Hanul cu noroc, pentru noi, fara noroc!

TIPĂREȘTE

Am achizitionat vouchere pentru 2 nopti in aceasta pensiune, dupa ce am citit impresiile destul de favorabile de aici. Nu era prima locatie unde mergeam sub aceasta forma, dar singura in care am simtit ca am achitat mai putin, deci nu trebuie sa ne asteptam la prea multe!

Primirea... destul de ostila din partea doamnei. In timp ce efectua formalitatile de cazare (prezentare vouchere, copii xerox CI) am vazut afisele gata printate, care asteptau sa fie, probabil, amplasate la locul potrivit... Va rugam nu luati lemne pentru gratar!... eram deja pusi in garda despre aceasta prin postarile anterioare.

Fiind 2 familii, solicitasem telefonic 2 camere alaturate, dar nu la mansarda. Ajunsi acolo, am constatat ca nu se tinuse seama de optiunea noastra si ni s-a oferit posibilitatea de a alege dintr-o camera la parter, una la etajul 1 si 2 camere la mansarda. (exact ce nu ne doream), Dupa replicile destul de acide ale doamnei (acestea fiind provocate probabil de afirmatia noastra ca nu dorim la mansarda), facand bineinteles referiri la faptul ca... ce??? ati citit pe net??? In fine, dupa 2 -3 minute ne spune ca daca mai asteptam putin se mai elibereaza o camera la parter si vom putea sta ambele familii impreuna. Bun! Am multumit respectuos, am insistat sa nu ii grabeasca pe cei care urmau sa elibereze camera si am incercat sa ne bucuram de peisajul frumos al zonei.

In circa 30 minute am fost instiintati ca si cea de-a doua camera este libera. Ne-am instalat in camera micuta, dar intima si calduroasa. Baia foarte mica si putin utilata (faianta destul de murdara, absenta totala a unei polite pe care sa-ti poti lasa ceva obiecte de igiena si uz personal, cabina de dus foarte mica) Ne-a fost prezentata si bucataria destul de modesta si utilata foarte saracacios. Nefiind foarte mofturosi, am incercat sa vedem partea frumoasa a lucrurilor, respectiv ninsoarea ca-n povesti, peisajul feeric, caldura din camere in contrast cu gerul de afara.

In prima seara am facut un gratar (cu lemnele din portbagajul nostru). A doua zi am vizitat Branul, Poarta si Cheile Gradistei... O zi minunata si relaxanta! La intoarcere am schimbat cateva amabilitati cu proprietarii... si somnul de dupa amiaza binevenit.

Pe seara am iesit din nou in curte, langa foisor, la un gratar. Am iesit in curte toti 4, dar dupa circa 15 minute am revenit singura in camera. Avand nevoie sa-mi iau ceva de pe balcon am constat cu mare surprindere faptul ca... cineva foarte flamand ne vizitase balconul si se autoservise cu proviziile pe care la aveam acolo pentru micul dejun de a doua zi. Speriata ca ma puteam intalni nas in nas cu... musafirul nepoftit am revenit in curte si le-am povesti celorlati cele constatate. Si cealata familie avea sa constate acelasi lucru... cu proviziile lor. Am adus la cunostinta cele intamplate domnului de la receptie (nu stiu daca era proprietarul), care a zis ca nu i s-a mai intamplat pana acum (desi, nu vreau sa fiu carcotasa, dar nu cred sa fi fost asa). Ne-a parut rau de faptul ca, asa cum am fost pusi in garda de faptul ca nu trebuie sa inchidem usa cu cheia lasata in broasca pe interior, tot asa puteam fi atentionati sa nu lasam obiecte sau alte lucruri pe balcon sau geamurile deschise (ne-am felicitat de faptul ca in momentul... asa-zisei vizite, geamul si usa erau inchise si nu s-a putut patrunde si in camera... A fost un moment de panica, care ne-a intristat un pic pentru ca nu ne mai simteam in siguranta.

Bineinteles ca a urmat o noapte cu putin somn pentru ca fiecare sunet pe care il auzeam ne ducea cu gandul la o noua... vizita.

Dimineata am parasit pensiunea, proprietarii nu s-au mai aratat, am instiintat-o pe doamna care facea curatenie ca am plecat si... gata!

Un loc frumos, dar, in care, cu siguranta nu vom mai reveni!

---

VIZUALIZĂRI: 3922 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI