Cu maşina prin Europa: România – Austria: Tips and tricks

TIPĂREȘTE

Am realizat acest articol pentru a le fi de folos celor care se deplasează cu autovehiculul proprietate personală din România în Austria. Şi ca să fie mai concret am stabilit, pentru prezentare, un itinerariu fictiv, de exemplu Arad – Zell am See (localitate foarte bine cunoscută pentru facilităţile oferite practicanţilor de sporturi de iarnă). Am prezentat în detaliu locuri unde se poate opri şi unde se poate lua masa, unde se poate alimenta cu carburant, etc.

Şi ca să nu mai lungesc mult vorba am să trec direct la recomandări, care recomandări am încercat să le structurez pe mai multe capitole şi unde n-am reuşit le-am structurat de-a grămada.

Plecând din Arad, de unde locuiesc eu, până la Zell am See sunt cam 886 de km, pe drumul cel mai scurt, dar pe această variantă, care din Viena coboară în sud spre Leoben, se merge cam 200 de km pe drumuri naţionale, ceea ce presupune un timp mare de mers – sistemul de navigaţie afişează cam 9 ore şi 40 de minute dar pe real timpul este de 11 ore şi chiar mai mult. Cealaltă variantă, care presupune ca după Viena să se urmeze ruta Linz, Salzburg şi apoi înspre sud spre Villach, are 938 de km dar durează numai 10 ore deoarece sunt doar 60 de km de drum naţional de parcurs restul fiind pe autostradă şi se ştie bine că şofatul pe autostradă este mult mai puţin solicitant decât şofatul pe drumuri naţionale.

Itinerariul. Pentru cei care pleacă în Austria cu autovehiculele din localităţile amplasate în jumătatea de vest a României, respectiv din Transilvania, Banat şi din sud, de la Craiova spre vest, durata drumului este de cam 13-14 ore, fără opriri, durată posibil a fi parcursă continuu, fără pauză de somn. Dar cei care pleacă din Bucureşti sau de mai departe precum şi pentru cei din Moldova ar fi bine să-şi stabilească itinerariul astfel încât drumul să-l parcurgă din 2 părţi, cu o noapte de somn intercalată.

Cazare şi călătorie. Ca timp, pentru cei care pleacă de „mai departe”, jumătatea drumului ar fi undeva între Arad şi Szeged (Ungaria). Pentru cei care doresc a se opri în Arad, în localitate sunt o grămadă de pensiuni amplasate de-o parte şi de alta a străzilor din Arad, atât pe drumul pe care se vine dinspre Deva, în cartierul Micălaca, cât şi pe drumul pe care se vine dinspre Oradea, în cartierul Grădişte. Preţurile sunt rezonabile iar condiţiile sunt relativ bune. În orice caz, dacă ajungeţi să treceţi prin Arad evitaţi Centura de Nord ocolitoare a oraşului. Aceasta are cam 12 km, timpul minim de parcurgere a acesteia este de 20 minute iar timpul maxim poate fi chiar şi de 1 oră şi jumătate deoarece sunt patru treceri de cale ferată care arată ca după bombardament. Cel mai bine este, dacă intraţi în oraş dinspre Deva, să urmaţi indicatoarele spre Gara CFR şi apoi să ţineţi drumul înainte spre Nădlac (cu accent pe „ă” şi nu pe „a” cum se citeşte la televizor) – traversarea oraşului, pe această rută, durează maxim 20 de minute.

Masa. Dacă doriţi să mâncaţi undeva în Arad atunci vă pot recomanda trei locaţii. Prima se numeşte „Piccollo”. Acesta este un fel de semi autoservire, o locaţie destul de mică dar foarte curată unde se mănâncă foarte bine, foarte diversificat şi foarte ieftin – fără prea mari pretenţii. Este amplasată pe strada Nicolae Grigorescu în prelungire spre Crişan, lângă Piaţa Mică şi tot poporul Aradului ştie de restaurant – întrebaţi orice taximetrist, de exemplu. Este deschis până la 20.00 iar dacă sunteţi cu maşina puteţi parca pe stradă. Atenţie, pentru a parca în oraş, peste tot, aveţi nevoie de tichet de parcare pe care-l luaţi de la nişte mici automate amplasate pe la colţurile străzilor iar dacă nu aveţi bani mărunţi aveţi posibilitatea de a plăti parcarea trimiţând un SMS la numărul de telefon scris pe acele mici automate.

A doua variantă de servit masa ar fi la etajul doi al mall-ului Atrium, care mall este amplasat cam la 100 de metri de Gara CFR şi care este oricum în itinerariul de urmat. Acolo găsiţi mâncare pe toate gusturile, de la fast-food-uri la baruri vegetariene. Lucru bun, fetele mai „pot da” un ochi prin vitrinele magazinelor şi mai pot cumpăra unele lucruri care au fost uitate acasă, din grabă.

Iar dacă sunteţi mai pretenţioşi atunci vă recomand restaurantul Ornella, amplasat în zona Stadion UTA. Este în drumul dumneavoastră şi este un restaurant în toată regula, curat şi cochet, unde porţiile de mâncare sunt nesimţite de mari iar preţurile sunt acceptabile. Şi aici se mănâncă foarte bine şi în plus fumatul este permis în restaurant dar fiţi fără griji pentru că au un sistem destul de bun de ventilaţie iar aerul este mai tot timpul relativ curat. Din cele trei locaţii prezentate eu prefer Picollo.

Alimentarea cu carburant. Vă recomand să „faceţi plinul” maşinii înainte de a ieşi din ţară, ori în localitatea Arad ori în Nădlac. Vă spun asta pentru că în Ungaria carburantul este mai scump, cu câţiva „firfirei” şi pierdeţi şi la schimbul din lei în forinţi. Dacă alimentaţi cu carburant în Ungaria să ştiţi că se poate plăti şi în EUR dar la un preţ usturător. Recomandat ar fi să traversaţi Ungaria fără să alimentaţi cu carburant. Eu aşa procedez.

Vinietele de drum. Pentru a circula pe autostrăzi, în Ungaria dar şi în Austria, trebuie plătită o anumită taxă, funcţie de autovehicul. Pentru autoturisme, taxa de drum pentru ambele ţări este de cam 100 de RON pe o perioadă de o lună de zile. Pentru Ungaria veţi primi o chitanţă iar pentru Austria veţi primi un autoadeziv pe care aveţi obligaţia să-l lipiţi sus pe parbriz, în partea şoferului. Vă recomand să achitaţi aceste taxe în România, de la oricare din gheretele sau casele amplasate pe marginea drumului din sau înspre localitatea Nădlac. Dacă aţi uitat de taxă şi aţi intrat deja în Ungaria va trebui să căutaţi o benzinărie iar următoarea benzinărie, după frontieră, este amplasată cam la 20 de km, la intrarea în localitatea Mako (se citeşte „mocou”) dar va trebui să vă abateţi cam 500 de metri din drum. Taxa se poate plăti în forinţi, euro şi am impresia că şi în lei. De la Mako se urcă pe autostradă. Păstraţi chitanţa de drum pentru Ungaria un an de zile de la expirare iar când mai circulaţi în Ungaria să le aveţi şi pe cele vechi cu dumneavoastră. Sunt foarte dese controalele pentru taxă, mai ales la punctele de ieşire din Ungaria. Eu plătesc taxa de Ungaria şi cumpăr vinieta de Austria din România.

Bani. Dacă doriţi să vă opriţi în Ungaria să mâncaţi sau să beţi o cafea, înainte de a ieşi din ţară cumpăraţi-vă forinţi de la orice casă de schimb valutar din Arad sau Nădlac. Ca să vă faceţi o idee 10.000 de forinţi sunt 145 de RON iar ca să mâncaţi bine în Ungaria vă trebuie cam 2.500 – 3.000 de forinţi de persoană. Noi suntem trei persoane şi iau cu mine de fiecare dată cam 15.000 – 20.000 de forinţi – pentru orice eventualitate.

Dotare autovehicul. În Ungaria, pe porţiunea de drum dintre frontieră şi Mako – localitatea de unde se urcă pe autostradă (20 km), mai tot timpul stau unul sau două echipaje de poliţie care verifică actele şi starea autovehiculelor. Este bine să aveţi în maşină, sub scaune, veste reflectorizante pentru fiecare pasager. De asemenea să aveţi în portbagaj, la îndemână, trusa de prim ajutor - să nu fie expirată, două triunghiuri reflectorizante, extinctor în termen de valabilitate şi un set de becuri de rezervă. Copii cu înălţimea de sub 1,40m au nevoie obligatoriu de scăunel special sau, dacă este prea mărişor pentru un scăunel, există aşa numitele „înălţătoare”, ca un fel de perine rigide care au rolul de a „ridica” copilul care stă pe scaun pentru ca centura de siguranţă să nu-i treacă peste zona gâtului. Amenzile sunt foarte mari (de la 20.000 de forinţi în sus) şi dacă te amendează nu prea ai cu cine discuta. Cel mai bine este să „te dai rănit”, să vorbeşti civilizat, să încerci să apelezi la „corason”, chiar să te rogi de ei pentru că ştiu foarte multe cazuri când poliţiştii maghiari au fost înţelegători şi i-au iertat pe contravenienţi. Personal am „scăpat” de vreo două ori – odată am circulat cu farurile stinse şi odată am dus copilul fără scăunel. Atenţie ce spuneţi „la supărare” sau „la nervi” pentru că mai toţi poliţiştii maghiari înţeleg româneşte!

Mod de circulaţie. Când circulaţi cu maşina pe teritoriul Ungariei este obligatoriu să aprindeţi faza scurtă. Nu aprindeţi deloc faza lungă, halogenele, farurile de ceaţă sau orice alte becuri pentru că sunteţi pasibili de amendă. Respectaţi viteza legală (amenzile sunt foarte mari) iar pe autostradă circulaţi cât mai mult pe banda din dreapta. Dacă sunteţi pe autostradă şi pe lângă voi trece o coloană de maşini care se deplasează cu o viteză mai mare decât viteza legală admisă, pe acea porţiune de drum, şi doriţi să vă deplasaţi cu aceeaşi viteză ca şi ei atunci încercaţi să vă intercalaţi între ei – niciodată să nu fiţi prima sau ultima maşină din coloană pentru că, de obicei, pe acelea le opreşte poliţia.

Cazare. Dacă doriţi să vă cazaţi în Ungaria ar fi bine să cunoaşteţi limba maghiară. Estul Ungariei, adică pe acolo pe unde treceţi şi dumneavoastră în drum spre Austria, este considerată „Ungaria săracă” a lor. În satele de pe lângă frontieră te mai înţelegi în româneşte cu ei dar de la Mako înspre vest dacă nu ştii maghiară te mai înţelegi eventual în germană sau prin semne – merge şi în engleză dar foarte puţin şi doar cu tinerii. La pensiuni se poate plăti şi în euro. Pentru a vă caza trebuie să coborâţi de pe autostradă în localităţi sau se poate şi în Mako, înainte de a urca pe autostradă. Vă recomand Mako.

Masa. În Ungaria, peste tot, se mănâncă foarte bine. De obicei porţiile sunt mari şi preţurile sunt rezonabile dar este foarte bine să aveţi la voi forinţi pentru că deşi se poate plăti şi în euro, schimbul valutar este dezavantajos total.

Primul loc unde se poate mânca bine, pe autostradă, este la 66 km de Budapesta mergând pe autostrada M5 (Szeged – Budapesta). Oprirea se numeşte „Lajosmizsei piheno”. Aici este şi o benzinărie iar restaurantul este pe partea de mers dinspre Budapesta spre Szeged şi se ajunge la el trecând pe un pod peste autostradă. Restaurantul se numeşte „Szel Csarda”, chelnerii cunosc limbile engleză, germană, ungureşte şi româneşte, o „rup” pe sârbeşte şi italiană. Meniul este scris şi în româneşte, mâncarea este tot timpul proaspătă pentru că toate firmele de transport persoane opresc aici pentru a lua masa - motivul este că şoferii de autocar mănâncă pe gratis. Porţiile sunt mari şi mâncarea este gustoasă. Vă recomand să nu vă aventuraţi la specialităţi. Comandaţi, dacă vă place, specialitatea bucătarului sau specialitatea casei, supele şi ciorbele sunt foarte bune, gulaşul de fasole este „criminal” cu ceapă roşie iar murăturile sunt deosebite. Să nu rataţi desertul, dacă mai puteţi, clătite cu brânză dulce, stafide şi sos de vanilie. Cafeaua este slabă şi de proastă calitate – evitaţi-o! Atenţie, ce vedeţi pe mese în boluri mici nu este zacuscă, este pastă de ardei „ucidativ” de iute (Eros Pista) – unii au păţit-o mai ales că pe mese sunt tot timpul coşuri mari cu pâine proaspătă, lucru foarte tentant a gusta din "zacuscă". De asemenea, dacă doriţi să fiţi respectaţi şi să mâncaţi „mâncare curată”, vă recomand să vă purtaţi simplu cu chelnerii, ca nişte oameni normali, fără „aere de balene” (credeţi-mă că au văzut destule "balene"), să evitaţi a le cere părerea despre mâncare sau să vă recomande ei ce să mâncaţi. Noi nu am păţit-o niciodată dar am auzit şi văzut, la alţii, bonuri de consumaţie umflate cum ar fi şapte ciorbe în loc de una, opt porţii de mâncare în loc de trei sau nouă porţii de pâine în loc de două. Cel mai simplu este să verificaţi bonul înainte de a da banii chelnerului. Noi acolo mâncăm de fiecare dată şi atunci când mergem spre vestul Europei şi atunci când ne întoarcem spre casă.

Dacă aţi ratat locul anterior şi vreţi să mâncaţi şi să beţi o cafea bună atunci mai aveţi o şansă: după ce aţi ieşit de pe centura Budapestei – unde apropo sunt trei benzi de circulaţie pe sens şi unde stă radarul non-stop – la cam 2-3 km, pe dreapta, este o benzinărie MOL iar oprirea se numeşte „Sasfeszek-to pihenohely” (şi un maghiar îşi rupe limba, staţi liniştiţi). Aici aveţi toalete curate, mâncare bună şi cafea foarte bună. Preţurile sunt uşor mai mari decât la restaurantul anterior prezentat iar mâncarea este cu specific mai mult de mic-dejun. Aici noi oprim pentru o cafea, pentru desert şi pentru a merge la toaletă.

Al treilea loc unde se poate mânca este la ieşirea din Ungaria, la graniţa cu Austria, exact înainte de frontieră, pe dreapta, după ieşirea 171 de pe M1, veţi vedea „Paprika Csarda”. Şi aici se mănâncă foarte bine şi la preţuri destul de bune. Nu rataţi tocăniţa de coadă de viţel care deşi sună ciudat este delicioasă şi este şi specialitatea casei.

Taxa de drum. Există posibilitatea de a achiziţiona vinietă pentru taxa de drum de la oricare din staţiile de carburant din Austria. Singura problemă este că din frontieră şi până la Viena, pe autostradă, nu mai există nici o staţie de carburat iar pentru a alimenta cu carburant sau a cumpăra vinietă de drum trebuie să intraţi într-unul din satele de pe lângă autostradă. Dacă aţi uitat de ea în ţară, vă recomand să achiziţionaţi vinieta de drum de la staţia de carburant amplasată în frontieră – la Nickelsdorf.

Dotare autovehicul. Toate regulile referitoare la Ungaria sunt valabile şi pentru Austria. Ce vă pot spune în plus este despre anvelopele de iarnă: în ţara lui Mozart acestea sunt obligatorii de la 1 Octombrie până la 31 Martie. Amenda, în cazul în care autovehiculul dumneavoastră este dotat cu anvelope de vară, este de 60 euro per roată (deci, în cel mai nefericit caz, un total de 240 de euro) iar poliţia te escortează până la cel mai apropiat service de anvelope, îţi reţine permisul şi talonul autovehiculului şi ţi le înapoiază numai după plata amenzii şi înlocuirea anvelopelor de vară cu cele de iarnă. Este inutil să vă spun cât vă costă o astfel de „distracţie”. Cunosc pe cineva care a plătit o frumoasă sumă de 1.200 de euro. Iar anvelopele de vară a trebuit să le arunce pentru că nu a mai avut loc unde să le pună, în maşină.

Masa. Sunt câteva locuri, pe care eu le cunosc şi vi le pot recomanda, unde se poate mânca ieftin şi bine în Austria, pe autostradă.

La 20 de km de la intrarea în Austria se află cel mai mare outlet din Europa – Parndorf. Imposibil să-l rataţi pentru că are două ieşiri de pe autostradă şi numai dacă eşti orb ca un liliac nu vezi reclamele cu sutele de firme de îmbrăcăminte afişate peste tot. Dacă opriţi aici, pe lângă faptul că doamnele vor fi super – încântate (mai ales dacă le lăsaţi vreo două ore să bântuie prin magazine şi le daţi şi cardul plin cu bani, obligatoriu), aveţi posibilitatea să şi mâncaţi destul de bine. Aveţi mai multe locuri de luat masa, două restaurante fiind de remarcat: unul este Nordsee, care este specific cu preparate pescăreşti şi mai este unul care se află amplasat în hala mare, acoperită, un fel de semi fast food, unde şniţelul Vienez este cât capacul de la toaletă, şi vă este servit singur pe o farfurie, iar cartofii prăjiţi, un munte de ei, serviţi pe o altă farfurie. Dacă aveţi timp de pierdut aici este una din locaţiile, de pe drumul dumneavoastră, unde într-adevăr se merită.

A doua locaţie, unde se poate mânca bine este amplasată pe centura Vienei, la Airport Hotel S1, unde este şi o staţie de carburant OMV – evitaţi să alimentaţi cu carburant pentru că este scump. Restaurantul, ca specific, seamănă cu cel de la oprirea de lângă Budapesta dar este mult mai mare şi mai diversificat. Preţurile sunt mai mari decât la Parndorf dar condiţiile sunt mult mai bune. Toaletele aici sunt foarte curate.

Dacă doriţi să le impresionaţi pe doamne şi vă place atmosfera de mall, dacă nu aţi oprit să mâncaţi şi aţi trecut de restaurantul S1, atunci vă recomand mall-ul SCS (Shopping City Sud). Acesta este cel mai mare mall din Europa – pe cuvânt de cercetaş. Este amplasat la ieşirea de pe centura Vienei, cum mergeţi spre Linz, şi ca să ajungeţi la el trebuie doar să urmaţi indicatoarele pe care scrie SCS, într-un mod destul de stilizat. Ca să mâncaţi bine în acest imens mall va trebui să opriţi în dreptul magazinului „Peek und Cloppenburg” – se vede din afară, din maşină, să intraţi în mall şi să urcaţi pe scara rulantă la etajul 1. Veţi nimeri în zona restaurantelor unde, dacă vă plac pastele vă recomand „Pasta Basta” iar dacă doriţi să mâncaţi bine şi ieftin este un restaurant asiatic (vietnamez sau malaesian – habar n-am) amplasat vis-a-vis de „Pasta Basta”, unde cu 7,50 euro de persoană mănânci „cât poţi duce”. Mâncarea este foarte bună şi variată şi nimeni nu te opreşte nici după a şasea farfurie. Atenţie, băuturile aici sunt destul de scumpe! Noi, de obicei, acolo mâncăm şi lăsăm cam 10 euro de persoană, cu tot cu băutură (suc, cola, apă, etc.).

Tot acolo, lângă SCS, există şi o staţie de carburant „Avanti” unde găsiţi combustibil la cel mai mic preţ din Austria – acolo motorina costă 1,09 euro per litru pe când pe autostradă costă peste 1,30 euro per litru. Singura problemă cu alimentarea este că plata se efectuează cu card bancar, direct la pompă. Şi mie mi s-a părut dificil la început dar meniul pompei este foarte intuitiv şi se poate selecta ca limbă de utilizare şi limba română, printre multe altele. Ca procedură se introduce cardul, se alege suma de care doreşti să alimentezi (20, 40, 80 sau 120 de euro), plăteşti şi alimentezi de suma selectată. La final, când ai terminat alimentarea, primeşti şi un bon.

Dacă aţi ajuns la Linz, la ieşirea 160 (Asten/St. Florian) de pe autostradă este un mare centru comercial cu magazine şi restaurante de tot felul. Dacă doriţi să mâncaţi ceva frugal, încercaţi puii la rotisor mâncaţi „la botul calului”. În parcarea din faţa magazinelor este o rotiserie ambulantă unde puii sunt delicioşi şi pentru a fi şi mai delicioşi, sacrificaţi 10 minute şi intraţi în Billa sau Lidl pentru a vă cumpăra diferite sosuri – funcţie de cum vă place. În partea opusă magazinelor este şi o staţie de carburant (OMV) unde motorina este 1,105 euro per litru.

Dacă aţi ratat ieşirea 160, de pe centura Linz, mai aveţi o şansă la ieşirea 174 (Traun) unde este şi un mare magazin Ikea. Veţi găsi acolo mai multe restaurante care vor satisface aproape toate gusturile (Nordsee, Abacus Gastronomie, McDonalds, etc.).

De la Linz la Zell am See mai sunt 238 de kilometri iar traseul trece prin Salzburg unde mai opreşti doar dacă există o urgenţă de natură fiziologică pentru că dacă până la Salzburg n-aţi mâncat atunci este bine să intraţi în oraş pentru a servi masa, caz nefericit în care veţi pierde foarte mult timp, inutil.

Vă urez drum bun şi să ajungeţi cu bine!

---

VIZUALIZĂRI: 33824 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI