Tinta finala Bellagio

TIPĂREȘTE

In cadrul circuitului spre Italia, punctul final a fost Como, cu renumitul lac Como.

Ne-am cazat pentru 2 zile la hotelul Engadina, de unde am plecat cu vaporasul pe faimosul si marele lac. Deoarece cu putin timp inainte de a ne caza, la receptie fusesera aduse materiale promotionale, am primit 2 calendare cu frumoasele peisaje ale lacului, care ne-au incantat privirea pana la sfarsitul anului. Am primit doua camere alaturate. Liftul era foarte ingust, doar pentru persoane, bagajele neincapand in el, spre deosebire de toate celelalte hoteluri in care am stat. Sau incapea o persoana cu un bagaj. Dar ne-am descurcat.

Micul dejun era occidental, deci nu suedez, asa ca pe masa se gaseau la discretie doar pliculetele de zahar in 3-4 variante. Restul se aducea in functie de numarul de persoane si nu aveai de ales ca meniu, deoarece era dinainte stabilit. Dar acest fapt nu ne-a creat probleme. Oricum, doar micul dejun era inclus.

Zona are o clima blanda, acesta fiind si motivul vegetatiei luxuriante de pe malurile lacului.

Como este cel mai faimos dintre lacurile Italiei. Si nu gratuit. Malurile sunt strajuite de vile superbe, gradini luxuriante si sate care nu par sate, in timp ce versantul opus are munti si paduri.

Como-cel mai mare oras, iar Bellagio cel mai frumos sat.

Vizitarea lacului se face cu vaporul si te poti imbarca de la oricare baza indiferent de vreme. Noi am prins prima parte a zilei in care am hotarat sa vizitam lacul, cu putina ploaie si vant.

Principalele opriri si obiective turistice sunt Duomo, Broletto, satele Cernobbio si Tremezzo, Bellagio si Menaggio-cu terenul de golf, fiecare cu vile maiestuoase si gradini impunatoare, exotice, luxuriante, romantice, cu alei pietruite.

Muntele Bregagno strajuieste frumosul lac.

Am coborat la Bellagio deoarece ne fusese recomandat de o romanca-ospatar la unul din restaurantele pe unde ne-au purtat pasii. Am cerut un meniu si cand a fost sa comandam, desi vorbeam in engleza, ne-am intrebat baiatul ce vrea-in romana... Ne-a auzit si a zis: "pai ziceti domnilor asa". Apoi, in limita timpului ei disponibil am stat de vorba si ne-a povestit ca era de 5 ani acolo, ca nu ar fi plecat pentru nimic in lume, ca reusise sa-si aduca sotul si baietelul si ca abia astepta concediul sa mearga la parinti in Romania. Ca sefii-italieni au deplina incredere in ea, incredere construita dupa ani de verificari aparent fara importanta, dar care au contat mult.

In Belalgio am mers pe alei inguste si pietruite care urca si tot urca, admirand gradinile care sa zareau peste gard, vilele somptuoase in marea lor majoritate, magazinele si restaurantele. Fiul nostru si-a cumparat o gentuta de voiaj si deoarece a durat foarte mult alegerea, am stat de vorba cu vanzatoarea. Ne-a spus ca vanzarile au cam scazut, ca nu se mai cumpara ca in urma cu cativa ani, dar ca aduce marfuri originale si tine la pret facand totusi clasicele reduceri pentru a atrage cumparatorii. Am beneficiat si noi de una si am plecat multumiti. Am mancat la un restaurant nu foarte scump si ne-am reintors la vapor cam la ora ultimului retur. Nu am ales ruta cea mai lunga, care includea vizitarea tuturor satelor, deoarece timpul scurt nu ne permitea si fiecare destinatie trebuie vazuta pe indelete.

A doua zi am fost cu funicularul care face legatura Como-Brunate. Am urcat admirand minunata priveliste care se ni deschidea inaintea ochilor. Am ramas la punctul final si ne-am plimbat admirand in continuare regiunea Como.

Inca o zona in care am reusit sa ajungem gratie recomandarilor unei cunostinte care fusese acolo, dar care acordase lacului mai mult de o saptamana in exclusivitate.

---

VIZUALIZĂRI: 3165 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI