Vacanţa de Paşte la Mistral Resort Moieciu. Tradiţii şi ospitalitate românească

TIPĂREȘTE

Hristos a Înviat!

Anul acesta am ales pentru vacanţa de Paşte, Mistral Resort -Moieciu, hotelul care a găzduit Întâlnirea AmFostAcolo din anul 2014. N-am ajuns la Mistral în 2014 dar am citit cu mare bucurie tot ce s-a scris, am văzut toate pozele şi am hotărât că, dacă vom fi sănătoşi, vom participa la toate întâlnirile anuale care vor urma. Şi am fost la Predeal, Cinciş, Slănic Moldova, Alba Iulia! Mistral Moieciu a rămas pe lista celor mai dorite destinaţii de vacanţă din România dar i-a venit rândul abia în vacanţa de Paşte a acestui an.

Am rezervat din timp două camere duble, una dintre ele în regim single pentru băiatul nostru. Am fi ieşit mai bine la bani cu un duplex dar am ales varianta mai comodă pentru noi deşi mai costisitoare. Dacă am fi mers pe varianta duplexului, fiul meu ar fi ocupat cu siguranţă dormitorul cu pat matrimonial iar noi, părinţii, am fi dormit pe canapeaua din living, incomodă pentru doi adulţi grăsuţi. Pachetul de Paşte cu patru nopţi de cazare în cameră dublă standard şi toate mesele incluse a costat 2250 lei pentru două persoane.

Am ajuns foarte bine la Moieciu de Sus, cu trenul particular Softrans din Bucureşti până la Braşov şi un taxi din Gara Braşov până la uşa hotelului Mistral din Moieciu de Sus. Am călătorit în condiţii civilizate cu trenul Softrans, curat, cu locuri rezervate on-line şi bilete achitate în tren. Plata se poate face şi on-line, doar la preţ întreg, fără reduceri şi gratuităţi. Biletul Bucureşti-Braşov costă 35 lei de persoană, studenţii călătoresc gratuit, prin urmare am plătit plătit 70 lei pentru cei trei membri ai familiei noastre. Am plecat din Gara de Nord la o oră foarte convenabilă pentru noi, dimineaţa la 10.30 şi am ajuns, după o călătorie plăcută, la ora 13 fix în Gara Braşov. Am comandat din tren un taxi de la o firmă cunoscută de noi de anul trecut, recomandată de recepţionera de la hotelul Radsor din Râşnov, oameni foarte serioşi, cu tarife de bun simţ. Taxiul ne-a aşteptat chiar la ieşirea din gară, până la Mistral Moieciu a costat 80 lei pe aparat plus un bacşiş binemeritat pentru şoferul tare cumsecade care ne-a dus în deplină siguranţă la hotel. De la Braşov până la Mistral sunt circa 40 km. dar drumul este destul de aglomerat până la ieşirea din Bran, am făcut aproape o oră din gară până la hotel. Am convenit cu şoferul să ne ducă la Braşov la sfârşitul vacanţei, cu un sfert de oră înainte de ora stabilită ne aştepta în parcarea hotelului Mistral. În concluzie, dacă nu aveţi copii mici sau probleme de sănătate, puteţi ajunge din Bucureşti la Moieciu de Sus, repede şi confortabil, chiar fără autoturism personal.

Am fost întâmpinaţi la hotel, potrivit tradiţiei, cu pâine de casă şi sare, ţuică fiartă şi vin fiert. Am preferat să ducem mai întâi bagajele în camere după care am coborât să facem cunoştinţă mai bine cu gazdele noastre. Există un singur lift, suficient având în vedere că Mistral nu este un hotel mare, are 62 de camere şi apartamente dispuse pe patru etaje plus mansardă, toate ocupate în minivacanţa de Paşte.

La parterul hotelului se află recepţia, locul de joacă pentru copii, o mică sală de fitness, sala de conferinţe, barul şi un spaţiu generos cu canapele, fotolii confortabile şi măsuţe, perfect pentru poveşti cu cei dragi în faţa unei ceşti cu ceai fierbinte sau cafea. Hotelul era pregătit cum se cuvine pentru o mare Sărbătoare, curat lună şi decorat cu iepuraşi ghiduşi şi copăcei împodobiţi cu ouă colorate. La recepţie am observat, aşezată la loc de cinste, diploma oferită hotelului de AmFostAcolo în anul 2014.

În faţa barului se afla o masă lungă, cu faţă de masă albă impecabilă, pe care gazdele noastre aşezaseră pateuri cu brânză şi ciuperci, negresă de post şi alte prăjiturele, ceai, cafea, vin, suc, apă. După drum, ne-a prin tare bine o cafea bună cu câteva bucăţele de negresă alături. Masa cu băuturi şi prăjituri din lobby a fost la dispoziţia turiştilor în fiecare zi, după prânz până spre ora 18, cu excepţia primei zile de Paşte când prânzul festiv cu program artistic s-a prelungit până spre seară.

Am avut camere alăturate, la etajul doi al hotelului, cu vedere spre satul Moieciu de Sus. Minunată privelişte! Case frumoase înşirate pe firul râului... sus, pe munte, stau agăţate căpiţe de fân şi sălaşuri din lemn pentru vitele sătenilor. Hotelul Mistral Moieciu se află chiar la capătul satului, la intrarea vestică în Rezervaţia Naturală Bucegi, acolo unde se termină şoseaua asflatată şi începe drumul pietruit prin pădurea de brazi. Am avut parte de două zile cu ceaţă densă care se ridica de pe munte în vălătuci groşi ce învăluiau satul, urmate de alte trei zile însorite, luminoase, cu cer albastru de primăvară, fără niciun nor.

Camera dublă standard de la Mistral are 17 mp, suficient pentru doi adulţi. Am avut o cameră luminoasă, curată, mochetată, zugrăvită în tonuri calde de crem, cu perdele şi draperii în nuanţe asortate, cu balcon mare... exact cum îmi place mie! Desigur, camera alăturată în care a stat fiul nostru a fost la fel de confortabilă. De pe coridorul mochetat al hotelului se intră într-un holişor cu dresing încăpător, bine compartimentat, pe partea dreaptă şi baia pe stânga. Patul matrimonial mare, cu două saltele separate, împreună cu cele două noptiere cu sertare ocupă o mare parte din cameră.Pe perne am gasit bomboane,in semn de bun-venit. Pe peretele din faţa patului se află o oglindă cu ramă de lemn, suportul pentru bagaje,un taburet şi un birou lung pe care este aşezat televizorul cu ecran plat de dimensiune medie. Minibarul silenţios este mascat sub birou şi conţine câteva produse de care nu ne-am atins. În colţul camerei şi-au găsit locul o măsuţă rotundă cu două fotolii comode.

Am dormit foarte bine, saltelele, pernele şi pilotele sunt de bună calitate, aşternuturile albe, impecabile. Foarte important pentru mine, a fost linişte, mă trezeau în zori trilurile vesele ale păsărilor, freamătul pădurii şi sursurul cristalin al râului rece de munte. Trecem peste veselia în miez de noapte a vecinilor de palier şi peste năravul unor părinţi care-şi lasă copilaşii nesupravegheaţi la ore total nepotrivite, pentru care administratorii hotelului n-au absolut nicio vină!

Internetul wi-fi gratuit ce funcţionează foarte bine în camere a fost o mare şi plăcută surpriză pentru băiatul meu care, vrând-nevrând, a trebuit să lucreze câteva ore pe zi pentru licenţa care se apropie cu paşi repezi.

În camere sunt suficiente prize şi multe corpuri de iluminat (două veioze cu braţ mobil deasupra noptierelor, aplice bine amplasate şi un lampadar elegant într-un colţ, în spatele măsuţei rotunde).

La început de aprilie, la 1100 m. altitudine, nopţile au fost reci dar în camere a fost cald, chiar prea cald pentru gustul familiei mele, am oprit caloriferele. Am observat că nu există aer condiţionat dar nu cred că este necesar la munte, la poalele pădurii.

Baia nu este prea mare dar strălucitor de curată, plăcut decorată în nuanţe de maro şi bej. Caloriferul port-prosop a asigurat în permanenţă o temperatură plăcută iar ventilatorul şi-a făcut datoria fără probleme. Cabina de duş este încăpătoare şi are sistem de scurgere foarte bun. Toate instalaţiile sanitare sunt moderne, în stare perfectă de funcţionare. Am găsit în baie uscător de păr, câte trei prosoape albe din bumbac pentru fiecare plus un prosopel pus pe jos în dreptul cabinei de duş, suficientă hârtie, două dispozitive cu săpun lichid de calitate bună care poate fi folosit ca gel de duş şi şampon (la chiuvetă şi duş).

Gazdele noastre au aşezat în camere mici aranjamente decorative de sărbătoare alături de care am găsit o foaie tipărită cu programul meselor şi al celorlalte activităţi incluse în programul vacanţei de Paşte, pe zile şi ore. În ajunul Paştelui, la întoarcerea de la plimbare, am constatat că Iepuraşul trecuse prin camerele noastre şi lăsase ouă roşii, iepuraşi de ciocolată, cozonac proaspăt şi o sticlă de vin roşu. Recunosc, ne-a plăcut tare mult gestul, ne-am bucurat ca nişte copii! Păstrăm pentru o ocazie specială cele două sticle cu vin roşu de Vrancea care au pe etichetă poza hotelului Mistral Moieciu.

Restaurantul, suficient de mare pentru capacitatea hotelului, se află sub nivelul recepţiei. Liftul nu coboară la restaurant, există o scară interioară dar este abruptă, foarte incomodă. M-am gândit pe loc la mama care are probleme cu urcatul şi coborâtul scărilor, dacă ar fi fost cu noi i-ar fi fost imposibil să folosească acestă scară de trei ori pe zi. Am descoperit repede că există o alternativă care poate mulţumi pe toată lumea, mai ales când este vreme bună. Se poate intra în restaurant direct de afară, de pe terasa din lemn cu vedere minunată spre pădurea de brazi şi spre culmile înzăpezite ale Bucegilor. Hotelul fiind construit în pantă, a permis amenajarea restaurantului şi a terasei sub nivelul recepţiei, cu acces atât din exterior cât şi din interiorul clădirii.

Mi-a plăcut restaurantul spaţios de la Mistral, decorat de sărbătoare, simplu dar elegant, fără accesorii inutile. Din prima zi am găsit un cartonaş cu numele nostru pe o masă de patru persoane, rezervată pentru noi trei, pe toată perioada vacanţei de Paşte. Am apreciat organizarea perfectă, fiecare grup a avut locuri rezervate, de la mese mari de 20 de persoane până la măsuţe pentru o singură familie. S-a evitat astfel enervanta alergătură în căutarea unei mese libere, ne-am aşezat tot timpul la masa noastră care ne aştepta aranjată ca la carte.

Prima masă a fost cina din ziua de vineri, ultima fiind mic dejunul de marţi (a treia zi de Paşte). Am mai fost plecaţi în vacanţă de Paşte şi ne-am confruntat de fiecare dată cu lipsa preparatelor de post la mesele de vineri şi sâmbătă. Găseam, în cel mai bun caz, cartofi prăjiţi şi ciorbă de legume. La Mistral m-a impresionat grija faţă de oaspeţii care doreau mâncare de post. Foarte gustoase bucatele, aş aminti doar preferatele noastre:fasole bătută, zacuscă, salată de vinete, humus, salată de crudităţi, salată cu brânză tofu, paste cu sos de roşii, sarmale de post cu mămăliguţă, mâncărică de bame, cartofi la cuptor, plăcintă cu mere...

Toate mesele au fost sub formă de bufet suedez, cu excepţia prânzului şi cinei din prima zi de Paşte. Micul dejun (servit între orele 8 şi 11) a fost bogat, cu produse variate, pentru toate gusturile: mezeluri şi brânzeturi de cea mai bună calitate, omletă, ochiuri, ouă fierte, bacon prăjit, cârnăciori, crenvurşti, cartofi prăjiţi, legume proaspete şi fierte, măsline, zacuscă, humus, unt, miere, dulceaţă, fructe proaspete şi uscate, compot de ananas, orez cu lapte, cereale dulci, fulgi de ovăz, iaurt, chec, prăjituri de casă. De băut: lapte dulce şi acru, sucuri, diverse ceaiuri, cafea, apă. Există la micul dejun un aparat pe bază de cafea solubilă dar şi un recipient din inox cu cafea, fierbinte şi aromată. În cele trei zile de Paşte, la micul dejun n-au lipsit ouăle roşii şi cozonacul.

Prânzul şi cina au fost îmbelugate, cu preparate excelent pregătite şi frumos prezentate. La prânz au fost două tipuri de ciorbe fierbinţi, puse în castroane de un chelner pentru a evita eventualele accidente. Lângă ciorbe, tot ce trebuie: ardei iuţi, smântână, verdeaţă. Multe feluri de mâncare... fripturi la grătar şi la cuptor de pui, porc, vită, miel, mici, cârnaţi, sarmale, garnituri diverse, o mulţime de salate proaspete, paste, mâncare libaneză delicioasă... O menţiune specială în privinţa prăjiturilor, toate vin din bucătăria de la Mistral Moieciu, începând de la cornuleţe, chec, Albă ca Zăpada, prăjituri cu cremă de ciocolată şi vanilie, plăcintă dobrogeană, tort cu morcov şi scorţioară, tort diplomat până la cozonacii pufoşi cu nucă şi rahat şi tradiţionala pască cu brânză dulce şi stafide. Toate au gustul şi aromele prăjiturilor din bucătăria bunicii! Credeţi-mă pe cuvânt, de vin sau fripturi să nu mă întrebaţi dar la prăjituri sunt expertă...

În noaptea de Înviere am luat Lumină de la biserica Adormirea Maicii Domnului din satul Cheia, o bisericuţă foarte frumoasă, monument istoric, construită în anul 1813 din piatră de râu şi lână ţigaie. Gazdele noastre au pus gratuit la dispoziţia turiştilor un autocar care ne-a dus şi adus de la biserică. La întoarcere am fost primiţi în restaurant, ca într-o casă de oameni gospodari, cu ouă roşii, brânzeturi de Moieciu, drob, ceapă verde, roşii, castraveţi, pască, prăjituri, cozonac şi vin roşu.

Începând cu noaptea Învierii, în restaurant s-a aflat o măsuţă cu icoana Maicii Domnului în faţa căreia căreia ardea necontenit o lumânare mare adusă de la biserică, alături de care Doamna Cornelia a aşezat cu grijă coşul cu ouă roşii, cozonac, pască şi o carafă cu vin. Pentru prima oară, am avut parte într-un hotel, departe de casă, de toate rânduielile de Paşte respectate în familia mea, din copilărie până astăzi.

În prima zi de Paşte, gazdele noastre ne-au oferit un prânz de excepţie, cu preparate tradiţionale româneşti. Toate mesele din restaurant au fost aranjate festiv cu feţe de masă albe şi naproane roşii, cu crenguţe de brad şi decoraţiuni de Paşte. Pe masă ne aşteptau un coşuleţ cu ouă roşii, un castron cu salată de boeuf şi un platou din lemn cu drob de miel şi de pasăre, caş de oaie proaspăt şi afumat, legume proaspete. Am avut de ales între ciorbă de miel şi de văcuţă, foarte bune amândouă. Soţul meu a mâncat şi porţia mea de ciorbă de miel, eu şi băiatul noastru ne săturasem de la aperitiv. A urmat un platou cu friptură de pui şi miel, cartofi la cuptor şi ciupercuţe la grătar, însoţite de un castron mare cu salată verde. Cozonacul, pasca, tortul, prăjiturile şi fructele au fost aşezate pe o masă în centrul restaurantului ca să putem alege singuri ce ne face cu ochiul. De băut am avut palincă, afinată, apă, sucuri, cafea şi vin de Recaş alb, roze sau roşu, la sticle de trei sferturi. Noi trei n-am reuşit să dovedim o sticlă de Fetească Regală de Recaş dar, dacă am fi terminat-o, am fi primit cu siguranţă alta, aşa cum am văzut că se întâmpla la mesele alăturate.

După prânzul îmbelşugat din prima zi de Paşte care s-a prelungit până după ora 17, am plecat la plimbare prin sat şi am revenit în restaurant pentru cina anunţată mai târziu ca de obicei, la ora 21. Gazdele noastre au fost inspirate şi ne-au pregătit o cină „uşoară” cu un aperitiv sofisticat, somon cu garnitură, fântână de ciocolată, tort şi o gamă variată de băuturi, cu şi fără alcool. S-a dovedit a fi mult prea mult pentru noi, eu şi soţul meu ne-am oprit la aperitiv şi un pahar de Campari Orange. Fântâna de ciocolată a avut mare succes în rândul turiştilor de toate vârstele. Ne-am retras mult înaintea celorlalţi meseni, prilej cu care am remarcat că muzica din restaurant nu se aude absolut deloc în camerele cu vedere spre sat.

În seara celei de-a doua zi de Paşte, gazdele noastre ne-au invitat la un foc de tabără ca-n poveşti. Ne-am încălzit cu ţuică fiartă, vin fiert cu scorţişoară sau ceai fierbinte. Atmosferă plăcută, veselie, muzica tinereţii mele... Ştefan Hruşcă... Pasărea Colibri şi un strop de nostalgie... Eram tineri, era o seară caldă de primăvară, Nicu era un băieţel bălai de vreo 3 ani şi jumătate, cocoţat în spatele tatălui sau la un concert Pasărea Colibri, în curtea interioară a Hanului lui Manuc. E una din primele amintiri ale fiului meu... au trecut atât de mulţi ani de atunci...

De la focul de tabără, distracţia s-a mutat în restaurant cu miei la proţap, platouri cu brânzeturi, slăninută, tobă şi alte bunătăţi tradiţionale, mâncare libaneză şi tot felul de prăjituri. Totul stropit cu afinată, palincă, vin la carafă, l-am gustat pe cel roze, foarte bun! .

Muzica live de bună calitate a contribuit din plin la reuşita petrecerilor de la Mistral. Muzică de cafe-concert, partituri clasice interpretate într-o manieră modernă, nemuritoare cântece de petrecere, şlagăre de ieri şi de azi ale muzicii uşoare româneşti... Ne-a încântat violonista, o doamnă distinsă, elegantă, deosebit de talentată. Vineri şi sâmbătă seara, în ajunul Paştelui, orchestra şi-a ales un repertoriu adecvat atmosferei sobre premergătoare Învierii iar de duminică a trecut la muzică de dans şi petrecere. Tot respectul pentru muzica aleasă, pentru decenţă şi bun gust!

În Duminica Paştelui ne-a vizitat un grup folcloric din Bran, alcătuit din copii şi adolescenţi frumoşi care au cântat, au jucat, au invitat lumea la horă. Un moment emoţionant, copiii veseli, îmbrăcaţi în splendide costume populare, au adus puritate şi lumină, speranţa că tradiţiile neamului noastru nu se vor pierde.

În zilele de sărbătoare petrecute la Moieciu de Sus ne-am odihnit, ne-am plimbat cât de mult ne-au tinut picioarele, am respirat aerul curat care ne lipseşte atât de mult în Bucureşti, am îmbrăţişat cu privirea munţii noştri frumoşi, am vorbit cu sătenii... Am mers într-o zi la Bran, am vizitat castelul dar a fost teribil de aglomerat, abia aşteptam să revin la Mistral!

Vacanţa de Paşte de la Mistral a întrecut cu mult aşteptările mele, este cu siguranţă cea mai frumoasă vacanţă de Sărbători petrecută departe de casă. Camere confortabile, mâncare gustoasă, petreceri reuşite am mai găsit şi în alte locuri dar la Mistral m-au cucerit atitudinea gazdelor, grija cu care au pregătit hotelul de sărbătoare, atenţia acordată fiecărui oaspete, zâmbetele şi cuvintele frumoase. La Mistral, Paştele se întâmpină creştineşte cu o slujbă de binecuvântare ţinută de preotul din Moieciu de Sus la care participă atât turiştii cât şi personalul hotelului. Copilaşii care-şi petrec vacanţa la Mistral sunt învăţaţi să picteze ouă de Paşte. În noaptea de Înviere se merge la biserică, Lumina Sfântă veghează alături de icoana Maicii Domnului, în dimineaţa Paştelui se oferă oaspeţilor anafură stropită cu vin adusă de la biserică. La Mistral se respectă tradiţiile, se întâmpină cea mai mare Sărbătoare a lumii creştine aşa cum se cuvine într-o casă de români.

Am avut bucuria să stau de vorbă cu doamna Cornelia B., sufletul Mistralului, un om minunat care a stat în picioare zi şi noapte pentru ca toţi oapeţii hotelului să aibă o vacanţă de neuitat. Prezentă peste tot, de la micul dejun până la cină, la focul de tabără, în noaptea de Înviere, la slujba religioasă... cu o un zâmbet cald şi o vorbă bună pentru fiecare turist. Doamna Cornelia îşi aminteşte cu drag de Întâlnirea AmFostAcolo de la Mistral, ştia că anul acesta am fost la Alba Iulia, mi-a spus că citeşte cu mare interes tot ce se scrie. I-am promis la focul de tabără că voi povesti despre vacanţa de Paşte petrecută la Mistral... m-am ţinut de cuvânt şi am scris. Am promis că vom reveni la Mistral... cu siguranţă se va întâmpla într-o bună zi, am descoperit un loc de vis cu oameni frumoşi şi primitori!

---

VIZUALIZĂRI: 1900 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI