Surprize, surprize...

TIPĂREȘTE

Am hotarat din februarie sa merg la Dolphin. Anul trecut am fost la Lebed si nu mi-a fost totul pe plac, dar au fost si aspecte pe care le-am apreciat. Tot atunci am tras cu ochiul pe la Dolphin si am avut senzatia ca e mai bine decat ce gasisem eu la hotelul vecin. Am ramas optimista pana au inceput impresiile de anul acesta. Atunci am inceput sa simt oarece fiori, dar era tarziu, asa ca am plecat pregatita pt tot ce e mai rau.

Am ajuns pe la 12.30 si ma asteptam sa mi se spuna ca nu se face cazarea atat de devreme. Am fost intampinati cu amabilitate, cu zambetul pe buze, ni s-au luat documentele, ne-au pus bratarile si ne-au trimis la masa. Eu, om cinstit si patit, am spus ca prefer sa luam pranzul in ultima zi, pt ca vom pleca tarziu din statiune si sa fie cina prima masa. Cu degajare mi-au spus sa mancam linistiti si acum, si in ultima zi. Parca nu mi-a venit sa cred. La Lebed a trebuit sa ma lupt pt. masa de pranz! A venit un baiat si ne-a luat bagajele, i-am dat ce i se cuvenea.

Cand am deschis usa camerei o noua surpriza. Camera mare, spatioasa cu doua parti. Jos un pat facut din fotoliu pt. baiat si mobilier de sufragerie cu scaune si canapea, baie mica. Apoi trepte imbracate in gresie, asigurate cu balustrada solida si un fel de mansarda, luminosa, cu pat dublu , baie cu cada, si restul mobilierului specific. Peste tot la baie, si sus, si jos, erau dozatoare de sapun, diferenta era ca la cada era verde si la chiuvete roz. Mai erau casti de baie, uscator de par, cam slabut ca putere, dar functionabil si prosoape. Asternuturile erau curate, curat pe jos. Toaletele erau perfect curate dar nu aveau acea banderola. Au schimbat o data asternuturile albe cu unele crem. Prosoapele le-au schimbat in primele zile, fara sa o cerem noi, iar apoi, cand am dorit nu au mai facut-o, dar nu ne-a deranjat prea mult.

La masa era loc suficient, se debarasa rapid, schimbau fetele de masa zilnic. Erau destul de draguti, dar, evident, nu poti rade cu gura pana la urechi tot timpul cand ai treaba de facut. Am vazut ca destul de multi ieseau cu mici pachetele cu fructe, pateuri, biscuiti si nimeni nu le-a zis nimic. Au avut si doua tentative de colorare a meniului, de iesire din programul de cantina all, ambele la masa de seara. A fost seara mediteraneana, anuntata printr-un afis pe usa restaurantului. Atunci au purtat cu totii sorturi in culorile Italiei, iar fetele de mese au fost in carourui rosu-alb. La mancare singurul fel reprezentativ a fost lasagna, din care eu nu am gustat, dar care era o imitatie slaba a celei originale. Nu am remarcat sa fi fost alte preparate specifice bucatariei mediteranene. Categoric, n-au fost fructe de mare sau scoici, asa cum ne-am inchipuit noi. O alta seara a fost ruseasca si atunci am gasit pe masuta la intrare diferite produse, si cateva papusi, parca Matriosa se numesc. Chelnerii aveau camasi -tunica gen rusesc, de culoare rosie, iar pe mese, peste fetele de masa mari, altele care se doreau in stil traditional, rusesc. Am spus aceste amanunte inainte de a aborda meniul propriu-zis. Mie mi-au placut ideile si au fost surprize placute.

Mancarea nu a fost grozava, dar nici atat de rea pe cat am crezut eu. Micul dejun a fost mereu acelasi. Aici surpriza neplacuta a fost omleta din praf de oua si cascavalul de post, care mie nu-mi place. Mi-au placut pateurile, cu branza, cu nuca, iaurtul, un cozonac simplu, gustos, care se taia mai frumos decat al nostru din comert si pe care eu il mancam cu putin unt sau margarina, nu stiu sigur ce era, si cu gem rosu-alt gem fiind unul mai maroniu. Nu m-am atins de mezeluri pt ca le stiam deja. Cafeaua era buna, la fel si ceaiul Balkanic pe care l-am ales noi. Erau fulgi diferiti, lapte rece, ceva legume si salate si un fel de branza telemea taiata cubulete, nu foarte grozava.

La pranz erau doua feluri de ciorbe, cu gust, chiar daca una era cateodata supa-crema din plic. Au fost de ciuperci, de porumb, ciorbe de pui, de zarzavat, ceva ca ciorba noastra de vacuta. O singura data am dat gres cu o ciorba de miel care mirosea groaznic. La felul doi erau acele salate combinate din resturi diferite, asa cum s-a spus, dar si legume simple, adica morcov crud ras, amestec de varza cu morcov, salata verde, mai sigure. Apoi diferite mancaruri, tocanite nu prea aspectuoase, recunosc, broccoli, conopida fiarta, din pasta de cartofi ceva ce semana cu gogosile de matase ca aspect, altele ca niste gratarele, cartofi prajiti de vreo doua ori. Seara erau alte doua feluri de ciorbe, diferite de cele de la pranz si la fel alte mancaruri. A fost peste de multe ori, uneori gustos, alteori nu.Mereu carne de pui gatita bine,cu gust.Sarmalele erau doar de post in varza sau foi de vita asezate tenculete pe o tava.Nu m-au tentat.Au fost si tocaturi de-ale lor si niste carnaciori subtiri incolaciti ca sarpele si prinsi cu un betigas,destul de gustosi. Erau mereu trei castroane cu ketchup, mustar si maioneza de post, piine diferita.Tavile de mancare erau rapid inlocuite cand se goleau. Prajiturile erau banale, dar daca simteai nevoia de dulce erau bune. Era si un fel de blat bine insiropat decorat cu o floare de frisca, baclavale mititele cu nuca si cu rahat rosu. Fructe au fost din destul, nectarine bune, pepene rosu si galben, struguri albi si negri cam fara gust, mere, pere cateodata, prune, banane si grapefruit taiate bucati. Sucurile slabute, dar baubile, pana la urma. Vinul nu l-am gustat, berea era foarte rece si buna pt necunoscatori.

Pe plaja suficiente sezlonguri, dar putin loc in apa. Apa calda, dar murdara, chiar foarte in unele zile. Aici din nou o surpriza, atitudinea salvamarilor. Cateodata chiar dormeau, cel mai mult povesteau. Scaunul de veghe era mereu gol, ei stateau sub umbrele. La barul de pe plaja era seara fasole fiarta, masline, salata, un fel de mamaliga subtire, cu sos si firimituri de branza, pulpe dezosate la gratar si carnati bulgaresti.

Apa din piscina foarte calda, curata, locuri pe sezlonguri fara probleme. Ei, aici a intervenit marea surpriza. Cam la jumatatea sejurului ne-am pomenit cu o trupa de micuti fotbalisti din Ucraina si nu de oriunde ci de la Metalist Harkov, aceiasi pe care i-am avut in iunie anul trecut la Lebed la sfarsitul sejurului. Nu mi-a venit sa cred! Stiam de ce sunt in stare. Ghinion sau blestem! Au luat in stapinire piscina, biliardul, masa de tenis si au transformat totul in curtea scolii sau terenul de antrenament. Sa te tii pleoscaituri, zbieraturi, hartii de inghetata si pahare de plastic pe marginea piscinei toate sub privirile pline de satsfactie ale insotitorilor si placide sau indiferente ale salvamarilor. Acesti salvamari nu faceau altceva decat sa vorbeasca la telefon,sa discute intre ei si sa stea pur si simplu. Venirea ucrainienilor a fost mana cereasca pt ei pt ca s-au mai intretinut cu antrenorii, oamenii din staff, probabil ca erau satui de povestile lor bulgaresti. Am spus la receptie, am spus salvamarilor, ne-am certat cu ei, dar a fost inutil. Adultii grupului socializau cu cei de la hotel, noi nu stiam decat engleza, nu si rusa si mai eram si romani... Anul trecut la Lebed a fost la un moment dat si echipa nationala de volei a Japoniei, dar nu i-a simtit nimeni.

Mai e de precizat faptul ca au fost foarte multi parinti cu copii mici si foarte mici care cateodata transformau restaurantul intr-o sala de plansete. Destui parinti preferau sa manince linistiti in vreme ce iedutii zburdau in voie printre mese si picioarele convivilor care incercau sa duca mancarea la mese. Lucrez cu copii, am copii, dar este o atitudine pe care nu inteleg si nu o aprob. Dar e bine de stiut ca sa alegem in cunostinta de cauza.

In pliantul pe care l-am primit de la hotel era precizat ca daca alegeam si un restaurant a la carte, si masa din restaurant in aceeasi seara, trebuia platita la receptie suma de 20 de leva de persoana.De altfel,doar la cina ni se cerea sa spunem numarul camerei ca sa verifice daca nu eram trecuti si la restaurant. In ofertele agentiilor nu era scris asa ceva. De retinut!

Cu bune si cu rele, cu surprizele de tot felul, noua ne-a placut si am simtit ca s-a odihnit fiecare bucatica din noi.Chiar daca mancarea nu a fost e 4 stele ,eu consider ca a fost de banii pe care i-am dat. Am curaj sa revin, dar as face orice sa fiu sigura ca nu ne mai intalnim cu micii fotbalisti. Trei ani la rand ar fi mult prea mult. Daca vi se intampla sa inatalniti un grup de pusti care vorbesc ruseste condusi de un tanar inalt,blond, frumos pe nume Anton, sa va intariti nervii!

Animatia slabuta, fata de echipa de anul trecut. Doar Petko, acel showman din spectacolele de seara, a mai tinut steagul sus. Am descoperit intr-o plimbare ca este discoteca la hotel Coral, pe aceeasi strada cu GHV, ceva mai departe de mare, si langa Sirius Beach ceva latino, dar pana sa intri mirosea cumplit de la WC-urile lor. Oricum, doar le-am vazut, n-am fost nicaieri.

---

VIZUALIZĂRI: 4644 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI