spre exemplu, la ghișeu, în stradă, stă un portar, care nu știe să îți spună când vine / pleacă autobuzul care oprește exact în fața lui!!!).

- Concluzii:

Aspecte pozitive:

+++: aspectul hotelului, holul, camera, piscinele, barurile, programul artistic din amfiteatru (excepție seara de karaoke de la barul piscinei - o idee nespus de proastă deoarece include doar muzică în limba ucraineană și se adresează unui anumit segment de turiști);

+++: Valentina, responsabilă de relații cu publicul, o persoană înțelegătoare, competentă, atentă.

Aspecte negative:

---: 1. Pereții sunt de hârtie!!! Vă voi povesti o scenă care ar fi de râs, dacă nu ar fi horror.

Lângă noi erau cazați, desigur, ucraineni (ei sunt segmentul turistic vizat, dacă nu sunt ruși). În prima noapte au râs, au făcut gălăgie până pe la 2 a. m. Se aude tot: apa la baie, râsul, cuvintele, de parcă ar fi cu tine în cameră. Dimineața, am prins-o pe individă la ușă și i-am zis politicos să încerce să facă liniște după 12 p. m., noi fiind o familie cu un copil care mai era și febril.

În noaptea următoare, după 12, am asistat la 2 ore de sex fierbinte: am ascultat gemete și scâncete și strigăte fel de fel, am auzit pocnituri, bătăi din palme, lovituri, detalii și grozăvii pe care nu aș putea să le scriu aici. Toate acestea, în prezența unui copil, care, nici nu știu dacă a fost noroc sau ghinion, avea temperatură mare și nu prea înțelegea ce război are loc lângă noi.

---: 2. Tot personalul hotelului, (cu excepția Valentinei, persoana care răspunde de relații cu publicul, dar care nu e tot timpul acolo, singura care știe engleză) - sictirit, nepoliticos, afișând o atitudine de tipul: „nu mă interesează”.

---: 3. Mâncarea și băutura. Multe salate readuse a doua zi, lipsite de prospețime, cu iz de vechi, 2 supe, carnea la cuptor, prea aromată pentru gustul nostru (cu multe mirodenii), prăjiturile - toate din aceleași budinci și pișcoturi însiropate, mult prea dulci, mereu aceleași. Fructe - doar pepene roșu și galben. Dacă voiai legume proaspete pt. salată, se plăteau. Dacă voiai freshuri, se plăteau. Sucurile erau la dozator, nimic natural. Am băut multă apă plată și ceai. Înghețată de proastă calitate, doar la barul de la piscină.

În întreaga sală, un miros persistent de stricat, de searbăd, foarte pregnant, de cum intrai în încăpere (mă mir că nu am mai văzut descris acest aspect la Mukarnas). La grătar, singura masă gustoasă cu adevărat (fie că era pește sau pui), era mereu coadă și, de regulă, nu ajungea pentru toți. Oricum, masa nu o puteam prelungi, pt. că toată atenția chelnerilor era concentrată spre (ia, ghiciți?) ucraineni (rușii nu au avut voie în anul acela) care comandau alcool (deci dădeau bani în plus) și începeau propriile petreceri zgomotoase cu pahare sparte și râsete și chiote.

---: 4. Restaurante a la carte - există, dar noi nu le-am văzut decât din afară. Ni s-a spus tăios, că una e oferta și alta e ce se întâmplă la fața locului. Trebuia să plătim pt a fi planificați, și, oricum nu mai era loc pt planificări. Nu știam ce au în meniu, și deci, nu înțelegeam pt ce să plătim.

---: 5. Plaja - oribilă. Dacă vreți vacanță la mare, nu la piscină, plaja e deosebit de importantă. Aproape că nu am făcut baie - pietre, intrare bruscă, curenți marini, apă tulbure. Limonada de pe plajă - amestec de prafuri cu zahăr, totul făcut pt a umple burta. Apă plată - insuficientă.

---: 6. Aspectul medical. Imediat ce am sosit acasă, medicul a știut, după aspectul gâtului: fiul meu avea herpangină. Deci nu era necesar antibiotic (dar i-am dat, cu spaimă, la gândul drumului cu avionul, înapoi). Nu știu dacă e relevant și nu pot acuza de nimic, dar s-a presupus că boala, provocată dealtfel de un virus, ar putea avea legătură cu detergenții extrem de puternici folosiți la spălarea veselei.

Menționez două lucruri: fiul meu nu a folosit piscina decât o dată, când era goală, în timpul cinei și în cei 9 ani în care am călătorit în străinătate și în țară, niciodată nu s-a îmbolnăvit de nimic (la grădiniță, la școală e unul dintre copiii care nu se îmbolnăvește decât extrem de rar).

---: 7. O tristețe a mea: orice îți dorești, se plătește extra. Paturile nu arată aranjate, doar se așterne un pled pe ele (ceea ce făceam și noi), așa că fiul meu, care văzuse în poze o figură cu un cățel din cearșafuri și-ar fi dorit o dată, o surpriză. I-am arătat unei menajere și... nimic. Cheltuisem destul deja pe medicamente, așa că nu ne mai ardea de bacșișuri... Te-ai fi gândit că, văzând un copil bolnav, într-un hotel de 5 stele... etc.

E un hotel care dă bine în poze și cu care vă puteți lăuda acasă cunoscuților. Dar, la fața locului, dacă așteptările sunt mari, e dezamăgitor.

---

VIZUALIZĂRI: 3395 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI