Chemarea Andaluziei in paradisul Gradinilor Generalife

TIPĂREȘTE

In aceasta zi sfanta de Paste m-am gandit sa scriu despre paradisul gradinilor Alhambrei ,un adevarar regal pentru sufletul turistului, infometat de liniste si frumos.

Cum sa onorezi frumusetea acestui colt de rai al Granadei, decat scriind impresii, asa cum au facut-o si alti calatori inaintea mea.

Complexul Alhambra, sau Raiul lui Mohamed, rasare ca o fantezie din 1001 de nopti, la poalele muntelui Nevada, lasandu-ma pe mine turista romanca, muta de admiratie intr-o vara superfierbinte de iunie, in excursia mea optionala la Granada impreuna cu un grup de americani.

Cu ochii mintii incerc uitandu-ma la poze, sa retraiesc emotiile din periplul andaluzian, concentrandu-ma doar asupra GRADINILOR GENERALIFE, deoarece s-a scris anterior un mini-ghid despre Alhambra.

Stiati ca aici in gradinile Generalife s-a nascut titlul acelei simfonii minunate ,,Nopti in gradinile spaniole'' a lui Manuel de Falla? Muzica lui oglindeste sufletul Spaniei.

Generalife este intruchiparea a tot ce este mai romantic si exotic in muzica lui.

Numele de Gradinile Generalife isi gaseste originea in limba araba si se stie ca inseamna ,,gradinile arhitectului'.'Fiind inspirate de descrierea paradisului facuta in Coran, Generalife este un colt de paradis.

Construite in secolul 14 gradinile conserva si azi formele nascute din arhitectura islamica de geniu a epocii. Aceste superbe gradini se intind de-a lungul Palatului de vara al sultanilor pentru a forma un complex detasat de Alhambra.

Astazi Generalife, care ocupa Colina Soarelui este compus din doua grupuri de cladiri, ce comunica prin Patio de la Acequia. Acesta are forma unei gradini orientale inchise si este unul din locurile ,,far'' ale gradinei, celalalt fiind Curtea chiparosilor.

Imi amintesc placerea de nedescris de a ma plimba printre minunatele alei, inca coplesita de imaginea de interior a tavanelor dantelate din interiorul palatului.

Simt mirosul senzual si dulce ce-l emana gradina in arsita torida a soarelui.

Am crezut ca am ajuns in Eden, intr-adevar locul e plin de tentatii delicioase de racoare cu iz islamic.

Am simtit magia si poezia din fiecare colt de gradina, gandindu-ma ca ele ascund povesti de iubire secrete. Plantele, copacii, gardurile vii sunt intr-o simbioza perfecta cu restul arhitecturii.

Mi-a placut sa ascult cantecul usor al apei din fantani, ca un murmur bland, ca o muzica ce te incurjaeaza sa meditezi, asa cum o faceau si maurii altadata. Se stie ca apa era pentru ei un element vital. Era atat de cald, aproape 38 de grade, iar jeturile de apa imi dadeau senzatia unei perdele de apa, ca un evantai.

O americanca de langa mine, de culoare se uita la pestii din bazin, ce pareau morti de atata soare. Am rezistat cu greu valului de caldura sufocanta, blestemandu-mi ghinionul de a alege aceasta perioda de vacanta, arhiplina si fierbinte.

Gradinile sunt parca gandite sa sensibilizeze simturile. Am ajuns si in celebra Gradina a Sultanei si am admirat chiparosii printre straturile explozive de culori ale trandafirilor. Am zarit si chiparosul batran de 700 de ani, ce parea ca inca suspina din cauza batranetii si l-am ,,imbratisat'' la propriu, stiind de la ghid ca daca il ating mi se vor indeplini dorintele.

In fine am mers apoi spre Gradinile de sus si am ajuns la un punct de unde te uiti in jos si vezi turnurile Alhambrei.

Am fost inauntru si acum sunt afara, ca int-un cerc complet. Stiind ce e inauntru m-am simtit ca o sultana si am parasit paradisul Gradinilor Generalife intr-un suspin de maur.

Un poet arab s-a lasat condus de fascinatia pe care i-a trezit-o gradina, afirmand ca e perfecta si nici macar Alah nu ar fi putut indrazni sa compare frumusetea ei cu altceva.

---

VIZUALIZĂRI: 3581 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI