GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Mikro și Megalo Kazaviti sau... explorând comorile insulei Thassos
Deși mulți ne-au spus că în Thassos cel mai frumos ar fi să alegem o cazare lângă mare, că doar avem marea de-a lungul celor aproape 100 km de șosea ce înconjoară insula, noi am preferat să intrăm mai în adâncimea insulei pentru a ne petrece nopțile încinse ale lunii august. Așadar ne-am cazat la marginea vechiului sătuc Mikro Kazaviti (vezi impresii).
În prima zi, reîntorcându-ne ceva mai devreme de la plajă, după o masă copioasă luată în... livingul apartamentului nostru despre care v-am povestit aici, am decis să mergem la o plimbare prin împrejurimi; citisem doar un singur review despre această localitate și eram curioși s-o descoperim și noi. Astfel că, fără a solicita pre multe indicații gazdei noastre, am pornit la drum pe șoseaua ce se continua de la hotelul nostru spre o localitate pe care doar o zarisem din mașină, printre livezile de măslini și pini ale insulei.
Mai întâi ne-a ieșit în cale taverna Vasilis "cocotata”pe stânga drumului, ce avea deja câțiva mușterii poposiți înainte de înserare. Noi am continuat drumul și, peste alte câteva sute de metri, pe dreapta un indicator ne invită către "Old Kazaviti”. În fața ochilor noștri se desfășura o localitate cu străzi pietruite și înguste ce șerpuiau în toate direcțiile, printre tufe de leandri, smochini cu fructe moi și dulci și alți arbuști multicolori, înfloriți; casele de asemenea din piatră și lemn, foarte bine conservate și întreținute, care de care mai arătoasă, ni se prezentau ca la paradă și le admiram pe fiecare în parte.
Ne-am plimbat agale până la scuarul din mijlocul localității în care, la umbra unui bătrân platan cu o uriașa scorbură în mijloc, o tavernă îmbietoare invită trecătorul la popas și-l ademenește cu mirosuri apetisante. Taverna se numeste chiar Kazaviti. Noi am trecut mai departe, nefiind infometați, însă cu dorința clară de a reveni într-o altă seară pentru a ne desfăta cu bunătățile zărite la rotisorul din curte. Am colindat cu mare plăcere străzile mici minunându-ne când trecea câte o mașină care ne făcea să ne lipim de ziduri pentru a-i face loc să se strecoare. Fiecare casă e o bijuterie ce poartă patina timpului și de aceea pare și mai valoroasă. Admirăm detalii arhitecturale, porți și ferestre din lemn înconjurate de flori, pietrele fundațiilor acestor case și ale pavajului, ba chiar și acoperișurile fiind tot din piatră la cele mai vechi.
La un moment dat, urmând un drum și un indicator, ne-am trezit afară din sat, în fața unor ruine inundate de tufe de smochini și de mure din care ne-am înfruptat cu nesaț.
Peisajul sălbatic al insulei ni s-a dezvăluit aici în toată splendoarea sa. Dar se însera și ne-am îndreptat, cu regret, spre casă. Ne-am întors însă în ultima seară petrecută pe insulă pentru că taverna din mijlocul micii așezări ne-a rămas la suflet și nu puteam părăsi Thassos-ul fără a ne oferi un ultim răsfăț culinar cu bucate grecesti.
Pe cea de-a doua așezare, Mikro Kazaviti, aflată chiar lângă hotelul nostru, am explorat-o grăbiți într-o altă seară.
Casele vechi, solide, din piatră, înconjurate de vegetație sălbatică, își murmurau tăcute singurătatea. Majoritatea păreau nelocuite, doar ici-colo se vedea câte-o urmă a omului; o micuță grădină de zarzavaturi, așezată în trepte într-o curte, ne-a atras atenția și ne-a făcut să admirăm tenacitatea locuitorilor care se luptă cu natura. Și în ciuda aspectului arid al solului presărat cu piatră din toate părțile, auzi susurând izvoare și vezi sisteme de irigaţii ce hrănesc pământurile acestor locuri. Fiind deja prea curând noapte, pe deasupra capetelor noastre au început să zboare lilieci fioroşi așa că ne-am grăbit să ne întoarcem spre hotel și să ieșim la lumină din acest sat rămas parcă în negura timpurilor.
Vă recomand să vizitați cele două localități cu același nume din vestul insulei. Nouă ne-a plăcut mai mult decât satul Theologos, poate și din cauza faptului că nu sunt așa de mediatizate și astfel sunt mai bine conservate. Și neapărat să mergeți la ceas de seară pentru a vedea un apus de soare (de) la înălțime!
Concedii plăcute tuturor!
Trimis de kiwivik in 23.08.13 20:49:18
- A fost prima sa vizită/vacanță în GRECIA
1 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (kiwivik); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
ECOURI la acest articol
1 ecouri scrise, până acum, la acest articol
Mutat, la reorganizare, în rubrica «Descoperă zona Kazaviti» (nou-creată, între timp, pe sait)
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Jun.2009 Kazaviti - o asezare unde timpul parca a stat pe loc — scris în 24.04.10 de krondia* din BRAșOV - RECOMANDĂ