Un traseu rutier magnific la poalele munților Tatra Înaltă (Vysoke Tatry)

TIPĂREȘTE

Următoarele zile ale sejurului nostru în Slovacia le-am rezervat pentru vizitarea unor obiective turistice situate în partea de nord-vest a acestei frumoase țări. Pentru a nu ne depărta prea mult de munții Tatra, am ales ca loc de cazare orașul Zilina situat la aproximati 160 de km de Levoca, orașul despre care am scris un (review) de curând.

Pentru a ajunge la Zilina din Levoca avem, pe o distanță de 80 de km, mai multe trasee de urmat. Primul este pe autostrada D1, al doilea pe E18, iar ultimul pe la poalele munților Vysoke Tatry (Tatra Înaltă). Noi am decis să urmăm traseul din urmă, pentru a vizita câteva din numeroasele stațiuni turistice ale zonei.

Ca de obicei, când ne propunem să vizităm un obiectiv turistic, ne-am sculat devreme și la orele 7:00 eram deja în localitatea Vrbov, unde se află un imens parc termal cu piscine în aer liber și acoperite, cu program pe toată perioada anului. Localitatea Vrbov nu este singura în care turiștii pot beneficia de efectele curative ale apei termale.

La poalele munților Vysoke Tatry sunt mai multe astfel de localități-stațiuni cu apă termală cu piscine în aer liber sau interiorul hotelurilor. Cel mai mare complex de piscine cu apă termală (Aqua City) se află în orașul Poprad. Din cauza timpului scurt avut la dispoziție nu am intrat în Thermal Park Vrbov, deși prețul era convenabil pentru noi ca pensionari (5 euro).

Primul nostru obiectiv important de pe traseu a fost orașul Kezmarok despre care citisem pe un pliant că are un castel vechi aflat în patrimoniul UNESCO. L-am găsit ușor pentru că se afla chiar în perimetrul orașului istoric. Orașul vechi este localizat într-un pătrat cu o piață centrală și câteva străzi cu case vechi burgheze acoperite cu șindrilă și divers colorate. Printre clădiri impresionează cea a primăriei, cu un frumos turn cu ceas și stema orașului Kezmarok pe peretele sudic.

Castelul Kezmarok a fost inițial o construcție gotică fortificată și folosită pentru apărare. Forma renascentistă cu unele completări în stil baroc se datorează familiei maghiareThokoly care l-a cumpărat și a locuit aici timp de 4 generații. Imre Thokoly, un reprezentat de seamă al familiei, s-a născut în Kezmarok și a devenit Principe de Transilvania. Punctele forte ale castelului sunt zidurile groase cu ornamentele de la partea superioară și curtea interioară. Pe frontispiciul turnului de intrare în castel se află emblema familiei Thokoly. Prețul de intrare la castel, cu vizitarea muzeului, este de trei euro.

Un alt punct de atracție al orașului Kezmarok este Noua Biserică Protestantă, o clădire monumentală de culoare roșie, cu elemente de arhitectură bizantine și romanice. Din păcate nu am avut timp să o vizităm în interior. Aș fi vrut să vizitez micul mausoleu care adăpostește rămășițele pământești ale lui Imre Thokoly. În spatele bisericii noi se află o altă biserică protestantă, mult mai veche, una dintre cele mai mari și mai interesante biserici de lemn din Slovacia.

La 15 km de Kezmarok am făcut un popas în Tatranska Lomnica, una dintre cele mai cunoscute și aglomerate stațiuni de iarnă din munții Tatra. Are numeroase pîrtii de schi și instalații de transport prin cablu. Situată la poalele munților Visoke Tatry de aici se pot face numeroase drumeții și din această cauză este la fel de aglomerată și vara. Stațiunea este foarte curată, cu vile și hoteluri care de care mai arătoase. Printre cele mai frumoase clădiri am remarcat Grandhotel Praha și Hotel Lomnica.

În Visoke Tatry, o altă stațiune turistică de iarnă cunoscută, nu am mai oprit. După calculele noastre intrasem în criză de timp și am fost nevoiți să o admirăm din mers. Pe o șosea lejeră și cu un asfalt de calitate am ajuns în următoarea stațiune turistică Strbske Pleso, ultima din salba de stațiuni turistice de la marginea versanților înalți din Tatransky narodny park.

Priveliștea din această stațiune este superbă atât asupra depresiunii ce desparte cele două parcuri naturale ale munților Tatra, cât și asupra versanților din apropiere. Deși mică, stațiunea este foarte frumoasă, dar și foarte aglomerată. Cum nu am găsit nici un loc liber, în singura parcare din centrul stațiunii, am coborât în zona gării și am parcat lângă un restaurant. De aici am urcat în zona parcării, apoi pe o alee pietonală am urcat un mic deal și am ajuns la micul lac de munte ce dă și numele stațiunii, Strbske Pleso.

Este un lac glaciar ce asigură petrecerea timpului liber în toate anotimpurile. Vara se pot face plimbări cu barca, iar iarna pe timpul înghețului lacul devine patinoar. Stațiunea este paradisul schiorilor fondiști, aici sunt numeroase pârtii și instalații de transport prin cablu. Alături de Tatranska Lomnica și Vysoke Tatry, Strbske Pleso poate fi o alternativă la stațiunile de iarnă din Austria (mult mai scumpe).

După ce ne-am plimbat pe marginea lacului și am admirat cârdurile de rațe și gâște ce pluteau pe apa curată ca lacrima, am intrat în drumul secundar spre Pribylina. Deși eram în întârziere, nu am ezitat să mai facem scurte opriri pe o șosea impecabilă, mărginită de păduri de brazi și molizi. Pe o porțiune de câțiva km am întâlnit un gol de pădure ca urmare a tăierii masive a copacilor.

Nu m-am putut abține și am exclamat cu oarecare părere de rău în glas: ”uite-i și p’ăștia, au ras pădurea la fel cum se întâmplă și la noi în România”. Mai târziu am aflat ce s-a întâmplat de fapt cu acești copaci; în noiembrie 2004 aici a avut loc un dezastru natural, ca urmare a unei furtuni puternice, și toți brazii din jur au fost făcuți una cu pământul. La 10 ani de la dezastru încă mai erau lucrători forestieri care degajau terenul și plantau puieți de brad.

Cu părere de rău că părăsim zona ozonată a munților am intrat în E18, o șosea foarte aglomerată la ceas de seară și după după ce am parcurs aproximativ 50 de km bară la bară am ajuns în Zilina, următorul nostru loc de cazare.

Vacanțe cât mai plăcute!

---

VIZUALIZĂRI: 8716 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI