Calatoria la Soci

TIPĂREȘTE

Drumul pana la Soci a fost cu doua escale si trei curse de avion. prima: bucuresti-frankfurt; a doua: pana la moscova si a treia pana la soci. din pacate, preaderarea la ue ne-a facut sa nu mai avem cursa directa bucuresti-moscova. Zborul pana la Moscova a fost lung, dar normal, fara peripetii.La moscova, a trebuit sa schimbam avionul, dar si aeroportul. asa ca ne-am dus de la aeroportul international la un aeroport domestic (zboruri interne). un fel de baneasa fata de otopeni, dar mult mai mari si mai departate. ati vazut in filme sau documentare aeroporturi, gari sau autogari de prin orientul mijlociu? cred ca ce vedem de prin india sau afganistan este aproape la fel cu ceea ce am vazut in aeroportul acela de zboruri interne. nu era nici un fel de afis, inscris sau biletel dupa care sa te orientezi, iar lumea, atmosfera si mirosurile erau "parfum de tei". am trecut de primul filtru, se uitau la noi de parca eram spioni. am reusit sa intram in sala de asteptare. si am asteptat. avionul era anuntat ca intarzie. nu se stia cat. mai era o cursa dupa ora la care era cursa noastra. dupa vreo 3 ore, eram deja agitati, mai ales ca nu reuseam sa ne inteleg cu nimeni. personalul de acolo nu vorbea nimic in afara de rusa. prin semne ni s-a spus sa mai asteptam. dupa vreo 5 ore, toti pasagerii au fost chemati undeva. ne-am dat seama dupa cei mai multi care plecau in aceeasi directie. cand ajuns si noi acolo, ne-am dat seama ca se dadeau niste bonuri cu care puteai sa iei un sandvis si ceva de baut.

Ganditi-va ca toate astea se intamplau pe un aeroport de zboruri interne din moscova, unde nu se putea plati in valuta, nu erau case de schimb si nici noi nu aveam ruble.

Cred ca anuntul cu bonurile a fost un pic aranjat, pentru ca la foarte scurt timp dupa aceea au anuntat imbarcarea. adica sa nu zica lumea occidentala, ca eram cativa straini care mergeam la soci, ca la atatea ore de stat in aeroport nu primim nimic, dar nici sa nu reusim sa consumam prea mult, ca sa nu facem paguba. :)) cred ca mai repede ajungeam cu o barca traversand Marea Neagra. cand ne-am apropiat de avion (ne-a dus cu autobuzul), ne-am dat seama ca trebuie sa urcam cel putin 1 etaj de bloc pana la usa.

Nu mai vazusem decat in filme un asa avion. am mai zburat pe distante medii, de 3-4 ore, dar nu cu asa ceva. intrarea era prin cala avionului si urcam pe o scara pana la scaune. avionul era imens, sa vedeti ceva in poze.

Ok. la destinatie am asteptat vreo 2 ore dupa bagaje. noroc ca eram asteptati.

Pana la Soci, care are o lungime de circa 130 km (ganditi-va ca gara din predeal este la kilometrul 144), am mers pe numai pe autostrada, si in oras, marea majoritate a drumului era tot autostrada, cu intrari si iesiri destul de dese, dar nu pasaje, ci numai bretele.

Orasul este foarte frumos, cu unele cladiri foarte inalte, cu mare si munte deopotriva. Sociul este renumit prin partiile de schi, din acest motiv, inca din anul 2006, se facea reclama la olimpiada de iarna care va fi gazduita acolo in 2014. strazile linistite, cu destul de putina lume in timpul zilei. orasul are mai multe porturi comerciale si de agrement, destul de pline. veti vedea aici destule iahturi de lux. spre deosebire de alte locuri, aici nu am vazut cersetori.

Daca aveti disponibilitate, mergeti si desfatati-va.

---

VIZUALIZĂRI: 6680 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI