Skiathos-city (si nu numai)

TIPĂREȘTE

V-am mai ramas dator cu-o descriere a unui oras, prin care fiecare turist care ajunge in insula Skiathos cu avionul sau cu alt mijloc de trasport, trece cel putin de doua ori, atunci cand incepe si cand se termina sejurul.

Aeroportul Papadiamantis e la o mica distanta de oras si lumea care e cazata in “city”, nu pregeta sa il viziteze, deoarece avioanele aterizeaza si decoleaza des, foarte aproape de aparatul de fotogafiat al turistului. E primul spectacol din insula.

Orasul in sine e format din doua parti, partea locuita, formata din sute de case si strazi, unele inguste, altele prevazute cu scari, aflate pe cateva coline blande (altitudinea maxima nu depaseste 500 m) si portul orasului, plin cu yahturi si taverne, port care se prelungeste cu peninsula Bourtzi. Fiecare are farmecul ei. Intre oras si port, veti gasi mai multe taverne si intre tavene si mare, veti gasi cheiurile cu mai multe vaporase.

In port, se afla principalele elemente necesare unui turist. Un ghiseu de informare, un post de jandarmi, doua cheiuri care se afla in unghi drept si-n varful caruia se afla peninsula Bourtzi, un loc de promenada si relaxare (exista si o taverna pe ea), de unde poti fotografia aproape totul, portul, o micuta plaje de beton, cactusii, pinii si stancile si valurile care o scalda non-stop, debarcaderele, mai ales cel de unde pleaca vaporasele principalelor croaziere (croaziera circuminsulara, cea care strabate insula Skopelos sau Skopelos si Alonissos), sau unele mai mici care te transporta pe anumite plaje sau alte insule din jur. Am cautat o vreme banca si "ogeacul" sau “fanta” dintre pini, de pe peninsula amintita, de unde colegele mele @pacurarucris si @maryka, au fotografiat o parte din oras si bisericuta din varful colinei situata deasupra cheiului din stanga, cel “al croazierelor”, ce pornesc de obicei la ora 10 dimineata si se intorc pe la ora 17. Mai exista si un debarcader pe dreapta, unde acosteaza ferry-boat-ul ce transporta turistii spre Skopelos, Alonissos, Volos si alte insule. In port, vis-a-vis de locul de imbarcare pentru “ferry”, gasesti 2 agentii de bilete, care-si expun programul feriboturilor sau salupelor rapide, exista mai multe firme, unele transporta camioane sau automobile, altele, mai rapide, doar pasageri. Tot acolo vei gasi si cateva firme de “rent-a-car” sau “rent-a bike”, strazile din Skiathos-city sunt mai largi, orasul e mai mare decat Skopleos-city.

Din cei 7000 de locuitori ai insulei, aproape 6000, traiesc doar in acest oras. Pe cheiul din dreapta al peninsulei amintite, se afla, langa postul de jandarmi si un adapost pentru turistii ca asteapta feribotul. Apoi, dupa nici 200 de metri de plimbare prin port, tot pe partea dreapta, loc unde vei intalni numeroase yahturi mai mici, unele private, altele ce fac si ele excursii in diferite insule, vei ajunge la un scuar, aici e locul de unde porneste autobuzul ce strabate intreaga insula de la Skiathos-city (statia nr 0), la Koukounaries (statia nr 26). Primele 4 statii se afla pe soseaua de centura a orasului. Autobuzul soseste si pleaca la interval de 30 de minute. Oricat de cald ar fi afara, in el exista aer coditionat si geamuri fumurii care te feresc de dogoarea verii. In autocar esti rugat sa iei loc si, dupa ce acesta s-a umplut, soseste controlorul, care-ti va inmana un bilet (1,60 euro, pana la jumatatea distantei si 2 euro pana la capat).

Daca vrei sa gusti din plin liniste, marea, soarele si nisipul, nu e bine sa te cazezi in capitala caci aceasta e mai agitata si n-are plaje, ca sa ajugi la ea, trebuie sa mergi o buna bucata de drum, pe soseaua amintita. Skiathos-city, are insa alte avantaje, taverne multe si ieftine, mai ales in port (prin concurenta), mai ieftine decat multe altele (mai izolate) ce le gasesti prin statiunile litorale ale celor 26 de statii de autobuz. In oras ai si o artera comerciala superba, cu lampioane ce seara se aprind, (Papadiamantis), ce urca usor din port si ajunge pana la statia de autobuz nr 4 (Akropolis). Fara soseaua de centura a orasului, traficul ar sufoca circulatia. Au fost si numeroase proteste ale ecologistilor din oras, atunci cand s-a permis circulatia masinilor grele pe aceasta unica sosea. “Verzii” au obtinut limitarea traficului greu, la un orar dinainte stabilit, lasand in cursul sezonului de varf, acces liber turistilor ce folosesc autovehicole mici.

Insula e impartita in doua zone distincte-zona citadina centrata in jurul aeroportului si a orasului Skiathos, si zona turistica, salbatica si verde, raspandita mai ales de-a lungul soselei “Sudului” a insulei dar si in restul insulei. De fapt, pecum si in alte multe insule grecesti, muntele coboara si aici, direct in mare si formeaza adeseori mici golfuri naturale (unele sunt insa amenjate) ce adapostesc yahturi mai mari sau mai mici. Poate si de aceea, Grecia, ferita in general de furtuni devastatoare, tsunami-uri, eruptii vulcanice sau uragane, este preferata de turistii Europei cu posibilitati financiare, pentru a-si stabili aici “resedinta terestra sau acvatica, pentru vacanta de vara sau retragerea la pensie”.

La statia de autobus nr. 2, exista si un Carrefour mai mic, dar nu va sfatuiesc sa-l folositi, daca v-ati cazat in afara capitalei, caci exista in insula, numeroase mini-marketuri.

Orasul Skiathos e un oras amalgamat, vezi hoteuri, vile, casele localnicilor, birouri, cinematografe, mici depozite si santiere, numeoase unitati comerciale. E bine sa “bateti” cel mai mult, bulevardul principal al orasului, nu foarte mare dar pe care gasesti de toate, apoi portul si insula Bourtzi, care sunt locurile cele mai atragatoare. Mie, orasul, destul de aglomerat si galagios, mi-a dat o senzatie de apasare, de incorsetare. Mult mai bine m-am simtit departe de el. Cu cat te indepartezi de statia de pornire a autobuzului, vei gasi mai multa salbaticie si relaxare, ce culmineaza cu complexul Koukounaries, care are si un port vechi simpatic si o plaje mare, mare, cu nisip fin, apa limpede, o padure de pini, un lac, un parc dendrologic si o mica gradina zoologica in acelasi timp.

Daca ai strabatut portul din Skiathos-city, vei fi curios sa patrunzi in orasul propriu-zis, sa te plimbi o vreme printre casele oamenilor. Skiathos e situat pe cateva coline, nu e atat de ordonat si colorat precum Skopelos-city dar e mult mai mare. Ai nevoie de mult timp ca sa-l parcurgi in totalitate. Dupa un timp de “hai-hui”, printre cladiri, mini-marketuri, cafenele, buticuri cu suveniruri si bisericute, te vei plictisi si vei cobori din nou in port si te vei infunda intr-o taverna si vei admira spectacolul turistilor care vin, pleaca, cauta bilete mai ieftine chiar pe tarabele din fata vaporaselor, sau vei urmari grupurile de turisti straini condusi de un ghid care la orele aglomeate, ridica o pancarda, ca sa nu se piarda cineva din grup. Daca ai si tu un vaporas de croaziera care pleaca, vei veni macar cu o jumatate de ora inainte ca sa bei o cafea in port, la nici 20 de metri de punte si apoi vei pleca. Cand vei reveni, rupt de foame, vei "ancora" tot intr-o taverna, ca sa servesti ceva consistent dupa ora 17. Totul e in asa fel calculat, ca turistul sa poate consuma sau sa cumpere ceva inaite de plecarea vaporasului de croaziera, si dupa ce acesta revine, caci siesta se termina la ora 15-16.

Pe artera comerciala Papadiamantis si pe stradutele ei colaterale, am gasit de toate. Nu stiu ceva ce ti-ai fi dorit si sa nu gasesti... De la suveniruri, bijuterii, bilete de croaziera, obiecte de plaje, artizanat, harti, vederi, inghetata, pana la magazine cu haine de iarna si blanuri, ochite de ucraineeni si rusi. E si shopping-ul o placere.

Atat Skiathos cat si Skopleos, mi s-au parut a fi doua insule muntoase in partea loc centrala (ca majoritatea insuleor grecesti), putin animate in centru si foarte animate in zona porturilor si plajelor, unde traiste marea parte a populatiei. Marea problema in insulele muntoase grecesti, este terenul plat, ceea ce impiedica si construirea aeroporturilor. In Skiathos, pista e foarte scurta. Chiar si portul din Skiathos, mi s-a parut a fi fost construit (largit) cu multa contributie umana, pentru a putea introduce insula in circuitul turistic. Partea buna a lucrurilor in Skiathos (ca si in Skopleos), e ca odata scapat de aglomeratia urbana (fie cu autobusul sau cu un mijloc propriu sau inchiriat de transport) orizontul ti se deschide inainte, cladirile nu te mai “apasa” te simti mai eliberat si incepi sa savurezi intreaga frumusete si salbaticie a insulei. Insula Skiathos mi s-a parut deci impartita, in doua, orasul si restul insulei. Primul aproape identic cu orice alta capitala de insula, cu cateva elemente nelipsite, comerciale si “restul insulei”, cu libertatea de-a decide unde vrei sa te asezi intr-un mediu non-citadin, format din apa, nisip, scoici, soare, sezjlonguri, umbrelute si multa leneveala, la care vizam uneori, un an intreg.

Orasul Skiathos, a avut un trecut zbuciumat. Legenda spune ca in vremuri de demult (480 i. e. n) flota regelui Persiei, Xerxes, a fost avariata de stancilei insulei in timpul unei furtuni. Apoi, flota greceasca, a caror nave cu pinteni de cupru la prova ce spargeau pur si simplu coca navelor inamice, “a avariat” definitiv si a scufundat intreaga flota persana in stramtoarea Salamina. In anul 200 i. e. n., Filip Macedon, a distrus insula. Dupa un milenu si jumatate, a inceput “era venetiana”, cand flota italiana a ocupat insula si a transformat peninsula Bourtzi intr-o mica fortareata de aparare. Populatia locala s-a retras in nordul insulei, iar capitala s-a mutat pe inaltimi, in Fortul Kastro, mai usor de aparat in fata atacurilor venite dinspre mare. Apoi a urmat si o “era otomana”, o parte din Grecia a cazut sub dominatia turcilor. La fel si insula Skiathos.

Modernizarea insulei s-a produs dupa anii 1960, cand au fost construite soseaua Skiathos-Koukounaries si aeroportul. Deasemenea portul orasului a fost largit si amenajat pentru a primi ferry-boat-uri mai mari, ce o leaga de restul lumii. Daca iarna, Skiathos-city are 6000 de locuitori si insula cu 1000 mai mult, vara, in plin sezon, populatia insulei ajunge la un record de 60-70.000 de locuitori temporari, portul devine de-a lungul intregii zile, un mic babilon, auzi pe-aici toate limbile pamantului iar tavernele din port, functioneaza din plin. Incasarile “la bugetul natiunii”, sunt insa ceva mai putin controlabile caci turistul din tavernele orasului, coplesit de ospitalitatea grecilor, ametit de vinuri bune si dansuri antrenante, e in vacanta si nu mai cere bon de casa. Mi s-a intamplat si mie de nenumarate ori in Grecia. Poate chiar mereu, lucru pentru care mi-am auzit vorbe. Ba chiar consideram ca era jignitor ca sa nu las un ciubuc mai gras si sa cer socoteala scrisa la cele consumate, cand eu pluteam euforic. Si mai ales cand chelnerii greci zambeau tot timpul si au invatat si o multime de cuvinte romanesti.

---

VIZUALIZĂRI: 5810 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI