Un hotel foarte bun

TIPĂREȘTE

Al doilea sejur în Turcia a stat sub semnul neprevăzutului. În acest an nu era prevăzut decât concediul de toamnă din Cipru. Eram oarecum resemnat că prima parte a concediului o voi petrece în Bucovina.

Şi stând eu aşa şi visând la mare şi soare, brusc mi s-a aprins un beculeţ care mă avertiza, că e prea mult să aştept până la mijlocul lunii septembrie ca să văd marea şi nisipul. Aşa că am sărit pe calculator şi dăi şi caută oferte. În prima fază am rezervat un hotel in Kemer mai precis in Tekirova, ca soţia să se poată bucura şi de munte, dar citind aici pe AFA că la respectivul hotel erau aproape numai ruşi şi pâna şi programul distractiv de seară e doar în limba rusă şi ce era cel mai rău nu se putea fuma nici măcar pe plaja în condiţiile în care consoarta este un fumător pasionat.

Am anulat rezervarea la acel hotel şi am rezervat la Luna Blanca, hotel pe care pusesem ochii încă de la deschidere. Aşa că, cu câteva zile înainte de încheiere a Early Booking am plătit sejurul şi în 20 iunie eram la aeroport pentru îmbarcare. Sejurul era 20.06. - 27.06.2016.

Am zburat cu compania FreeBird un zbor fără incidente cu excepţia faptului că nu am putut ateriza imediat, datorită traficului de pe aeroport, aşa că am făcut un tur al zonei Antalya cu avionul. La ora 14 am fost pe aeroport, formalităţile au decurs repede şi am pornit cu reprezentantul firmei de turism spre Side.

Am ajuns la hotel şi aici am avut prima dilemă, să dau o atenţie la recepţie sau să nu dau, dar văzând că în faţa hotelului este un teren viran şi aveam cameră Land View, am făcut clasicul gest de a pune 10 euro în paşaport şi aşa m-am ales cu o frumoasă cameră Sea Side View cea mai bună care se putea primi în afara de cele cu Sea View. Era o cameră cu vedere la una dintre piscine şi către canalul care despărţea hotelul de hotelul vecin, hotel destul de îndepărtat. În zare se vedea marea.

Camera frumoasă, mare cu un pat matrimonial şi unul single şi un fotoliu mare. Cu parchet laminat pe jos şi un LED tv cu diagonală mare. Se vedea că hotelul este aproape nou, totul cu finisaje bune cu tentă tradiţională, dar modernă. Minibarul era dotat cu tot ce trebuie şi a fost reumplut permanent a doua zi cu tot ce lipsea din el. În dotare avea 2 ape plate, 2 minerale, 2 beri, 2 sticle de Pepsi, două de Mirinda versiunea turcească şi două cutii de suc la carton, probabil pentru copii. În cameră era un fierbător, multe pliculeţe de ceai, două pliculeţe de cafea solubilă Jacobs şi zahăr brun şi alb. Se completa zilnic. Balconul era destul de mare cu o masă şi două scaune, scrumieră şi suport pentru uscat hainele. Dar nu pute fi folosit decât dimineaţa devreme sau seara târziu pentru că în rest bătea soarele şi era un infern. In toată perioada sejurului temperaturile au fost între 38 şi 42 de grade.

Baia era cu cabină de duş mare cât tot peretele şi cu două duşuri unul cu furtun şi unul în tavan tip ploaie. Erau toate consumabilele necesare inclusiv beţişoare de urechi şi cască de baie. În comparaţie cu cea au povestit cei care au fost în anul inaugurării am constatat că lipseau papucii de casaă, halatele şi cântarul, care nu e recomandat să-l foloseşti cât stai la UAI.

Mâncarea a fost bună, dar nu foarte diversificată, poate şi datorită faptului că hotelul era cam gol şi nu îşi avea sensul să faci zeci de feluri ca să ai ce arunca.

Apreciez că hotelul nu era ocupat mai mult de 60 la sută din capacitate. Majoritatea erau germani, apoi turci şi rătăciţi, olandezi, englezi, iranieni, ucrainieni sau din ţări fost sovietice şi două familii de români. Ruşii lipseau. Atmosfera era mai anostă cu atât de mulţi nemţi, care se ştie nu e un popor prea exuberant ci mai roboţei aşa din fire. A lipsit pata de culoare care e dată de prezenţa unui mix mai mare de popoare. În rest foarte civilizaţi, liniştiţi şi respectuoşi. Te salutau de câte ori se urcau cu tine în maşinuţele de mers la plajă sau când te întîlneau în lift.

Să revin la masă, la micul dejun erau ouă făcute în toate felurile, mezeluri şi proaspete şi prăjite şi o bogăţie de produse de patiserie făcute chiar de ei. Unt, brânză, gemuri, miere la fagure, roşii castraveţi lapte ceai de tot felul, cafea. La prânz în general mâncare gătită, două feluri de supă în fiecare zi şi preparate din carne de miel, vită, curcan, pui şi peşte. Nelipsita multitudine de dulciuri cu 3,4 feluri de baclava şi fructe. Fresh-urile contra cost. La cină era festinul se deschidea partea de grill şi în fiecare seară erau alte produse la gril de la biban de mare şi medalion de somon la cotelete de miel şi carne de viţel, precum şi legume la gril, roşii, ardei iuţi, ceapă rondele. Tot în zona gril-ului se găsea chilli con carne, iahnie de fasole, un fel de ciorbă de fasole plus alte bunătăţi. Au avut somon în crustă de sare, iar în seara cu tematică asiatică au avut friptură de raţă cu portocale, sushi şi legume în stil chinezesc. La barul de la piscină la prânz se serveau pizza, hamburgeri şi în general mâncare tip fast food. Pentru cei care nu voiau să se despartă de mare la Carreta Bar se servea prânzul.

Băuturile erau la liber peste tot în resort, bere Efes, apă plată, ayran, cocktail-uri de tot felul, în general făcute cu băuturi alcolice autohtone sau băuturi alcoolice autohtone seci. Personal am băut de câteva ori un brandy bănuiesc turcesc, dar bun. Alcoolicele fine erau contra cost, cel puţin aşa cereau băieţii de la bar. Dacă pot să comentez ceva negativ este faptul, că cei care serveau băuturi la barul din lobby şi la cel de la plajă erau mai acri fiind conştienţi de faptul că ei erau cei care împărţeau băuturile fine. Cafea foarte bună se putea bea la lobby bar şi la cofetărie. Am băut odată o cafea şi la restaurantul mare, dar nu aşa de bună.

Lipsa ruşilor şi faptul că hotelul era plin doar pe jumătate a avut şi părţi bune, astfel niciodată nu au fost cozi la mâncare, la grill, atmosfera a fost una civilizată fără îmbrânceli. Ospătarii aveau timp să se ocupe de tine şi erau serviabili. Era un ospătar care mi-a mers la inimă. Ne întâmpina cu salut în limba română şi ne ura poftă bună tot în româneşte, iar cât am stat acolo a tot încercat să mai înveţe câteva cuvinte uzuale în limba română. Noi l-am învăţat vreo trei cuvinte în româneşte iar el în turceşte.

Plaja era privată la câteva sute de metri de hotel, dar puteai să ajungi cu o maşinuţă a hotelului fie într-o plimbare de 5 minute de-a lungul canalului mărginit de leandrii imenşi. Plaja e cu nisip fin şi intrare foarte lină în apă. Tot timpul nu au fost ocupate mai mult de trei rânduri de şezlonguri, care erau dotate cu saltea. Prosoapele se schimbau la SPA contra cartelelor primite la recepţie. Ca notă generală plajele erau un pic cam dezolante multe fiind aproabe goale, datorită lipsei turiştilor. Vă daţi seama că în aceste condiţii nu a fost nevoie să rezervii locurile la plajă cu prosopul.

Un cuvânt şi despre personal care a fost unul amabil cu excepţia celor de la bar care ar fi putut fi şi ei la fel de amabili, atenţi să fi mulţumit ca să poată fi şi ei mulţumiţi că aveai de ce să le dai un tips. La femeia care făcea curat în cameră i-am dat în prima zi 5 euro atenţie şi niciodată nu a fost problemă cu curăţenia sau cu înlocuirea prosoapelor sau consumabilelor. În fiecare zi când ne întorceam la prânz de la plajă găseam alte aranjamente pe pat făcute din prosoape şi pijamalele noastre.

Am făcut şi o excursie la Pamukkale prin agenţia cu care am venit, excursie despre care voi scrie separat şi o escapadă la un outlet în afara staţiunii. Outlet-ul e cam fâs, dar având în vedere că transportul dus-întors e gratuit puteţi merge că tot veţi găsi ceva să cumpăraţi la preţ bun.

Una peste alta un sejur de care sunt mulţumit la un resort foarte bun. Vă recomand.

---

VIZUALIZĂRI: 4768 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI