Adevarata ospitalitate greceasca

TIPĂREȘTE

Întâmplarea fericită a făcut să revin în Thassos chiar de Paşte, la aproape 2 ani de la prima mea vacanţă pe frumoasa „insulă de smarald”. Hotărârea am luat-o, ca niciodată, în pripă, dar cu certitudinea că alegerea a fost una bună. Pozele de pe pagina oficială a hotelului păreau prea frumoase să fie adevărate dar, din fericire, aşa au stat lucrurile şi în realitate.

Amplasare şi aspecte generale

Hotelul Hera este situat în staţiunea Skala Potamia, la aproximativ 15 km de capitala insulei, Limenas sau Thassos Town şi 3 km de localitatea Potamia, un sătuc mic dar pitoresc. Ferryboatul spre insulă l-am luat şi de data aceasta din Keramoti, însoţiţi, bineînţeles, de pescăruşii gălăgioşi dar, din păcate, şi de vântul care, fără milă, îi împiedica să ajungă la preţioasele bucăţi de biscuiţi.

Skala Potamia a devenit în ultimul timp una dintre cele mai populare staţiuni din Thassos datorită plajei cu nisip fin Blue Flag, una din cele mai bune de pe insulă, dar mai multe impresii despre staţiune şi insulă voi scrie, sper, într-un articol separat, pentru că ar fi mai multe de spus.

Hotelul se găseşte la baza unui deal, cam la 100 de metri de mare, poziţionarea exactă o puteţi studia pe site-ul oficial. Hotelul este aproape de portul pescăresc şi de faleză însă mai trebuie puse la socoteală şi scările care trebuiesc urcate de la baza clădirii precum şi cele din interior. Eu am avut camera nr. 1, la etajul 3, dar în realitate cred că era cam etajul 5.

Clădirea în care se găseşte hotelul este impunătoare şi se observă uşor de la depărtare prin arhitectura sa distinsă. Maşinile se pot parca în siguranţă în curtea de la baza hotelului. Scările exterioare ale hotelului sunt mărginite de amfore frumoase cu leandrii, muşcate dar şi alte flori colorate, un bun pretext de a te mai odihni în timpul urcuşului...

Hotelul poartă numele zeiţei Hera, protectoarea căsătoriei şi a căminului şi aici am găsit, într-adevăr, condiţii de cazare foarte bune şi gazde amabile, mereu cu zâmbetul pe buze. Punctul forte al pensiunii îl reprezintă priveliştea superbă („studios with a view”, cum sunt numite pe pagina oficială) pe care o ai atât din balconul camerei cât şi de pe terasa din zona comună de recreere.

Spaţiul comun situat pe acelaşi palier cu camera noastră cuprinde într-o parte câteva canapeluţe, măsuţe de cafea şi un televizor, iar în partea opusă, o sală de mese, un calculator cu acces liber la internet precum şi un bar unde erau expuse numeroase sortimente de băuturi dar pe care m-am rezumat doar să le admir. Livingul era decorat cu mult bun gust, cu accesorii specifice sărbătorii de Paşte, pe care le-am regăsit şi pe holuri dar şi la recepţie. Mi-au plăcut atât iepuraşii cât şi diferitele ornamente florale.

Studioul

Studioul în care am fost cazată era suficient de spaţios, cu mobilă de calitate din lemn furniruit, în nuanţe plăcute de maron închis. Modul în care era decorată camera m-a impresionat în mod deosebit şi m-am simţit de la bun început ca acasă.

Patul era dublu, cu două saltele separate, cu lenjerie curată şi plăcut parfumată iar prosoapele erau frumos legate cu o panglică de voal. Pe fiecare latură a patului se găsea câte o noptieră cu o veioză cu picior înalt cu abajur.

În dulap am mai găsit şi pături pufoase dar de care nu am avut nevoie întrucât căldura a funcţionat chiar din prima seară. Aici ar trebui să fac o paranteză şi să spun că până a început să se încălzească caloriferul, acesta a trosnit din toate încheieturile dar, din fericire, în noaptea următoare nu am mai auzit nimic. Acest amănunt nu mai contează vara când se foloseşte doar aerul condiţionat.

Accesul în cameră se făcea cu ajutorul unei cartele astfel că în momentul în care aceasta era scoasă din lăcaşul special, energia electrică se întrerupea. Nu exista, aşadar, riscul să uiţi lumina aprinsă sau ceva în priză. Pe de altă parte, uşa se încuia automat când era închisă. Din acest punct de vedere, era destul de incomod pentru că dacă părăseai camera şi rămânea cineva înăuntru trebuia să baţi la uşă să îţi deschidă, asta dacă nu luai şi cartela şi îl lăsai noaptea pe întuneric... Nu am reuşit să desluşesc tainele acestui sistem dar mie mi-a dat ceva bătăi de cap.

Cutia de valori aflată în interiorul dulapului nu am folosit-o, dar cu siguranţă prinde bine în timpul unui sejur mai lung.

Foarte mult mi-a plăcut şi măsuţa de toaletă cu oglindă de la intrarea în cameră, unde ne aştepta, din partea casei, o sticlă de vin alb. Tot de la gazde am primit în seara de Înviere 4 ouă roşii şi câteva prăjiturele ce semănau cu mucenicii noştri, foarte bune la gust. De altfel, gazdele au fost foarte drăguţe pe tot timpul sejurului şi ne-au mai oferit prăjituri şi duminică seara, în prima zi de Paşte, când una dintre gazde şi-a sărbătorit onomastica.

Priveliştea pe care am avut-o de pe terasa camerei era uimitoare: în dreapta vedeam golful Golden Beach (Chrissi Akti), în toată splendoarea sa, iar în spatele hotelului, ca un „zid” de apărare, se întindeau munţii Ypsario, pe care am reuşit să îi „cuceresc” în iunie 2009 (vezi review aici) .

Baia şi curăţenia

Studioul avea baie proprie, destul de micuţă dar foarte curată şi, un aspect pe care eu îl apreciez în mod deosebit, cu aerisire afară.

Am avut la dispoziţie prosoape curate dar şi săpun lichid şi hârtie de toaletă.

Cădiţa de duş era prevăzută cu perdeluţă de baie.

În sâmbăta dinaintea Paştelui, după două nopţi de sejur, s-a făcut o curăţenie lună şi tot atunci au fost schimbate şi aşternuturile, deşi nu era necesar. Am apreciat acest lucru şi am fost plăcut surprinsă de grija pentru micile detalii care fac diferenţa.

Bucătăria şi masa

Pensiunea nu asigură, din câte ştiu, servicii de luat masa. Noi nu am avut micul dejun asigurat dar ne-am descurcat la faţa locului. În rest, la prânz am mâncat la taverne iar seara luam masa, de obicei, pe terasa camerei. Deşi era puţin mai rece seara şi dimineaţa, pentru mine a fost o adevărată încântare să stau afară, sătulă fiind de camera de la bloc.

În cameră era amenajată şi o chicinetă echipată cu: o plită electrică, un frigider, un dulap cu veselă, câteva farfurii, pahare, căni, tacâmuri, o tigaie, un ibric şi o oală dar şi alte mărunţişuri. Pe lângă plita electrică am mai avut şi o cană de încălzit apa, foarte bună pentru a pregăti un ceai dimineaţa.

Concluzii

A fost o mini-vacanţă reuşită, într-un cadru natural minunat, alături de nişte gazde perfecte care au ştiut să mă facă să simt din plin ospitalitatea grecească, aşa cum, recunosc, nu am mai avut parte până acum, deşi eram la a treia vizită în frumoasa Elada.

---

VIZUALIZĂRI: 6174 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI