BUN
GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
O seară și, mai ales, o dimineață printre dune
TIPĂREȘTE
URMARE de aici
Acum un an, cam pe vremea asta, am încărcat pe site un articol despre un loc și despre o zi care mi-au rămas în minte pentru totdeauna vezi impresii (mă rog, asta presupunând că neamțul ăla mic, cu A, am și uitat cum îi zice 🤔, nu are cumva în plan să mă viziteze). Și îmi amintesc că mă gândeam, atunci, că musai trebuie să povestesc și despre un alt loc și despre o altă zi care îmi sunt la fel de prezente în cap atunci când mă gândesc la experiențele mele turistice.
Obiectivul principal al excursiei marocane din 2025 a fost Deșertul Sahara. Îl atinseserăm deja în partea sa estică, în Egipt, dar acolo nu e așa de spectaculos: este stâncos, cu un nisip aspru, fără dune. Așa ceva văzuserăm și în Uzbekistan vezi impresii. Doream mai mult.
Ne-am interesat și am aflat că Merzouga se află la doar 10-15 kilometri de instagramabilele dune Erg Chebbi, așa că am conceput traseul în așa fel încât să ajungem acolo. Din păcate, din „lăcomia” de a vedea cât mai multe, nu am alocat decât o noapte pentru Sahara, iar acum regret – cine știe când va apărea o nouă ocazie. Mai ales că eu nu am permis de conducere (am „profitat” de partenerii de excursie), iar „opționalele” oferite de agențiile locale nu mă atrag prea tare, din cauza condițiilor nu grozave de cazare și pentru că impun un alt ritm decât cel pe care mi l-aș dori.
___
A fost greu să găsesc un titlu pentru acest articol. De obicei, e simplu: scriu numele hotelului / locului în care am stat. Acum a fost nevoie să-mi pun la trebă neuronul, cu rezultat discutabil 😇, și voi explica în continuare de ce.
Pentru a înțelege, ca turist, care e treaba cu deșertul, primul lucru pe care îl ai de făcut este să îți alegi cazarea. După care, gazdele îți vor face o ofertă cu diverse activități pe care le organizează, iar tu optezi pentru una sau alta, în funcție de preferințe și de buget. Noi am luat legătura cu cei de la
Luxurious Merzouga Desert Camps
Site: merzougaluxurydesertcamps.com
Booking: 9/10 (585 recenzii)
Pentru 200 euro / 2 persoane, urma să beneficiem de:
● cazare o noapte în corturi elegante, cu baie în cameră și apă caldă;
● mic dejun;
● parcare supravegheată a mașinii pe durata șederii;
● transfer de la parcare la camp (cu mașină 4x4) și retur (drum de o oră prin deșert, călare pe cămile);
● program artistic seara (muzică tradițională, interpretată de „barzi” locali, în jurul unui foc de tabără);
● excursie prin deșert cu mașină 4x4, care ne-a purtat printr-un sat de berberi, pe la o fabrică părăsită, pe la marginea unei oaze (numită Safsaf) și într-o tabără de nomazi.
În ofertă mai apăreau: plimbări cu ATV-ul printre dune (50 € / oră), Buggy cu șofer (130 € / oră), cazare în bivuac privat, izolat (150 € / persoană / noapte), cazare cu o familie de nomazi (80 € / persoană / noapte), curs de gătit 😊 (60 € / persoană). Le-am enumerat doar pentru a vă face o idee despre costuri. De altfel, în cazul nostru, doar excursia prin deșert a fost 40 € / persoană (sau chiar 50, nu mai țin minte exact), așadar prețul de 200 de euro poate fi înjumătățit, renunțând la acest „moft” .
Toate bune și frumoase, doar că noi nu am ajuns „la corturile albe” , care caracterizează Luxurious Merzouga Desert Camps, ci „la corturile negre” ale celor de la
MOUHOU DESERT CAMP | Merzouga Luxury & Standard Camps
Site: mouhoudesertcamp.com
Google: 4,8/5 (106 recenzii) maps.app.goo.gl/6Co8RrGULPwAHtT48
Booking: 9,2/10 (15 recenzii)
Nu suntem singurii care au pățit asta, am găsit mai multe recenzii pe Booking / Google care povestesc despre așa ceva; o redau pe una dintre ele:
La sosire, tabăra arăta diferit față de cea pe care o rezervaserăm. Făcând niște cercetări, se pare că există două tabere: Mouhou Desert Camp (corturi negre) și Merzouga Desert Camps (corturi albe), iar noi am fost plasați în Mouhou. În cele din urmă, acest lucru s-ar putea să nu ne fi afectat experiența, deoarece par similare în imagini, dar ar fi fost corect să ni se comunice acest lucru în avans, clar. Fotografiile sugerează că corturile albe nu sunt amplasate printre dune, în timp ce corturile negre da. Pentru noi (eram în corturile negre) dunele au fost o problemă, deoarece însemna că nu puteam vedea alte tabere. Cu toate acestea, am avut o experiență grozavă. @LuxuriousMerzougaDesertCamps: Poate ai putea clarifica acest aspect pentru următorii oaspeți? Mulţumesc!
Din punctul meu de vedere, dunele au fost un avantaj: la prima oră a dimineții ne-am cocoțat pe ele și am găsit un loc amenajat, de unde am putut admira răsăritul. De la înălțime se vedeau corturile albe; până la ora micului dejun, am avut vreme să ajungem la ele, constatând că erau nefolosite de câteva zile, în unele camere așternuturile de pe pat nefiind încă schimbate. Și, da, arătau mai bine decât corturile negre, între altele fiind dotate cu aparate de aer condiționat.
În fine, a fost bine așa cum a fost.
___
Să povestesc cum a decurs totul; nu mă voi lungi, deoarece am atașat o grămadă de poze foarte frumoase (mă laud singur, dar vă puteți convinge că nu exagerez) și imaginile completează ceea ce nu vor spune cuvintele.
Am sosit în Merzouga cu puțin înainte de ora 16, conform înțelegerii. Am plătit lui Aziz, ghidul care ne aștepta (cash is king), am lăsat mașina în parcarea pensiunii (pe dinafară arată ca un grajd, dar în interior este minunată), ne-am suit în mașina 4x4 pregătită pentru noi și am plecat în excursia cea scumpă. Care mi-a plăcut grozav, sper să apuc să povestesc cândva ce am văzut în cele 3-4 ore. Apusul ne-a prins în oază, iar vizita în tabăra nomazilor a fost, practic, pe întuneric.
Când am sosit în tabără era întuneric de să-ți scoți ochii, lumina doar focul de tabără. Nici acesta prea tare, că era aproape stins, iar programul artistic – pe final, am mai prins doar ultimele 10-15 minute. După care am făcut rapid duș și ne-am băgat urgent la somn, înainte de a se răci de tot în cort. În Uzbekistan, în august, am tremurat de frig toată noaptea, și ne era teamă că vom păți la fel. A fost geruleț, dar parcă mai suportabil. Iar așternuturile erau curate, inclusiv păturile cu care ne-am învelit aveau cearșafuri albe, așa că nu am avut și teamă și ne-am infofolit cum se cuvine 😊. Singura problemă: nu am găsit nicio priză funcțională, doar o ieșire USB. Al doilea telefon a rămas la încărcat a doua zi dimineață, cât am admirat răsăritul.
Am setat alarmele devreme și am urcat, împreună cu încă vreo 10-20 de persoane, pe duna din spatele corturilor. De sus am zărit tabăra care ar fi trebuit să ne găzduiască, mașini de teren care veneau din oraș către camp-uri, precum și convoaie de cămile. Aveam să înțelegem că e un sistem bine gândit: mașinile urmau să preia bagajele celor care aveau să revină în Merzouga călare pe cămile.
Am privit și am fotografiat răsăritul (wow!), am făcut o mică excursie până la camp-ul temporar abandonat, apoi am predat bagajele și am mers la micul dejun. Nu a fost extraordinar, dar nici prea rău. Țin minte că m-am distrat: omleta a fost preparată în fața noastră, în... tajine!
După care a urmat plimbarea printre dune până la Merzouga. Acea oră în deșert este, pentru mine, la același nivel cu Aurora Boreală pe care o admirasem cu patru luni înainte. Nu am cuvinte să o descriu, vă invit doar să priviți imaginile atașate.
Rashid, însoțitorul cămilelor, a fost un companion grozav, care ne-a încurajat (Nu cad oamenii care călăresc aici? , l-am întrebat. Ei, ăia mai prostani – mai cad! , ne-a motivat el, nu chiar cu cuvintele astea, dar ideea era clară). Am aflat că o cămilă costă 2-3000 de euro, că scarabeul nu se mișcă dacă simte pericol (a cules unul din nisip, pe care ni l-a prezentat), ne-a arătat urme de șoricei, ne-a spus să ne așezăm pe nisip fără frică, chiar dacă sunt o mulțime de scorpioni – înțepătura acestora e letală pentru copii sau pentru bătrânii neputincioși, adulții sănătoși rezistă. Ce mai, am primit și educație & curs de supraviețuire în prețul plătit 😊 (plus bacșiș, pe care chiar am simțit că îl merită).
AmFostAcolo fără reclame?
- Utilizatoriii LOGAȚI văd o versiune cu mai puține reclame
- Ai dori o versiune COMPLET fără reclame? — devino membru afaFanClub -- citește mai mult
Trimis de adso in 05.11.26 23:01:58
16 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (adso); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
- sait oficial al acestei destinații:
- Coordonate GPS: 31.07867118 N, -3.97056277 W - CONFIRMATE
ECOURI la acest review
16 ecouri scrise, până acum, la acest articol
Rog așteptați...
Mutat în rubrica "Mouhou Desert Camp, MERZOUGA" (nou-creată pe sait)
-
Am setat în program coordonatele GPS ale acestei destinaţii, rezultând următoarea poziţionare pe hartă -- click aici.
Review-ul a primit „Punctaj Adițional Actualizare RUBRICĂ”
Voturile FB/FU, B/U sunt de valori semnificativ mai mari.
@webmasterX: Localizarea este corecta.
Multumesc!
@adso: Ați avut o cazare foarte bună, condiții deosebite, baie proprie, spațiu excedentar și curățenie. Fața de cealaltă cazare similară cu corturile albe i-a lipsit aerul condiționat, sper că nu a fost foarte rece.
Frumoasă experiență printre dune atât la ducere cu mașina dar mai ales la întoarcere cu cămila, să nu folosesc masculinul.
Regret că nu am făcut și eu o excursie în Sahara Marocană chiar cu agenție măcar pentru comparație. Am vizitat de două ori zonele cu dune din Iordania, Wadi Rum, ce dune roșiatice... dar și de lângă Yazd din Iran, acolo dunele erau alburii. Ce greu am urcat pe ele, culoarea, apusul, stâncile în Wadi Rum, apa sărată în Yazd este tot ce îmi mai amintesc. 🤗🙋♂️
@adso: Mi-e greu să mă uit la fotografii de pe telefon, dar aștept s-ajung acasă să le văd pe laptop.
Mi se pare foarte tare comparația ta între plimbarea prin deșert și aurora boreala. N-am avut niciuna dintre experiențele astea și din câte am citit și eu prin tot felul de ghiduri turistice, ambele sunt incluse în top 100 de văzut într-o viață. Așa că trebuie să-ți mulțumesc pentru că am ocazia să citesc și să văd locuri pe care nu mulți dintre noi au oportunitatea să le vadă cu ochii lor.
Totodată mă bucur că ai tenacitatea de a reveni cu povestiri la locuri pe care le-ai văzut și peste care a trecut ceva timp. Ar fi fost păcat să nu ne povestești acest episod marocan din circuitul vostru.
Și că să te "zgândăr" puțin, sper să apuc să trăiesc până termini de povestit și circuitul peruan 😁.
Spectaculoasă aventură!
Felicitări pentru inspirația de a o alege!
Mi-a adus aminte de experiența noastră de la Wadi Rum, Iordania. Acolo corturile erau semisferice și cu o fereastră panoramică spre deșert. Am avut parte de un confort ca de 4 stele,
Plimbarea pe cămile a fost opțională, în drumul spre corturi. A beneficiat de ea doar Doina.
Nu am avut parte de foc de tabără ci de spectacolul gătirii puilor în jar în groapa din nisip. Programul artistic a fost în cortul restaurant. Nu îmi mai aduc aminte de ce nu am avut în program răsăritul.
Mulțumesc pentru aducerile aminte.
Să ai o zi excelentă!
@mprofeanu: În deșertul din Uzbekistan am avut parte de 40+ grade ziua, dar binișor sub 10 noaptea. În plus, nu arăta prea curat, deci ne-a fost cam teamă să punem peste noi toate păturile găsite teanc acolo. Eram la prima experiență de acest gen, nu ne-am dat seama ce ne așteaptă. Așa că am dârdâit toată noaptea.
În Maroc, ziua au fost 25 de grade, dar noaptea peste 10. Cum ne-am și înfofolit corespunzător, a fost în regulă.
Inclusiv dimineață s-a încălzit repede: la ora 8, pe cămile, deja stăteam în tricou.
V-am citit o parte dintre articolele despre Iordania și Iran (retroactiv, nu „frecventam” AFA la vremea respectivă). Nu am ajuns în partea aia de lume. Și îmi doresc, dar nu s-a nimerit până acum. Cel puțin în Iran, pare greu în perioada asta. Totuși, eu sper.
Mulțumesc pentru lectură, vot, ecou. Zi frumoasă în continuare!
@Pușcașu Marin: Am încărcat fotografiile în așa fel încât să spună povestea șederii acolo. Acum îmi pare rău: cele mai frumoase sunt cele de la final, și puțini vor avea răbdare să ajungă la ele. În fine, pierderea lor 😁
Știi cum e: caști gura la ce au făcut 1. Mama Natură; 2. Omul. În ceea ce privește prima categorie, cel mai mult m-au impresionat Huayna Picchu, Aurora Boreală și dunele Saharei. Dincolo - concurența e mai mare, am văzut Machu Picchu, Piramidele din Giza, Taj Mahal, Panteonul, Parthenonul - dar e greu să le compari cu atâtea catedrale, castele, turnuri din oțel și sticlă sau mai știu eu ce.
În plus, probabil că ți-ai dat seama, eu nu sunt pretențios, găsesc partea frumoasă a oricărui loc prin care îmi calcă pașii.
Fii sigur că ajung și la Peru 
@msnd: Am citit articolul soției dvs. despre plimbarea pe cămilă, precum și pe cel despre cazarea la cort. Am văzut și imaginile. Cred că au fost mai luxoase decât cele care ne-au găzduit pe noi.
În principiu, proprietarii camp-urilor de acest fel încearcă să copieze forma locuințelor tradiționale ale nomazilor din respectiva zonă. Am constatat asta și în Uzbekistan, și - mai recent - în Mongolia. Cele din Maroc mi s-au părut destul de lipsite de personalitate, dar măcar au fost confortabile.
Mă bucur că v-am trezit amintiri plăcute. Vă doresc o zi minunată!
@adso:
Ar fi fost păcat să nu povesteşti despre experienţa nopţii petrecute în deşert, o cazare mai altfel.
Din fotografii, mie mi-au plăcut mai mult corturile albe. Posibil şi pentru că existenţa aerului condiţionat mi-ar linişti temerile legate de frigul de peste noapte.
”După care a urmat plimbarea printre dune până la Merzouga. Acea oră în deșert este, pentru mine, la același nivel cu Aurora Boreală pe care o admirasem cu patru luni înainte. Nu am cuvinte să o descriu, vă invit doar să priviți imaginile atașate.
M-am plimbat şi eu şi cu jeepul şi cu cămila doar că prin Sahara Tunisiană şi mi-a plăcut, astfel că nu aş da înapoi de la o plimbare prin Sahara Marocană dacă se va ivi ocazia. Pot fi mândră de mine dacă nu am căzut de pe cămilă, nu? 
Nisipul îmi pare mai roşcat la Merzouga.
Cu Aurora Boreală este mai complicat, dar am văzut-o în pozele tale şi mă mulţumesc şi cu atât.
@adso:
”Am încărcat fotografiile în așa fel încât să spună povestea șederii acolo. Acum îmi pare rău: cele mai frumoase sunt cele de la final, și puțini vor avea răbdare să ajungă la ele. În fine, pierderea lor
Tu ai vrut să respecţi cronologia faptelor
Eu aş fi postat primele pozele cu răsăritul în deşert. Mie acestea mi-au plăcut maxim.
Acum aştept să văd cât de repede vei răspunde la provocarea lansată de Sorin
@nicole33:
”Ar fi fost păcat să nu povesteşti despre experienţa nopţii petrecute în deşert, o cazare mai altfel
Nici nu mai tin minte de ce nu am finalizat articolul asta vara. Mi se parea ca deja plictisesc lumea cu Marocul.
Si, numai bine, abia acum par toti plictisiti, cand povestesc despre ce e mai frumos 🤕
”Din fotografii, mie mi-au plăcut mai mult corturile albe.
Si mie. Nu doar pentru AC, aratau mai bine din orice punct de vedere.
Cred ca patronii celor doua camp-uri colaboreaza, daca nu cumva or avea chiar acelasi patron. Si, in caz ca cererea nu e mare, inchid una dintre tabere si directioneaza toti turistii in cealalta.
Nu-mi dau seama exact, dar cert e ca am vorbit cu unii si am dat de altii.
Pe harta apar marcate multe alte tabere in zona, noi de asta (astea) am dat cand am cautat cazare.
”Pot fi mândră de mine dacă nu am căzut de pe cămilă, nu?
Evident!
Desi... Rashid nu parea panicat de acest pericol, probabil vazuse multe asemenea intamplari. Important e sa fie blanda camila, sa nu il calce pe cel cazut.
Si cred ca el pe asta se baza, avea incredere in camilele lui, nu in turistii care urcau pe ele 🤭
@nicole33:
”M-am plimbat şi eu şi cu jeepul şi cu cămila doar că prin Sahara Tunisiană şi mi-a plăcut, astfel că nu aş da înapoi de la o plimbare prin Sahara Marocană dacă se va ivi ocazia
Deja am devenit expert! Dupa ce am refuzat sa urc pe camila in Egipt, in 2024, au urmat alte destule ocazii, pe care nu le-am mai ratat.
Dar cea povestita aici a fost speciala, si simt ca nu am subliniat treaba asta in articol. Nu a fost o plimbare obisnuita, cu intoarcere in punctul de plecare, avand in jur alti turisti.
Practic, nici nu am simtit ca am fi turisti. Eram doar grupul nostru, plus Rashid, in tot desertul. Am plecat din tabara si nu aveam sa revenim acolo. De fapt, habar nu aveam unde vom ajunge. Si asta mult timp, peste o ora.
Cumva, ne-am simtit ca niste exploratori - de aici si amintirile atat de puternice.
@nicole33:
”Cu Aurora Boreală este mai complicat, dar am văzut-o în pozele tale şi mă mulţumesc şi cu atât.
Cu Aurora e complicat si daca te deplasezi pana la Cercul Polar: sunt unii care o vaneaza intreaga vacanta si nu se intalnesc cu ea. E la noroc - iar noi am avut.
”Eu aş fi postat primele pozele cu răsăritul în deşert. Mie acestea mi-au plăcut maxim.
Si mie tot alea, dar si cele care urmeaza, cu desertul ce pare fara sfarsit (desi eram la marginea lui).
”Acum aştept să văd cât de repede vei răspunde la provocarea lansată de Sorin
Ei, cu siguranta nu voi fi la fel de prompt.
Din doua motive: am ramas in urma cu treburile legate de slujba (si nu voi avea cu ce finanta viitoare excursii 🤓) si mai am de innodat cateva fire din 2025. Prioritizez partea asta.
Dar vine si Peru, nu aveti teama: nu pot citi membrii AFA atat cat pot scrie eu! 😉
Multumesc pentru ca mi-ai oferit prilej de vorba. Weekend linistit!
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- SOCIALs
AmFostAcolo® este marcă înregistrată