“Kitzsteinhorn - Natura, intre rai si pamant!” - Kaprun

TIPĂREȘTE

Cum plimbarea noastra prin spectaculoasele chei Sigmund-Thun vezi impresii se incheiase si timp mai aveam la dispozitie (ulterior aveam sa realizam ca nu este chiar asa) ne-am spus ca ar fi indicat sa urcam si pe munte (cu telecabina, sa nu credeti ca de cand va citesc articolele m-am facut mai curajoasa :)) si sa mirosim ceva aer si mai curat.

Asa ca am facut traseul inapoi la masina, de data asta pe drum obisnuit, existand un singur pod care traverseaza cheile si unde puteai vedea astfel inca o data traseul strabatut ceva mai devreme. Am ajuns la masina si ne-am intors in Kaprun pentru a ajunge la telecabina. Biletele sunt in functie de combinatia pe care o doriti, cu anumite reduceri, cu diferite abonamente, insa in mod sigur preturile nu sunt mici.

Asadar noi am luat biletul care continea urcarea si coborarea si care costa 45 euro si 2 euro garantia pentru card. Pentru mai multe amanunte aveti aici si pagina oficiala kitzsteinhorn.at/en

Am luat pliantul informativ si am urcat in telecabina, acel tip ceva mai vechi de telecabine micute pe care le iei din mers, statia de plecare Maiskogelbahn altitudinea 780 m pana la 1570 m, distanta care se parcurge in 12 minute, ora de plecare a primei telecabine 9.00, ultima ora 16.00. Nici despre acest traseu nu stiam nimic, credeam ca atata este, insa am aflat ca pana la punctul terminus aveam de facut 3 schimbari, dar sa le luam pe rand. Temperatura in aceasta statie era 8.1 grade.

Traseul merge in paralel cu un traseu de sanius (coaster). In rest, stiti cum este, ochii se rotesc precum bilele la loteria romana, nu stii in ce directie sa te uiti si parca ai vrea ca ochii tai sa vada chiar si in spatele muntilor, vezi orasul, chiar si centrul spa foarte modern Tauern Spa (despre care am citit ca are piscina la etajul 5 cu vedere la munti). Oricum, acest centru spa este foarte bine pozitionat si cred ca totul a fost intentionat, de pe munte il vezzi chiar daca nu vrei, asa ca atunci cand revii la baza, esti tentat sa dai o fuga acolo. Normal ca asa am facut si noi si am descoperit ca nu este chiar la drumul mare,

Exista o statie intermediara unde ai putea sa cobori daca vrei, Station Stanger (1187 m) insa ne continuam traseul si ajungem la una statia Maiskogel (1570 m) unde exista o linie mai noua si intens promovata, 3K K-onnection (inaugurata in decembrie 2019) o puteti vedea promovata aici impreuna cu frumusetile zonei youtube, asigura transferul turistilor intre 1570 si 1975 m, cu niste cabine ceva mai mari, insa si pe acestea le iei din mers, capacitatea lor este de circa 18 persoane pe 4 banchete, insa la urcare am fost eu si prietena, la coborare am fost 6 persoane, asa ca distantarea era asigurata.

Si am ajuns la a doua schimbare, statia Langwied (1976 m) de unde se continua drumul cu Langwiedbahn, traseu asigurat de data aceasta de banchete de 4 persoane pe care la fel le iei din mers, si daca ti se pare ca esti mai protejat, poti cobori si un panou de protectie.

Si ajungem la Alpinecenter (2450 m) unde are loc si cea de-a treia schimbare, de unde Giepfelbahn te duce spre Gipfelwelt 3000, de data aceasta avem o telecabina care asteapta sa se umple de turisti (am numarat cam 30 de persoane ceea ce nu este foarte indicat in conditiile actuale) si la final ajungem la punctul final Kitzseinhorn 3029 m si o temperatura de -6 grade. Totul a durat putin mai mult de o ora si fara pauze, doar cat am trecut de la o cabina la alta.

Aici poti spune ca showul este total, si ca sa o iei din aproape in aproape, in primul rand rand intri sa vezi (daca ai chef) un film documentar, multi premiat international, si care dureaza 12 minute.

Filmul are si un titlu deosebit (pe care recunosc ca mi l-am insusit si eu): “Kitzsteinhorn - Natura, intre rai si pamant!” si face o trecere in revista a parcului natural Tauern cu ce inseamna el pe tot parcursul unui an, cu iarba sau zapada, flori, pasari, vreme spectaculoasa, initial nu stiam daca am sa stau la film avand in vedere ca sala este micuta, iar ecranul mare (este un ecran curb de 8 m lungime) si am gasit loc doar pe randul 1 (2 randuri unde te poti aseza si un rand in picioare), insa daca ajungeti acolo nu ratati acest filmulet chiar daca la un moment dat aveti senzatia ca sunteti coplesiti de ce vedeti.

Si daca vreti sa vedeti acest film aveti aici link-ul youtube

Din ce am vazut mai apoi pe internet ar mai fi o galerie cu niste exponate si o platforma de unde vedeti peisajul, insa acum nu am vazut asa ceva, poate ca au evitat sa deschida aceste locuri.

Apoi ca sa iesi si sa admiri peisajul mai urci un etaj, treci pe langa restaurantul Gifel (am sa revin la el) si iesi pe o platforma pentru a te bucura de priveliste. Sa explic in cuvinte? Ar fi mult prea putin, nici pozele si nici filmuletele nu vor putea reda ceea ce simti acolo, la 3000 de metri, unde zapada este vedeta ce nu se lasa dusa niciodata, iar titlul documentarului este si mai adevarat: “Natura, intre rai si pamant!” , caci exact asa te simti.

Exista placute cu explicatii privind muntii la care te uiti din locul in care te afli, si de asemenea langa fiecare placa cu explicatii este cate un telescop/binoclu, prin care daca privesti vezi muntii care sunt si acestia marcati pe lentila aparatului, asa ca identificarea este mai usoara.

Platforma nu este foarte mare insa faci turele dintr-o parte in alta de mai multe ori, toata lumea filma sau poza, dar isi si faceau poze cu placa ce atesta locul si inaltimea la care te afli (nu era sa ratez asa ceva).

Dupa ce am admirat aceste frumuseti (am avut parte de o zi superba chiar daca la un moment dat am intrat pe la jumatatea drumului in nori incat credeam ca nu vom vedea nimic) am zis ca ar fi indicat sa luam masa cu vedere la munti, asa ca am coborat la restaurantul Gipfel, nu am gasit locuri chiar la fereastra insa destul de aproape, ne-am lasat rucsaceii (nu imi era teama ca ne vor disparea lucrurile) si ne-am asezat la coada sa luam ceva de mancare (ceea ce este de fapt un fel de Fast Food), supa era aceeasi, difereau doar “adaosurile” , fie taitei, niste gogosi de branza si cred ca mai era ceva, hamburger, snitel pane, carnati, toate insotite de cartofi prajiti, prajiturile traditionale si de baut bere, suc sau vin.

Ultima comanda se poate lua la 14,30 asta deoarece la 15,00 este ultima telecabina. Ne-am satisfacut si acest moft, si ca sa fiu sincera raportul calitate –pret, este in favoarea pretului, asa ca daca vreti doar sa va bucurati de a servi ceva la inaltime si cu o asemenea vedere, poate ca o cafea sau un suc e ok, iar de mancat puteti sa o faceti mai jos.

Asadar a inceput cursa in sens invers, trebuie sa mai mentionez pe aceasta prima/ultima portiune (depinde din ce sens priviti) telecabina trece pe langa un stalp de sustinere cu inaltimea de 113,6 m, considerat printre cei mai inalti din lume.

Acum pentru ca eram ceva mai linisite privind coborarea, am mai zabovit putin pe zapada din zona, am admirat mai ales copiii ce se bucurau de zapada si isi faceau poze cu oamenii de zapada deja facuti de parinti.

Exista si magazine cu specific sportiv (iarasi, cu preturi care includ si pretul telecabinei cred ????) dar si mici restaurante unde te poti relaxa cu prietenii.

La coborare, pe ultimul traseu, poti admira si traseul de sanius si am vazut nu numai copii dar si adulti in acele saniute.

Dupa ce cobori din ultima telecabina, exista niste automate unde introduce cartele si primesti cei 2 euro garantia. De acolo am plecat sa bem o cafea la o terasa in zona si ca sa fiu in tema eu am luat si o inghetata, iar mai apoi am luat masina si am pornit spre casa. Si la final va atrag atentia asupra unui aspect, daca vreti sa admirati mai mult peisajul, chiar si in statiile intermediare, ganditi-va ca doar transportul va rapeste aproape doua ore si jumatate.

A fost o zi minunata, la care nici nu visam in urma cu o zi, si daca pozele mele si filmuletele (scuze @Dragos, sper ca data viitoare sa fie mai bine), am rugamintea catre web de a atasa acest filmulet youtube

PS-Pentru iubitorii de ski, sambata se deschide sezonul :)

---

VIZUALIZĂRI: 2157 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI