Ròseo Hotel Leon d'Oro Verona intre Da si Nu

TIPĂREȘTE

Datorita faptului ca am fost extrem de ocupat pina in seara plecarii in vacanta si a faptului ca urasc sa folosesc internetul in timpul vacantelor, m-am trezit in autogara din Verona cu rezervarea in mina si o adresa scrisa pe ea: Ròseo Hotel Leon d'Oro - Viale del Piave 5, Verona, Italy. Apucasem inca de acasa sa vad ca hotelul era situate foarte aproape de autogara ceea ce imi convenea si motiv pentru care rezervasem o camera pentru o noapte aici.

Autobuzul ce ne adusese din Riva del Garda unde petrecusem cateva zile minunate intirziase (vezi impresii) . Chiar ma gandisem cit timp calatorisem intre cele doua locatii ca alesesem bine hotelurile dar si zonele pe care le vizitasem in vacanta din acest an: lacul Garda si minunatul parc de distractii Gardaland (vezi impresii) .

Zona din fata autogararii si garii din Verona se afla in acest moment intr-un proces de transformare astfel incit autobuzul ne-a lasat la cateva zeci de metri distanta. Stiam ca in cateva minute ar trebui sa gasim hotelul. Vazusem din autobuz chiar si un indicator catre el. Asa ca amintindu-mi de semnul facut de indicator am mers inainte cautand strada. Dupa 15 minute de dute-vino pe acolo am intrebat totusi pe cineva unde este Viale del Piave. Ne-a spus ca trebuie se ocolim toata zona aceea imprejmuita a garii, sa ajungem in stanga ei si de acolo nu avem cum sa ratam strada. Noi eram in dreapta garii si ni s-a parut imposibil sa nu gasim o straduta care sa ne duca in spatele ei (cu toate ca omul ne spusese clar ca nu o sa gasim). Am mers astfel pina in capatul unei strazi care se vedea clar ca ne indeparteaza. Am facut cale intoarsa si in citeva zeci de minute am reusit sa ajungem in sfarsit in dreapta garii. Am traversat autogara, am mai intrebat inca odata de strada si ne-am indreptat catre squar-ul Porta Nuova, acolo unde se afla si frumoasa Citadella. Am ajuns intr-o benzinarie care, ghinion, era cu autoservire. Am asteptat sa vina prima masina pentru a alimenta si am intrebat soferul despre Viale del Piave deoarece in zona nu prea sunt pietoni. Eram chiar in dreptul strazii. Nu vrusesem sa credem ca aceasta este pentru ca semnele aratau ca ea duce catre autostrada. Am intrat totusi pe acea strada, am trecut printr-un gang pe sub un pod si am continuat sa mergem. Dupa cateva minute am vazut fix pe partea cealalta a strazii, mare si frumos, hotelul nostru. Am refuzat sa ne intoarcem a nu stiu cata oara chiar daca bulevardul prin acel loc era imposibil de traversat. In fata, departe, se zarea un pod si ne-am spus ca daca avem ghinion si nu gasim o trecere de pietoni pina acolo, macar acolo vom putea trece pe cealalta parte. Normal ca asa s-a intimplat. Pe partea cealalta trotuarul era aproape inexistent: spart si cu dalele sarite. Cine credeti voi ca se plimba cu trolerul pe drumul catre autostrada in afara de cativa bezmetici care nici macar nu si-au scos o harta inainte de a pleca la drum?

Evident ca toti nervii mei se indreptau catre cei care construisera hotelul acela la marginea orasului, la cei care nu fusesera in stare sa puna decat un indicator aproape de autogara care, acum ca aveau loc lucrari de amenajare, nu putea decit sa te incurce si mai rau. Am intrat intr-o parcare destul de sinistra si am ajuns …in sfarit, dupa o ora si ceva, in fata receptiei hotelului de unde abia acum ne-am dat seama ca mai avea o iesire care dadea fix in squar-ul Porta Nuova. De la acea benzinarie, daca traversam strada pe la trecerea de pietoni, ajungeam la hotel in 3 minute.

Astfel ca am sa refac traseul de la gara la hotel pentru ca celor la fel de aiuriti ca mine sa le fie mult mai usor sa ajunga. Privind Gara Porta Nuova trebuie sa mergeti in latura ei stanga catre Piazza Porta Nuova, acolo unde se vede si Citadella. Traversati strada catre Via Franco Faccio insa nu mergeti pe aceasta strada ci intrati pe Viale de Piave. Treceti prin gang si cum iesiti in cealalta parte o sa aveti in fata intrarea catre hotel. Distanta 400 de metri, timp estimate de mers pe jos 6 minute.

Dupa ce ne-am tras sufletul in fata receptiei dupa un drum lung pe o vreme mohorata si zapuseala, am intrat in eleganta receptie. Deja se scursese timp pretios din putinul timp alocat Veronei. Estimasem ca ajungem in Verona (adica la hotel) in jurul orei 11.30 si deja era ora 13. A doua zi la aceiasi ora trebuia deja sa fim in statia de autobuz ce avea sa ne duca la aeroport. Am mers la receptie cu rezervarile in mana: o camera single si una dubla. Receptionera a zimbit placut si ne-a spus intr-o engleza impecabila ca vom avea camerele gata peste o ora dar intre timp putem folosi calculatoarele din zona, putem comanda ceva la bar sau putem pur si simplu sa asteptam cumintei pe canapelele cofortabile din receptie sau pe terasa de afara. Pe dracu! Mai pierdeam o ora din tmpul alocat vizitei orasului.

Am iesit pe terasa din fata hotelului unde sunt asezate cateva mese si scaune dar si balansoare tip cuib. Punctul minus era gazonul artificial. Mi-am aprins o tigara si am incercat sa ma relaxez privind apele involburate dupa atata ploaie ale raului Adige care strabate toata Verona si care paraseste orasul prin fata acestui hotel. Intors ceva mai relaxat in receptie dar cu o durere de cap provocata de norii josi de afara, m-am asezat pe o canapea si am inceput sa inspectez locul. Un imens candelabru din sticla de Murano sta agatat deasupra intrarii. Daca se afla deasupra receptiei as fi inceput sa spun in gand cateva rugi ca sa ii cada in cap receptionerei care nu ne mai dadea odata camera. In stanga era un pian la care a doua zi chiar s-a straduit un pianist. Ce nu mi-a plact deloc era ca pe pian era pus un mare televizor LCD. Ce urit!! Barul arata foarte dragut si intim, iar birourile de linga aveau niste lampi foarte interesante. Canapelele si fotoliile acelea cu spatare inalte insa mi-au placut in mod deosebit. Tot plimbandu-ma prin receptie am descoperit si cateva informatii despre existenta unui restaurant cu un etaj mai jos, a unei sali de confirinta si a faptului ca micul dejun se serveste intr-o sala ce se afla la minus 2. Am mai aflat dintr-o discutie purtata la receptie ca parcarea costa 15 euro pe zi.

In sfarsit camerele noastre au fost gara fix la ora 14, fix asa cum spusese domnisoara de la receptie, dupa o ora dupa ce ajunseseram. Este adevarat ca si pe rezervarile noastre scra ca check in-ul se face incepind cu ora 14. Check out-ul s-a facut la ora 11. Deci ce sa le reprosezi?

Camera mea in regim single era una dubla, curios pentru Italia unde, de fiecare data unde am avut rezervata o camera single, am primit chiar ce rezervasem – o camera micuta (uneori extreme de micuta) cu un pat. Camera arata destul de bine si as putea sa reprosez doar lipsa balconului. In rest dispune de pat matrimonial, mocheta pe jos, ferestre izolate fonic, telefon, televizor LCD, seif, minibar, aer conditionat, masuta si scaun, baie de marmura cu cada cu dus, wc, bideu, papuci si produse de toaleta. Perne ergonomice si paturi antialergice. Privelistea de pe spate absolute dezolanta si sinistra. Am stat foarte putin in camera si cat am stat am dormit dus. Deci imi este greu sa va dau si alte informatii. Pot spune doar ca daca cu geamul deschis se mai auzea cate un tren, cu el inchis nu mai auzeam nimic. Insa dimineata m-a trezit vocea unei femei. Am deschis usor ochii fiind sigur ca femeia angajata sa faca cutarenie a avut nesimtirea sa intre peste mine si mai mult sa si vorbeasca, fara nici o jena, la telefon. Am rotit privirea stinga – dreapta. Nimic. Dezmeticit din somn am inteles ca vecina mea de camera avea o discutie civilizata la telefon –adica fara a tipa. Peretii deci sunt incredibil de subtiri ceea ce nu face din acest hotel unul odihnitor daca linga tine se cazeaza oameni cu chef de vorba sau, Doamne fereste, cu chef de sex.

Dimineata am coborat la micul dejun (cum spuneam la -2). O sala eleganta cu personal amabil. Produse de patiserie, omleta, oua fierte, cascaval, mezeluri, unt, gemuri, lapte. Eram intrebati ce cafea dorim: espresso sau cappuccino. Nu am fost foarte atent la ce mai puteam gasi acolo, grabindu-ma foarte tare sa trec peste acest moment al zilei si sa ajung cit mai repede in oras mai ales ca norii se adunasera amenintator pe cer.

De la hotel am traversat squar-ul Porta Nuova si am intrat pe Corso Porta Nuova. Pina la Arena din Verona am mers cca 1,4 km adica vreo 15 minute. Nu pot spune ca este situate atat de rau acest hotel fata de centru. Bulevardul Porta Nuova este unul sigur la orice ora insa traversarea acelui gang din apropierea hotelului noaptea este un pic sinistra. Probabil ca la aceiasi bani am fi putut gasi un hotel mai central insa m-am gindit ca pentru o noapte imi trebuie un hotel aproape de autogara. Iar imaginile de pe site-ul oficial si cele 4 stele recunosc ca mi-au luat ochii.

---

VIZUALIZĂRI: 1608 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI