GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
De vorbă cu fiul baronului Artur Cerari pe Dealul Ţiganilor din Soroca
După ce am vizitat cetatea Soroca autocarul a urcat o pantă şi a oprit pe Dealul Ţiganilor, parte integrantă a oraşului. Acesta este un cartier de case opulente cu câteva etaje, din păcate neterminate. Aspectul cartierului este destul de dezolant pentru că pare nelocuit, rar întâlneşti un om pe stradă, nici un copil la joacă, străzile sunt desfundate, asfaltul şoselei găurit şi crăpat iar curţile au puţină vegetaţie. Doar câte un câine de pripas mai hămăieşte ca să se ia în seamă.În anii ´90 după proclamarea republicii şi dezintegrarea Uniunii Sovietice climatul socio- economic a fost propice pentru afaceri. Ţiganii au profitat de desmembrarea fabricilor care au fost vândute la fier vechi şi au început afacerile cu mogulii ruşi şi ucrainieni.
A apărut un boom imobiliar în urma căruia în Soroca pe Dealul Ţiganilor a început construcţia de palate. La nivelul anilor 90, valoarea unei case cu etaj de mărime medie era de 70000 dol. Dorinţa de a-ţi etala bogăţia, de a arăta că ţi-ai depăşit vecinul sau ruda apropiată a făcut ca fără excepţie aceste case să fie opulente, cu arhitectură deosebită. Nu intră în discuţie proporţiile sau bunul gust ci doar imperativul ˝să rupă gura târgului˝ sau ˝să crape fierea în cumătru.˝Aşa au apărut clădiri emblematice copii ale Capitolului din Washington sau a teatrului Balşoi din Moscova, deasemeni neterminate.
Casele sunt împodobite cu balcoane, coloane, stâlpi, statui de animale, îngeraşi şi ca stil nu se aseamănă cu palatele romilor de la noi. După câţiva ani, afacerile au intrat într-o pantă descendentă şi proprietarii ţigani s-au văzut nevoiţi să pună lacăte la porţi şi să plece în lumea largă în căutarea unui trai mai bun. Şi-au luat şi copiii după ei şi de aceea cartierul nu pare a avea viaţă. Astăzi 90% din ţiganii din Soroca ˝lucrează˝ afară (am folosit special acest termen).
Populaţia stabilă este redusă la câteva sute de bătrâni din cauza emigraţiei masive. Puţinii care au rămas trăiesc în nişte cocioabe construite în curţile palatelor neterminate.Nicăieri nu am văzut o asemenea discrepanţă între opulenţă şi sărăcie lucie. Conform recensământului din 2004 în Soroca din 28000 locuitori, 1500 erau ţigani. Întretimp datorită natalităţii mari în raport cu cea a moldovenilor, ţiganii s-au înmulţit ajungând neoficial la 10000. După ce am ˝admirat ˝câteva case de pe şoseaua principală am intrat pe o străduţă neasfaltată, nepietruită- vai mama ei! - cu trotoare desfundate şi numai petice.
Ne-am oprit în faţa unei case de cărămidă roşie cu două etaje care era locuinţa baronului Artur Cerari, starostele ţiganilor din fosta Uniune Sovietică. În curtea în care se intra printr-un portal ogival erau câteva maşini. Mai târziu urma să aflăm că fuseseră ale foştilor preşedinti ai URSS Andropov şi Mihail Gorbaciov. Ghidul a oprit grupul şi după câteva minute de vorbit la telefon ne-a spus ˝Nu intrăm. Nu are cine să ne primească, baronul e în afară iar soţia lui este plecată de acasă.˝
Imediat a ieşit din curte un bărbat bine făcut, tatuat, cu vârsta cuprinsă între 35-40 ani. Ni s-a recomandat. Era fiul baronului Artur Cerari. Tatăl său a fost ales cu 98% din voturile tuturor ţiganilor din Moldova, Ucraina şi Rusia Pentru a deveni rege mai sunt nişte demersuri de făcut dar se speră că de 8 aprilie ziua Internaţională a Rromilor acestea să fie finalizate. Artur este fiul baronului Mircea trecut la cele veşnice şi iată că interlocutorul nostru devine al treilea succesor al dinastiei ţigăneşti. Vorbea limba română impecabil ceeace m-a dus cu gândul că are o ureche muzicală de excepţie aşa cum toţi membrii etniei o au.
˝ În anii 80 primii doi milionari din URSS au fost din Soroca, din familia mea. Tatăl meu, în timpul cooperativelor făcea bani din comerţul cu lenjerie. Cum s-a dat drumul la construcţii particulare după 1990, ţiganii au început să-şi ridice case. Treaba a mers un an-doi, oamenii nu au mai avut bani, şi-au lăsat casele neterminate, au închis porţile cu lacăte şi au plecat în Europa să se descurce. Din când în când mai vin, mai ridică o coloană sau o statuie cu îngeraş şi când termină banii pleacă iar˝. Din ce trăiesc? ˝Din bani, că făcutul de bani este talentul nostru. Spre ce privim? Spre Rusia că numai acolo ne mai merg afacerile.
Cu Românii nu vrem să ne unim pentru că ne-au deportat şi exterminat în Transnistria pe timpul lui Antonescu iar acum înafară de cărţi şi lozinci n-am primit nimic de la ei. Noi suntem aici din timpul lui Stefan cel Mare, ţara ne aparţine şi dacă am chema toată suflarea ţigănească din lume, am fi mai mulţi decât moldovenii, poate şi decât voi românii. Noi, fierari din tată în fiu am făcut armele domnitorilor şi ale oştilor moldoveneşti˝.
În tot ce spunea se vedea grandomania specifică etniei provenită poate şi dintr-un şir de complexe.Vorbind despre situaţia de astăzi a romilor a găsit o justificare şi o scuză. ˝Ţiganii sunt acuzaţi că fură. Din ce să trăiască? Nu sunt locuri de muncă şi foarte puţini au pensie. Şi cu o pensie de 100 lei (22 lei RON) ce să faci? Fură de –ale gurii să-şi hrănească copiii pe când cei de sus fură cu milioanele. Copii mulţi ne dă Dumnezeu, cum să-i lepădăm? Era mai bine cu comuniştii că toţi ne descurcam fără să ne părăsim ţara˝.
O altă personalitate a ţiganilor din Soroca este Robert Cerari, judecător în stabor, membru în Consiliul Local al oraşului Soroca, vice preşedinte al asociaţiei Bare- Rom. Robert Cerari are o afacere prosperă cu cereale şi se mândreşte că nu a emigrat. Şi-a construit casa după imaginaţia lui şi locuieşte împreună cu cei cinci copii şi familiile lor. Nu şi-a lăsat fetele să se căsătorească înainte de 15 ani iar pe băieţi i-a trimis la şcoli în Rusia. Ghidul ne-a spus că îm mass media se vehiculează că veniturile familiei Cerari ar fi undeva între 20-40 mil eu/ an dar e posibil ca şi aici să funcţioneze exagerarea ţigănească. Cert este că la moartea baronului Mircea Cerati, trupul acestuia a fost îmbălsămat şi ţinut într-un pat de ghiaţă 40 de zile ca să fie suficient timp pentru ca ţiganii din toată lumea să-şi ia rămas bun. Sicriul adus din Italia a costat 14000 dol iar în cavou au fost puse un calculator cu imprimantă şi fax, un televizor, un pistol, o sticlă de whiskey şi un set de lame Gilette.
Am părăsit Dealul Ţiganilor cu multe întrebări fără răspuns. Cum de şi-au păstrat tradiţiile,cultura şi limba deşi au fost totdeauna minoritari şi marginalizaţi? Cum spiritul nomad nu i-a părăsit străbătând Europa în lung şi lat? Totuşi se întorc la Soroca, să mai pună un ornament la palatul de acasă. Cum fiind primii capitalişti prin afacerile pe care le fac, regretă comunismul şi puterea sovietică?
WEB, dacă se poate https://www.youtube.com/watch?v=EqUMBIcXZBw -citeşte continuarea aici-
Trimis de Michi in 11.11.17 20:39:00
- A fost prima sa vizită/vacanță în REP. MOLDOVA
5 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (Michi); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
ECOURI la acest articol
5 ecouri scrise, până acum, la acest articol
Ilustrația muzicală sau video-muzicală indicată a fost atașată articolului (vezi sus, imediat sub titlu).
@Michi:
Senzational acest articol despre o comunitate, despre o miniritate, pe care o cunoastem intr-un fel toti romanii, dar si europenii in general. O lume altfel, o lume a palatelor, care imi amintesti de ziua cand m-a gazduit in curtea lui bulibasa din Strehaia pentru a initia un business...
Felicitari Mama Michi pentru articolele despre Republica Moldova. Pe mine m-a fascinat si imi dau seama ca viata din Chisinau pe care o cunosc destul de bine este diferita in alte orase moldovenesti.
Numai de bine! ????
Foarte interesant articol, îmi place mult, obiectiv, explicit, direct...
La întrebările de la sfârșit s-ar putea face o monografie întreagă sintetizând răspunsurile și ideile ce-mi vin în minte ar putea umple multe pagini dar mai pe scurt e uneori mai sănătos.
În orice caz, pe ansamblu, mie îmi pare o lectură de exceptie
Cu foarte multe felicitări
Călătorii plăcute!
Interesant reviewul și ancorat în realitate.
Ați fost curajoasă ca să scrieți asemenea review. Astfel, cândva, într-un ecou despre Paris, am scris că există acolo și o faună care umbrește faima Parisului, din faună făcând parte și țiganii noștrii. În secunda 2, Web de serviciu a șters cuvântul țigani și a scris rromi. Cu dv. a fost lord.
Eu m-am născut și am copilărit într-o mahala a Ploieștului și am bătut mingea din cârpă pe maidan, cu copii români și rromi, atunci noi nu făceam diferența. Și când m-am făcut mare, în serviciu, am avut dea-face cu ei. Pot scrie multe despre această etnie, cu rele dar și bune, însă nu este cazul și locul acum.
Ați scris un review bun.
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Sep.2017 Piatra albă de Cosăuţi — scris în 13.11.17 de Michi din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Sep.2017 Cetatea Soroca, bijuterie a arhitecturii medievale — scris în 09.11.17 de Michi din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Aug.2017 Lumânarea Recunoștinței – un monument închinat neamului — scris în 04.08.17 de Radix7 din IASI - RECOMANDĂ
- Aug.2017 Cetatea Soroca - o vizita de neuitat in vara lui 2017 — scris în 03.08.17 de Radix7 din IASI - RECOMANDĂ
- May.2017 O zi la Soroca — scris în 04.06.17 de iulianic din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- May.2017 Dealul Țiganilor - un obiectiv turistic? — scris în 22.05.17 de iulianic din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Apr.2013 Cetatea Soroca, de strajă la hotarul pe Nistru al Moldovei (XII) — scris în 26.05.13 de Ovidiu istorie din BOTOşANI - RECOMANDĂ