Bahia Palace, palatul frumusetii din Marrakech

TIPĂREȘTE

Cuvantul„bahia” , in limba araba inseamna„cel stralucitor” , palatul dorindu-se a fi cea mai frumoasa constructie ridicata de pana la sfarsitul secolului 19.

Azizi, ghidul nostru, ne-a povestit cate ceva din istoria acestuia, inainte de a pasi in interior. A fost construit de marele vizir Si Moussa in anii 1860 si ulterior extins si infrumusetat de catre fiul si succesorul sau, Abu ‘Bou’ Ahmed, pentru a gazdui cele 4 sotii (cu care a avut 5 copii) si cele 24 concubine. Conform legendei, curtile din palat sunt amplasate astfel incat concubinele nu se intalneau in timp ce se plimbau.

Se spune ca palatul a fost denumit astfel in onoarea sotiei sale preferate, a carei frumusete era de neegalat. A fost construit de aproape o mie de muncitori din Fez, timp de 7 ani, iar frumusetea acestuia o depasea pe cea a tuturor palatelor din Maroc.

Dupa moartea marelui vizir Bou Ahmed, in 1900, palatul a fost jefuit si comorile au fost furate, din ordinul sultanului Abd al-Aziz, care devenise invidios pe vizir.

Odata cu protectoratul francez, aici s-au mutat guvernatorilor francezi, palatul devenind centrul noii administratii.

Incepand cu anul 1956, dupa ce Marocul si-a castigat independenta fata de Franta, palatul a fost folosit ca resedinta regala, pana cand regele Hasan al II-lea l-a transferat in custodia Ministerului Culturii, devenind astfel obiectiv cultural si turistic.

„Arhitectura oarba” a palatului nu iti dezvaluie de la inceput adevarata frumusete, ci doar dupa ce ai pasit in interiorul acestuia. Printr-o usa in forma de potcoava de pe strada principala, am intrat intr-o curte a palatului, in care se gaseau palmieri, yuca, chiparosi, iasomie, hibiscus si portocali, de unde ne-am cumparat biletele, pentru care am platit 70 dH/ persoana.

De aici incepe povestea palatului, desprinsa parca din„1001 nopti” . Pasim in Micul Riad (Petit Riad) , o gradina patrata strabatuta de alei, inconjurata de galerii si camere bogat decorate. Peretii camerelor au stuc sculptat cu inscriptii arabe, modele geometrice, arabescuri. Podelele sunt pavate cu marmura si gresie zellij. Tavanele si usile sunt din lemn de cedru, pictate cu modele florale colorate. Materialele pentru decorare sunt aduse din tot Marocul, inclusiv marmura din Meknes, lemn de cedru din Atlasul Mijlociu si placi din Tetouan.

Una dintre camere a fost diwanul sau Camera Consiliului a lui Bou Ahmed, ai carei pereti de tencuiala alba sunt inscriptionati cu versete din Coran. In aceasta zona, a fost adaugat un etaj, astfel ca incaperile de la parter, racoroase, erau folosite in perioada calda a anului, iar cele de la etaj, mai calduroase, in perioada rece.

In timpul protectoratului, francezii au instalat mai multe seminee si au conectat palatul la electricitate.

In continuarea turului palatului, am patruns in Curtea mica (La petite cour) , mai putin ornamentata, peretii albi fiind in mare parte neimpodobiti. In centrul acestei curti in forma de patrat, se afla o fantana, înconjurata de mozaicuri cu gresie, zellij. Pe cele 4 laturi ale curtii exista 4 camere, fiecare dintre ele fiind ocupata de catre una dintre cele patru sotii ale Marelui Vizir. Podeaua este din marmura alba de Carrara, iar tavanele din lemn de cedru si usile frumos sculptate. Incepand cu 1912, aceste incaperi au fost transformate in dormitoare pentru ofiterii francezi. Camerele sunt goale, ca toate cele 160 ale palatului, deschise publicului. Mi-ar fi placut si cred ca impactul ar fi fost si mai mare, daca ar fi fost recreat interiorul macar al unei incaperi, asa cum regasesti in orice palat din Europa.

Curtea de Onoare (Grand Cour sau Cour d' Honneur) este unul dintre cele mai spectaculoase spatii deschise din Maroc. Curtea are forma unui dreptunghi ale carui laturi au 50, respectiv 30 metri, pavata cu marmura de Carrara si inconjurata de o galerie din lemn eleganta, colorata in albastru si galben. Prin aceste galerii se asigura accesul la aproximativ 80 de camere construite pentru a gazdui concubinele haremului marelui vizir. Curtea se inchide cu o sala mare (cunoscuta sub numele de Salle d' Honneur), masurand 20 pe 8 metri, cu un tavan inalt si decoratiuni pictate.

Am ajuns si in cea mai veche parte a complexului palatului, construita in 1867 de Si Moussa,

Marele Riad (Grand Riad). In curtea Grand Riad-ului, se afla o gradina mare cu arbori din secolul al XIX-lea si in mijlocul careia se gasesc nelipsitele fantani. Gradina este flancata de sali dotate cu seminee si tavane din lemn de cedru frumos pictate.

Salonul riadului este impodobit cu vitralii, palatul Bahia fiind considerat a fi prima cladire din Africa de Nord care a folosit vitraliul ca element decorativ. Tot aici exista si Maschrabiyya, zabrelele ornamentale sculptate din lemn, cu modele geometrice, care au atat rolul de a proteja de lumina soarelui, cat si de a functiona ca jaluzele.

Ultima zona vizitata a fost apartamentul privat construit de Ba Ahmed în 1898 pentru prima si cea mai frumoasa sotie a sa, Lalla Zaynab. Acesta este format din 2 incaperi si 2 nise, care se deschid intr-o zona centrala inchisa cu tavan plat din lemn de cedru, ventilata si iluminata cu panouri de ipsos decupate si scuptate delicat, dar si cu vitralii. Tavanele camerelor si finisajele, usile si ferestrele sunt tot din lemn de cedru, pus in valoare cu motive pictate in forma de buchete stilate de flori.

Desi este un palat relativ nou, ramane remarcabil de bine conservat si in mare parte ca pe vremea ctitorului sau, Ahmed ben Moussa. Arhitectura cu influentele andaluze, imbina stilul islamic si marocan in labirintul sofisticat de camere, curti si gradini decorate cu alei umbrite si fantani racoritoare, devenind un must-see al Marrakechului.

---

VIZUALIZĂRI: 1835 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI