Sharjah, Islamul la el acasă

TIPĂREȘTE

Pe lângă excursia facută la Al Ain (vezi review Al Ain, grădina verde a lumii arabe), în sejurul nostru de şapte zile în Dubai (vezi review Xclusive Casa Hotel Apartments Dubai) am făcut o excursie de jumătate de zi la Sharjah, resedinţa emiratului cu acelaşi nume din cele şapte Emirate Arabe Unite. Sharjah are o existență de peste 5 000 de ani și este unul din orașele cele mai bogate în vestigii culturale din această regiune.

Despre etimologia numelui Sharjah există mai multe teorii.

O teorie spune ca numele de Sharjah își are originea în cuvântul sharqah, care în arabă, înseamnă lumină, luminos (terenul din aceasta zona este atât de drept încât lumina se reflectă în mod uniform de pe suprafața lui).

Sultan Al Omaimi, poet arab și cercetător al literaturii populare, împreună cu alți cercetători consideră că Sharjah a fost numele unui idol din epoca preislamică cunoscut sub numele de Abed Al Shareq.

Alti cercetatori leagă Sharjah de cuvântul Sharqah, de faptul că orașul se află la Sharq, adică la est, de Dubai și Abu Dhabi.

Prin urmare, forma clasică arabă pentru Sharjah este Al Shareqah, forma uzuală, familiară fiind Al Sharjah.

Orașul se întinde pe o suprafață de 235 km² și are peste un milion de locuitori, fiind al treilea oraș ca mărime în emirate (după Dubai și Abu Dhabi).

Numit și capitala culturală a lumii arabe, Sharjah este renumit ca principalul centru cultural a lumii arabe și un important centru al educației islamice. Aici se află muzeul comoară al emiratelor, Muzeul Civilizației Islamice, un complex muzeal dedicat culturii și civilizației islamice, situat în zona Al Majarrah pe Corniche, care alături de Muzeul de Artă și Muzeul de Arheologie sunt cele mai căutate și apreciate muzee, din cele 15 câte sunt în Sharjah, dar și Moscheea regelui Faisal, cea mai mare moschee din emirat, cu cei 17 000 de credincioși pe care îi poate primi. În Piața Palatului Culturii poate fi admirat impresionantul monument „Sfântul Coran”, mândria națională a Emiratelor, iar cele mai frumoase piețe de aur, de legume, de fructe de mare din Emirate, sunt tot în Sharjah. Soukul Central (Albastru) este considerat operă de artă arhitecturală contemporană.

Sharjah este recunoscut şi ca loc al păstrării stricte a tradiţiilor islamice. Simbolul oraşului este Koranul deschis, şi este singurul emirat în care legal nu se pot cumpăra băuturi alcoolice.

Stricteţea tradiţiei domină şi în materie de îmbrăcăminte. Persoanele care nu sunt îmbrăcate corespunzător se pot aşteptata la reacţii ostile, cum ar fi strigăte sau huiduieli din partea trecătorilor. Aici nu există viaţă de noapte, nu există străzi mărginite de baruri şi discoteci. Amatorii de astfel de distracții trebuie să rămână la facilităţile oferite de hotel.

Ca o confirmare a celor spuse mai sus stă faptul că în anul 2014 Sharjah a fost numit de către miniștrii culturii din țările islamice Capitala Culturii Islamice, după ce, în anul 1998 UNESCO l-a numit Capitala Culturală a Lumii Arabe.

Fiind situat la aproximativ 70 km est de Dubai este uşor accesibil atât cu mijloace de transport auto cât şi cu mijloace de transport aeriene, Aeroportul Internațional Sharjah fiind situat la 13 km de oraş.

Noi am mers de la Dubai cu un autocar pe care l-am luat din staţia Al Ghubaiba. Autocarele circulă din jumătate de oră în jumătate de oră, drumul durează 40 – 50 de minute, costul unui bilet fiind de 10 AED, cu NOL argintiu. Am plecat din Dubai în jurul orei 8:30 și am coborât în Sharjah la ora 09:10. Din stație am luat un taxi până la Muzeul Civilizației Islamice care ne-a costat 10 AED ajungând în câteva minute, fiind primii vizitatori.

Muzeul Civilizației Islamice din Sharjah şi-a deschis porțile în Heritage în anul 1996 și a funcționat acolo până la 6 iunie 2008 când colecțiile sale au fost mutate într-o clădire impresionantă, fost souk, de pe strada Corniche din tradițională Piață Al Majarrah, actualul muzeu. Având peste 5 000 de artefacte islamice rare și importante, caligrafie, sculpturi, ceramică, monede, sticlă, manuscrise, obiecte metalice şi diferite instrumente ştiinţifice, muzeul prezintă descoperirile, civilizaţia şi cultura islamică, frumusețile artei islamice.

Muzeul este organizat în șapte galerii spațioase și zone de expunere pentru multe din exponatele sale permanente. La parter se află două galerii permanente care poartă numele unor personalități arabe, dedicate una științei și tehnologiei, cealaltă credinței islamice și o galerie destinată expozițiilor temporare, iar la etajul unu, patru galerii numerotate de la unu la patru, dedicate artei islamice din anumite perioade de timp.

Se mai găsesc în incinta muzeului o cafenea și un magazin de suveniruri, camere de rugăciune și camere de odihnă.

Galeria Ibn Al-Haytham, a Științei și Tehnologiei, prezintă realizările științei și contribuțiile marilor cărturari islamici la dezvoltarea civilizației mondiale. Sunt expuse aici modele tridimensionale sofisticate, funcționale, sau sunt prezentate pe panouri de informare audiovizuale sau cu schițe unele dintre cele mai remarcabile descoperiri, invenții și teorii dezvoltate de cercetătorii islamici în domenii ca astronomie, medicină, geografie, arhitectură, matematică, chimie, tehnologie militară, navigație maritimă sau inginerie din diferite domenii.

Impresionează diferitele modele de astrolabi, astrolabul fiind probabil cel mai important instrument astronomic dezvoltat de oamenii de știință islamici. Bazat pe prototipuri grecești, astrolabul a fost perfecționat de la instrumentul pentru măsurarea unghiurilor la dispozitivul cel mai frecvent utilizat în astronomie, pentru a determina ora în timpul zilei sau nopții, pentru a măsura latitudini, pentru a observa pozițiile stelelor și pentru a localiza destinațiile dorite. Instrumentele expuse în galerie sunt reconstituiri fidele ale originalelor realizate sau descrise de savanți islamici între anii 1200 și1400 d. Hr..

Trebuiesc menționate elefantul ceas, care are în designul său ornamente din diferte zone islamice din acea perioadă, machetele unor pompe de apă, instrumentele geometrice sau medicale. Se remarcă machetele unor stăvechi spitale din Damasc, Cairo, Edîrne, precum și cea a Observatorului Astronomic Jantar Mantar din Delhi, construit în anul 1722 d. Hr...

Interesantă este și comparația între momentele când au avut loc evenimente și descoperiri științifice în lumea islamică și, similar, în restul lumii, care este, după cum se poate vedea în poză (nu prea reușită), de 500 – 600 de ani.

Galeria Abu Bakr, a Credinței Islamice, prezintă noțiuni generale despre Islam și Coran, cu cei cinci stâlpi ai Islamului și principiile importante ale doctrinei islamice.

Foarte multe exponate sunt direct legate de Marea Moschee din Mecca, Cetatea Sfânta a Islamului. Impresionează, în această galerie, o fascinantă prezentare de Hajj (pelerinajul islamic anual la Mecca), artefacte deosebite din Kiswah, draperia care acoperă Ka'aba (cub, în traducere din limba arabă), vechiul templu, de formă paralelipipedică (cu laturile de 12 m și 10 m și înălțimea de 15 m), aflat în centrul Marii Moschei din Mecca, considerat de lumea islamică centrul lumii. Aici, în colțul dinspre răsărit, se păstrează „piatra neagră”, un bloc de bazalt.

Se mai pot admira manuscrise istorice rare ale Coranului și modele, fotografii, reprezentări ale unor importante moschei din întreaga lume.

Exponatul cel mai valoros, important și spectaculos rămâne însă "Sitara", o draperie confecționată din satin negru de mătase, brodată cu fire de aur și argint ce prezintă versete din Coran. Cunoscută și sub numele de "Al Purdah" sau "Al Burqa" este draperia cea mai ornamentată ce se agață de Kiswah, acoperind ușa de acces în Ka'aba.

Galeria de Artă Islamică 1 prezintă o gamă largă de obiecte ceramice sau metalice, sculpturi în lemn, manuscrise și textile, realizate în lumea islamică din secolul 7 până în secolul 13. Această perioadă timpurie a marcat extinderea civilizației și culturii islamice din Peninsula Arabică spre Occident și spre Orient, până la granițele Chinei. În acest proces, culturile materiale antice greacă și persană au fost absorbite și transformate după gusturile estetice, culturale și religioase ale noilor puteri islamice. Treptat, a apărut un nou stil, care pune accent pe scripturile arabo-islamice, precum și pe motive decorative geometrice și florale.

Un exponat minunat și foarte valoros este o cădelniță leu (sau lynx), un vas din bronz sub forma unui animal felin, din secolele 11 - 12, adus din estul Iranului, folosit pentru arderea tămâiei. În cultura islamică, arderea tămâiei este un gest tradițional cu o semnificație importantă atât în contexte religioase cât și laice și se face în clădiri publice sau private, sugerând ospitalitatea dar și bogăția, opulența.

Galeria de Artă Islamică 2 prezintă lucrări islamice importante realizate din secolul 13 până în secolul 19. Multe din obiectele expuse datează din perioada invaziei mongole în lumea islamică din est din secolul 13. Galeria prezintă, de asemenea, o gamă largă de obiecte fascinante provenind din Imperiul Otoman, Imperiul Safavid Persan sau Imperiul Mogul (Mughal), reprezentând epoca în care lumea islamică a fost caracterizată de cele trei imperii puternice și concurente, o perioadă de creștere a comerțului mondial, de creștere economică și fructuoasă interacțiune creativă între comunități artistice, culturale și chiar religioase.

Galeriile de Artă Islamică 3 și 4 sunt dedicate prezentării artelor islamice, a meșteșugurilor și a armelor folosite în secolele 19 și 20, perioadă în care tot mai multe idei și produse europene pătrund în lumea islamică, provocând o concurență serioasă piețelor tradiționale, artizanilor și meșteșugarilor care acum produc mai mult pentru turiști. Armele tradiționale continuă să fie populare atât în rândul populațiilor locale cât și pentru turiști. Sunt folosite mai puțin în lupte, mai mult la parade, ceremonii, ca parte a costumului tradițional bărbătesc, ca daruri de onoare pentru demnitari, și, mai ales, ca artefacte.

Galeria Expozițiilor Temporare, Galeria Al Majarrah, găzduiește de mai multe ori pe an expoziții temporare de nivel internațional.

O mare și importantă colecție de monede islamice timpurii, inclusiv un număr mare de dinari și dirhami din timpul califatului Umayyad dintre anii 650 și 750 și dinastiei Abbasid dintre anii 750 și 1250 este expusă într-o vitrină, lângă această galerie.

Muzeul se vizitează de sâmbătă până joi, între orele 09:00 – 20:00, vinerea între orele 16:00 – 20:00, taxa de intrare fiind de 5 AED.

În perioada Ramadanului accesul este liber și vizitele sunt permise dimineața între orele 09:00 – 14:00 și seara între orele 21:30 – 23:30, vinerea fiind închis.

Vizita noastră în muzeu a durat cam două ore și jumătate, las pozele să vorbească, după care, cu un taxi (a costat 10 AED) am ajuns, în circa 10 minute, la minunata Moschee Al Noor, aflată pe altă Corniche.

Despre acest muzeu trebuie să menionez că este nu numai bogat în exponate, dar și foarte modern, atăt ca organizare având camere de rugăciune pentru musulmani, camere de odihnă pentru toți vizitatorii, cafenea și magazin de suveniruri, cât și ca dotare cu machete funcționale pentru diverse mecanisme, machete minuțios realizate pentru construcții remarcabile, dar mai ales cu multitudinea de display-uri care oferă informații, poze, schițe sau scheme despre exponatele prezente în muzeu. Aerul condiționat funcționează în tot muzeul pentru ca vizitatorii să se simtă confortabil.

Este un muzeu care merită și trebuie să fie vizitat de toți cei ce vor să afle mai multe despre cultura și civilizația islamică, dar mai ales despre cultura și civilizația arabă.

Moscheea Noor (Al Noor Mosque) formează împreuna cu Moscheea Regelui Faisal (care este cea mai mare) şi cu Moscheea Al Maghfirah tripleta celor mai importante moschei din Sharjah, fiind cea mai faimoasă și cea mai minunată din cele 300 de moschei câte sunt în Sharjah, capitala lumii islamice.

Moscheea Al Noor, cea mai luminată moschee din lumea arabă (noor, lumină în traducere din arabă) stă maiestuos lângă Laguna Khalid, pe Buhaira Corniche.

Moscheea a fost ridicată de Șeica Jawaher bint Mohammed al Qasimi, soția lui Sultan bin Mohammaed Al Qasimi, unul din conducătorii Sharjahului, construcția ei începând în aprilie 2003, fiind finalizată în 2 ani. Moscheea poate găzdui, la rugăciune, 2 200 de persoane, 400 în partea doamnelor și 1 800 în secțiunea bărbaților.

Designul Moscheei Noor este influențat de arhitectura clasică otomană, existând elemente similare cu Moscheea Ahmed Sultan din Istanbul, cunoscuta Moschee Albastră. Intrarea principală este flancată pe ambele părți de două grațioase minarete, care se înalță spre cer, la o înălțime de 52 de metri.

Specific moscheei este cascada celor 34 de cupole elegante, care-i împodobesc acoperișul alb, ce strălucește în soarele tropical. Domul central, care depășește 31 de metri înălțime, este înconjurat de mai multe semicupole și, în colțuri, de patru cupole mai mici. În jurul acoperișului și la marginile ușilor și ferestrelor, se află mai multe cornișe florale, ornamentale, artistic arcuite.

Interiorul cupolelor este bogat decorat cu combinații de modele arăbești florale, geometrice, împletite, alcătuite dintr-un număr de elemente repetate.

Sala de rugăciune este un spatiu deschis mare și luminos, calm și liniștit, cu stâlpi și colonete (coloane mici și subțiri) și cu arcade frumos decorate.

Al Noor este prima moschee din Sharjah deschisă vizitatorilor non-musulmani, lunea la ora 10:00, într-un tur ghidat de aproximativ o oră, tur în care sunt prezentate noțiuni și informații despre religia, cultura și civilizația islamică. Nu am făcut acest tur, dar am vizitat într-un tur ghidat Moscheea Jumeirah din Dubai. Soțul a reușit să fotografieze interiorul din ușa deschisă credincioșilor musulmani veniți la rugăciune (vezi calitatea pozelor pentru că nu el este fotograful, din motive obiective).

Se pot face fotografii, se poate filma, dar se cere o ținută adecvată. Nu am pozat și în partea stângă a moscheei, unde se afla laguna, fiind cam grăbiți.

În drumul spre stația de autobuz pentru întoarcerea la Dubai am trecut pe lângă Piața Albastră, aflată foarte aproape de Moscheea Regelui Faisal în Al Ittihad Park în care se mai găsește și mărețul Monument al Unirii Emiratelor, o coloană având în capăt o perlă imensă, înconjurată de șapte perle (emiratele) mai mici.

Piața Albastră sau Piața Centrală, (Souq Al Markazi), este o destinație turistică foarte populară în Sharjah și cuprinde piața de aur, piața de haine, magazine de antichități și de bijuterii. Construită în 1979 de Șeicul Sultan Bin Mohammed Al Qasimi (și astăzi conducător al emiratului) este cea mai mare și una din cele mai spectaculoase piețe din emiratul Sharjah și este caracterizată prin arhitectura sa specifică arabă - islamică, tradițională.

Este un interesant, dar uşor haotic, centru comercial ce găzduiește circa 600 de magazine în două aripi, legate între ele prin podețe. Într-o aripă se găsesc antichități, covoare, cadouri și electronice, în timp ce cealaltă aripă are aur, pietre prețioase și bijuterii. Nu am vizitat-o, dar am admirat-o din exterior.

Taxiul care ne-a dus înapoi în stația de autobuze pentru Dubai a costat tot 10 AED (în toate plățile făcute la taxi am rotunjit la 10, lasând ceva și pentru șofer).

Mai erau și alte obiective care meritau vizitate, dar timpul, în excursii, parcă este și mai scurt.

A fost o jumătate de zi plină, în care am aflat multe lucruri despre Islam, despre care știam prea puține, deși am vizitat Turcia și Spania maoră, o experiență care merită trăită, pe care aș repeta-o oricând, cu multă plăcere și pe care o recomand oricărui amator de excursii.

Am ajuns în stația de pornire Al Ghubaida în jurul orei 14:00 și, după o pauză de masă și de răcoritoare (mai bună o bere!), ne-am continuat plimbarea spre Dubai Marina, altă poveste...

---

VIZUALIZĂRI: 4188 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI