Comoara nisipurilor

TIPĂREȘTE

Sa incepem cu inceputul

Plecarea din Ploiesti spre “Nisipuri” e fixata pentru ora 4, asa ca, atunci cand orologiul suna trei si jumatate, dimineata, la use, oare cine bate?

Hai, scularea!…Caii putere ne asteapta in parcare!

Pornim cu noaptea-n cap, ca si anul trecut, doar pentru a mai gasi cate un loc de parcare liber, caci, e-un lucru stiut, publicat si raspublicat pe toate “forum”-urile turistice, lucru recunoscut chiar si de bulgari… pe litoralul bulgaresc, nu sunt locuri suficiente de parcare! …

Facem halta la Vama Veche, care parca e si mai trista si mai veche decat in urma cu un an, unde insa, de data asta, langa plaje, nu mai gasim trei ci doar un singur câine comunitar, ce dădea târcoale tomberoanelor… ceilalti doi, s-or fi prăpădit, sarmanii, de foame… Ah, dac-ar stii el “cuţu-cuţu”, ce lege-l asteapta si pe el in Parlament! … degeaba protesteaza madam' Bardot, impartind fluturasi pe strazile pariziene, Franta e departe si Sarkozy nu ne mai iubeste!

Soseaua la bulgari nu e grozava, e chiar mai proasta si mai îngusta decat pe litoralul nostru, are si multe limitari de viteza, cine vrea insa sa “zboare”, alege autostrada…

Nu stiu de ce am mereu senzatia, cand trec la bulgari, ca nu “vama” face delimitarea intre cele doua ţări ci culoare apei marii… Marea Neagra, devine dintr-o data limpede… Marea Neagra se transforma in Marea de Cristal…

Dupa 90 de kilometri, iata, apar insa si “Nisipurile” in zare…

E ora 11,30, parcam masinile si nu le mai miscam de-acolo nici un centimetru… daca faci greseala sa pleci undeva, fii sigur ca in momentul urmator, altcineva iti va ocupa definitiv locul… E de-abia joi, pe la pranz se servesc cateva prajiturele cu o cafea sau o ciocolata calda… apoi, seara se deschide restaurantul, adica ”pestera lui Aladin” plina cu bucate, care mai de care mai apetisante si mai sofisticate…

Avem suficient timp insa, pana atunci, sa facem cunostiinta cu statiunea…

Coboram de la hotelul Helios spre plaje… in drum e-un mic santier… pe de o parte se darama tot ceea ce e vechi, pe de alta parte, se construiesc hoteluri noi si moderne… am senzatia ca nici unul nu seamana cu celalalt… fiecare are o arhitectura aparte… sunt multe hoteluri in statiune, plaja e lunga, nici nu-i dam de capat… valurile izbesc navalnic tarmul, pe mal se formeaza gramezi de scoici intregi, inca necalcate de talpile turistilor… caut langa plaje o punga in care sa le adun… dar nu gasesc niciuna… la noi, nu era o nici o problema, aici insa, e-o curatenie inervanta… auzi dom’le! … sa nu gasesc eu o punga pentru scoici!… le indes bine in buzunarele de la trening pana cand apare riscul de-a ramane in slip…gata!… mai adun si maine…

Pe plaje se monteaza umbrelute care se confectioneaza chiar acolo, ”ad-hoc”, din stuf… dar poti inchiria si un sezlong sau o umbrela clasica cu 7 Leva… ceva mai incolo distingem o colonie de pescarusi… s-au adunat pe plaje in jurul unui pui de delfin adus de furtuna… e inca aprilie si nu e cald… organizam un concurs de sotron… apoi preconizam chiar si unul de inot, la care insa renuntam la apropierea primului val mai mare…

Parasim plaja, schimbam niste “Lei” in “Leva” si intram in bazar… e cel mai lung bazar pe care l-am intalnit pana acum… incepe cam prin dreptul hotelului nostru si tine pana in centrul statiunii, unde gasesti un Turn Eiffel, un London Eye si un mare cazinou. In bazar mai intalnim si cateva ”top-modele” gen Claudia Schiffer… cine-a zis ca bulgaroaicele sunt mici si grase?… nu-i deloc adevarat!… le-au dat clasa si fetelor noastre de la “night club”-ul ”Magura”de vis-a-vis, care e-n faliment… noroc, ca pe-o toneta, afisul Andreei Balan, salveaza onoarea nationala…

Se fac ultimele pregatiri, de maine, cateva mii de romani vor invada “Nisipurile”, in cautarea comorii pierdute aici pe plaje, de un vas cu pirati… dar, cine mai crede azi in legende sau in pirati?… se pare ca adevarata comoara a bulgarilor nu se afla ingropata in nisip ci ea s-a aflat intotdeauna undeva in gandirea celor care au infiintat un “minister al litoralului”, cu scopul declarat de a atrage capital strain, inclusiv romanesc, cu orice pret…

Pe litoralul bulgaresc, in preajma sarbatorilor de Pasti, se vorbeste aproape numai romaneste, sunt mai multi romani aici pe metru patrat decat la Bucuresti… Bulgaria e singura tara straina care difuzeaza 3 posturi de televiziune in limba romana… TVR International, TVR Craiova si TVR Cluj. De Pasti, pentru cateva zile, pe propriul lor litoral, bulgarii devin o natiune minoritara.

Comerciantii din bazar au invatat cateva cuvinte romanesti… te saluta cu “Buna ziua”, sau cu “Hello”, chiar daca nu cumperi nimic… eu vreau insa un chipiu negru… intreb ”Leii sunt buni?”…” Da!", mi se raspunde… negociez… in final ii las vanzatoarei 20 de lei… acasa chipiul costa 10 lei… am facut deci o afacere… ”nu-i nimic", imi zic in sinea mea… "nicaieri in lumea asta nu stai la un hotel de 5 stele cu “all inclusiv”, cu 40 de euro” pe zi. In bazar gasesti “de toate pentru toti”, un milion de “nimicuri”, ai nevoie de o jumatate de zi pentru a-l parcurge in intregime, am impresia ca bazarul a aparut doar pentru a face sa functioneze zecile de case de schimb valutar ce rasar mai peste tot…

Gasesti suveniruri din lemn, din scoici, din sticla, din piatra, din stuf sau din metal, gasesti imbracaminte, incaltaminte, borcane cu miere sau parfumuri din petale de trandafiri sau parfumuri vestite dar false la preturi ce variaza intre 2 si 50 Leva. O portie de hamburgeri cu cartofi prajiti costa 6 Leva. Interesant e faptul ca magazinele cu acelasi gen de produse “nu au voie sa stea” unul langa celalalt… Nu departe de bazar, apare si un teren de mini-golf, frumos incadrat intre trunchiurile unor arbori. Ceva mai incolo, poti “pasi pe apa” intr-un balon mare si transparent pentru 10 Leva sau sa calaresti pe cativa ponei. Conditia e doar sa fii copil.

Pasii ma poarta apoi la un atelier de “retro-foto”… ma costumez in “Sinbad marinarul”, in “Captain Kidd” si in ”Piratul din Caraibe”… fac 6 fotografii… ma costa 10 Leva fiecare… pe plaje n-am gasit decat pietre si scoici… am luat totusi cateva. Kilograme. Insa... nici urma de comoara…

N-aveti cumva din intamplare pe-acasa vreun detector de metale?

Dorgo

---

VIZUALIZĂRI: 4203 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI