Loro Parque, o bucurie de neratat pentru copii, in Tenerife

TIPĂREȘTE

Am fost intr-o vacanta de o saptamana in Tenerife si, cu doi copii aflati la varsta mirarii absolute - 9 si 5 ani -, Loro Parque era de neratat!

Cum am locuit la un hotel in SV insulei, am inchiriat o masina si am luat-o spre nord, facand aproximativ o ora si zece minute. Calatoria in sine a fost o placere, pentru ca drumul traverseaza cateva tipuri micro-climatice diferite, de la ariditatea specifica sudului, cu vegetatie predominanta de cactusi si palmieri, pana la zona umeda, cu vreme foarte schimbatoare, din nord, cu paduri de rasinoase specific subtropicale, flori colorate (unele semanau cu niste papadii uriase) si vegetatie cu aspect general de "covor" sub-montan.

Cum spuneam, vremea poate fi schimbatoare - noi am ajuns pe o ploaie mocaneasca si calda si, 40 de minute mai tarziu, batea un soare arzator -, asa ca nu e rau sa aveti un hanorac/fas usor, pentru orice eventualitate.

Parcul e extraordinar de bine intretinut, cu arbori de inaltimi impresionante si pajisti impecabile, pe care se insira micro-habitatele feluritelor animale. Odata cumparat biletul (la fata locului, sau de la hotel, sau orice agentie care vinde bilete pentru atractiile din Tenerife/Canare), aveti acces peste tot, la orice show cu animale, la orice habitat; mancarea, bauturile si suvenirurile sunt singurele pe care veti mai da bani inauntru. Veti primi o harta la intrare, treceti pe la punctul foto, unde faceti poza de familie pe care o puteti recupera contra cost la iesire si, apoi, va lasati dusi de copii, pentru care e o placere speciala sa orienteze micul grup, cu nasul in harti.

Pentru ca acest tip de parc mie, personal, imi produce un sentiment de confuzie si vinovatie - animale inchise, la care ne holbam prin pereti vitrati, sau plasa, sunt indecisa daca sa il consider extraordinar, sau ingrozitor! Sanctuarul pinguinilor, pe care il puteti vizita urcand pe o banda transportoare cu miscare foarte lenta, e o atractie absolut speciala, pinguinii sunt... pinguini, amuzanti si veseli, fac tumbe prin apa si se "incalzesc" in atmosfera artificiala. Mi s-a parut trist sa ii vad hraniti cu tava/galeata de peste, apa in care ei se balacesc fiind golita de orice alta vietate.

Desi construit initial pentru... papagali (loro), astazi, atractia majora sunt orcile si showul conceput de dresorii lor. Aveti grija unde va asezati, randurile de scaune sunt marcate din loc in loc cu "splash zone" si nu e doar un splash, sunt, poate, cateva galeti de apa pe care le primiti in cap, cand balenele lovesc apa cu cozile! Copiii nostri au vrut sa se aseze in aceasta zona, au vrut sa fie stropiti si am cumparat niste pelerine de ploaie, pe care le vinde o angajata a parcului la fata locului. Cu toate astea, am umblat cu pantalonii si lenjeria ude vreo jumatate de zi:-)). Spectacolul e absolut impresionant, prin dimensiunea balenelor si efortul pe care ingrijitorii lor il fac - au o energie absolut speciala, alearga in jurul bazinului tot timpul, le mangaie, le iubesc, le prezinta publicului si, cred, se mandresc cu ele. In timpul showului, pe un ecran mare, sunt afisate informatii despre situatia acestor mamifere in lume - specii amenintate, ce le ameninta, cum s-ar putea preveni reducerea efectivelor de balene, activitatea de conservare a Fundatiei Loro. Totodata, sunt intercalate si imagini din timpul spectacolului, mai ales momentele cand spectatorii sunt facuti fleasca de parca ar fi fost udati cu furtunul de pompieri - mai spun o data ca, daca va asezati in zona marcata, aveti toate sansele sa plecati uzi pana la piele.

Un al doilea show este cel cu delfini, care mie mi-a placut extraordinar de mult! Veselia, energia, prietenia dintre ei si ingrijitorii lor ma fac sa inteleg de ce un fost parlamentar romani i-a numit "fiinte non-umane" - au toate caracteristicile pentru a fi numiti asa, sunt niste animale extraordinare si comunicarea dintre ei si ingrijitorii lor mi s-a parut emotionanta. Pentru mine, acesta e spectacolul major de la Loro Parque, poate si pentru ca... nu implica dusuri reci abundente:-)) ) !

Daca mai aveti energie si interes pentru inca un show cu protagonisti marini, puteti merge si la cel cu foci, dar, daca as fi avut de ales, m-am fi oprit dupa delfini. Poate, pentru a fi mai interesant, ar trebui sa o luati pe firul invers decat am facut-o noi - foci, delfini, orci. Noi am mers de la orci la foci si e ca si cum ai manca acru dupa dulce:-)).

In rest, in parc, pe mine m-au plictisit zonele cu pasari (desi ele au fost primele ocupante ale amplasamentului), m-a impresionat campul de flamingo roz si m-a emotionat tare o gorila care statea trista, cu spatele la peretele ce-o despartea de public.

Aveti ocazia sa vedeti un trigru alb absolut maiestuos, o familie de lei (cred ca e cam ne-traditionala familia lor, un leu cu doua leoaice), recent adusi in parc, animale de dincolo de Oceanul Atlantic - capibara, furnicari din cei cu platosa - si din alte locuri exotice tare - urs panda, sau koala (aproape ca am aplaudat cand l-am vazut pe asta mic), giboni (sau cimpanzei, sau amandoua... ?), sau crocodili stand lenesi o jumatate de zi in aceeasi pozitie.

Mancarea pe care o veti gasi in parc nu e neaparat cea mai buna, insa e ok ca sa va treceti pranzul de o zi. Toaletele sunt impresionant de curate, mai ales socotind sutele de oameni care misuna pe-acolo si folosirea lor e gratuita, desi vizitatorii sunt incurajati sa lase un mic bacsis ingrijitorilor. La iesirea din parc e un loc de joaca, un mic funicular care ii plimba pe copii in cerc si - evident - un magazin cu suveniruri. Tot la iesire, puteti sa va cmparati poza de familie, in schimbul a... sase euro, cred.

Pentru ca, pe coasta de vest, autostrada se opreste la un moment dat, ne-am intors pe partea de est, insa pot spune ca peisajul la dus a fost mult mai intersant si mai placut.

Copiilor le-a placut mult, s-ar intoarce si maine si cred ca, incepand de la 5 ani si pana dupa 12 Loro Parque poate fi o destinatie foarte interesanta pentru ei. Ca adult fara copii, nu stiu daca as fi apreciat o vizita la fel de mult, probabil ca indoielile si tristetea pentru animalele tinute in captivitate ar fi fost mai puternice decat mirarea si bucuria.

---

VIZUALIZĂRI: 4706 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI