GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
De la Košice la Prešov (citeşte Preşov) sunt mai puţin de 40 km, pe o autostradă nouă, aşa că drumul a durat puţin, cam jumătate de oră şi iată-ne ajunşi în Prešov mai exact în Centrum Parking de pe strada Metodova, unde ne-a dus GPS-ul setat pe centru oraş.
Parcarea s-a dovedit foarte inspirat aleasă, pentru că, într-adevăr este centrală, foarte aproape de obiectivele turistice din oraş. Este o parcare de suprafaţă, amenajată, cu bariere şi cu personal de serviciu. La intrarea în parcare, odată cu tichetul de parcare furnizat de automatul de la barieră, gardianul mi-a dat şi o hartă a oraşului, binevenită pentru a identifica mai repede obiectivele pe care doream să le vizităm.
Apropo de autostrăzi în Slovacia, pentru a putea circula pe acestea, trebuie cumpărată o vignetă, ca în Ungaria, dar ea nu este electronică, ci trebuie lipită pe parbriz. Valoarea ei pentru autoturisme este de 4,9 € pentru o săptămână, 9,9 € pentru o lună şi 36,5 € pentru un an şi ea trebuie plătită, tot ca în Ungaria, numai dacă se circulă pe autostrăzi. Pentru drumurile naţionale NU se plăteşte nicio taxă (mă rog, exceptând accizele incluse în preţul carburanţilor).
Prešov, al treilea oraş ca populaţie din Slovacia, este situat în estul ţării, pe râul Torysa şi are o vechime atestată de peste trei sferturi de mileniu.
O vizită în Prešov echivalează cu o excursie în trecut, pentru că aici, în vechiul oraş fortificat, totul aminteşte de lunga istorie a acesor locuri.
Am fost puţin surprins să constat o asemănare izbitoare între centrul oraşului Prešov şi cel al oraşului Košice, despre care am scris aici). În ambele oraşe există o stradă centrală Hlavná ulica, care, la un moment dat, se despică şi formează între cele două laturi, până la reunirea lor, o zonă, o piaţă lenticulară, în care se găsesc biserici, alte construcţii frumoase şi parcuri. Mai mult decât atât, ambele zone lenticulare sunt orientate pe direcţia nord-sud şi în jurul acestora putem admira clădiri vechi, cu o arhitectură deosebită, întreaga zonă fiind protejată prin lege.
Din parcarea în care am lăsat maşina, am mai mers cam 50 m pe Metodova şi am ajuns exact în această zonă de formă lenticulară, cam pe la jumătatea ei. La sud, începe un parc, iar spre nord, privirea ni se opreşte pe o biserică ce se înalţă zveltă spre cer. Este Dóm svätého Mikuláša, Catedrala Sf. Nicolae, care nu este la fel de spectaculoasă precum Catedrala Sf. Elisabeta, din Košice, dar are cam aceeaşi vârstă, datând din secolul al XIV-lea.
Biserica a trecut prin vreo şase incendii şi este firesc ca fiecare refacere a ei să-şi lase amprenta asupra construcţiei, dar stilul gotic clasic a fost păstrat. Biserica impresionează prin dimensiunile sale (55 m lungime, 35 m lăţime, înălţimea turlei 71 m), dar şi prin decoraţiile interioare, dintre care în mod deosebit merită a fi remarcat altarul principal, din lemn, datând de la sfârşitul secolului al XV-lea.
În umbra catedralei stă Evanjelický kostol Sv Trojice, Biserica Evanghelică Sfânta Treime, datând de pe la mijlocul secolului al XVII-lea, care nici ea nu impresionează prin aspectul exterior, dar are un interior remarcabil, în stil Renaissance. Alături se află şi Colegiul Evanghelic, o clădire la fel de veche.
În extrema nordică a pieţei, într-un mic părculeţ, se găseşte Immaculata, un grup statuar, la baza căruia este pusă o placă, pe care scrie: O structură baroc construită pentru a comemora victimele epidemiilor de ciumă din 1679 şi 1710; proiectarea sa este atribuită sculptorului Jozef Hartman, care a construit-o în 1751. Acest loc a fost martorul aşa-numitului "proces sângeros din Prešov" din 1687, când un general al armatei imperiale, Antonio Caraffa, a ordonat executarea a 24 de rebeli maghiari proprietari de terenuri şi locuitori ai oraşului. .
În privinţa celei de-a doua părţi a inscripţiei, este vorba de execuţia a 24 de rebeli, capi ai unei răscoale anti-habsburgice, la comanda generalului Caraffa, devenit între timp cardinal. Execuţia a fost foarte sângeroasă. Celor 24 li s-au tăiat mai întâi mâinile, apoi capetele, iar părţile rezultate au fost atârnate în cârlige în oraş, spre aducere aminte.
Acest act sângeros este rememorat şi printr-o sculptură aflată pe colţul de nord-vest a cladirii Colegiului Evanghelic, loc unde s-a oprit spre a se ruga pentru sufletele martirilor, Papa Ioan Paul al II-lea, la vizita sa din 1995. Statuia îl reprezintă pe Carrafa, cu un călău în spatele său, iar sub statuie se află o placă pe care sunt trecute numele celor 24 (vedeţi fotografiile).
Revenim spre sud pe latura de vest a zonei centrale şi, după ce trecem de Catedrala Sf. Nicoae, ajungem la Passage, de unde porneşte o stradă perpendiculară pe Hlavná, zonă cu magazine, restaurante, terase şi cafenele, loc de distracţii şi shopping al locuitorilor şi vizitatorilor oraşului.
Chiar aici, în Passage, se află şi Múzeum vín, Muzeul vinului, surprinzător, pentru că regiunea nu este cunoscută ca una viticolă.
La sudul Catedralei Sf. Nicolae, începe un parc simpatic, în care se află Fântâna lui Neptun, o frumoasă fântână arteziană, având în mijloc statuia lui Neptun şi, pe margine, în cele patru direcţii geografice, o broască, un şarpe, un crocodil şi o broască ţestoasă, care scuipă câte un jet de apă spre zeul roman al mării. În apa limpede a fântânii înoată peşti viu coloraţi, spre deliciul copiilor venţi la plimbare în parc. Fântâna, foarte frumosă, de altfel, a fost construită din banii unui comerciant, Mark Hollander, primul evreu căruia, prin secolul al XVIII-lea, i s-a permis să se stabilească în oraş. Drept recunoştinţă, el a suportat cheltuielile pentru construcţia fântânii.
În apropiere se află bustul scriitorului şi dramaturgului slovac Jonas Záborsky, iar ceva mai departe, Obeliscul ridicat în memoria soldaţilor sovietici, căzuţi în al doilea război mondial prin aceste locuri. Este unul dintre puţinele locuri unde se mai vede stema cu secera şi ciocanul şi imaginea acesteia lângă turla catedralei este foarte contrastantă. Nu ştiu dacă inteţionat, dar lână monument s-a construit şi un WC public subteran. :))
La capătul sudic al parcului, cele două laturi ale Străzii Mari se unesc şi zona pietonală se termină, dar, nu departe, la intersecţia cu strada Weberova, se află alt obiectiv interesant, un complex arhitectonic al Episcopiei greco-catolice. Dintre clădirile care alcătuiesc acest complex, prima este Grécko-katolícka katedrála sv. Jána Krstiteľa, Catedrala greco-catolică Sf. Ioan Botezătorul, o frumoasă biserică, din secolul al XVIII-lea, construită în stil baroc. Şi aici a poposit Papa Ioan Paul al II-lea, la vizita sa din 1995.
În continuare, lipit chiar de biserică, se află Gréckokatolícky biskupský palác, Palatul Episcopiei romano-catolice, o clădire cu două niveluri, construită la jumătatea secolului al XIX-lea, în stil clasic şi, în continuare, sediul Facultăţii de Teologie Greco-Catolică, a Universităţii din Prešov.
De aici, am părăsit Strada Mare la intersecţia cu, Svätoplukova, stradă la capătul căreia, după vreo 100 m, am ajuns la biserica romano-catolică franciscană Sf. Iosif, o biserică veche, dar a cărei actuală formă, în stil baroc, datează din secolul al XVIII-lea. În faţa ei se află statuia sfântului Rochus.
De aici, ne-am întors în Hlavná, pentru că vremea era foarte frumoasă, ca şi locurile, aşa că merita să mai petrecem ceva vreme, la una din terasele de aici, admirând frumoasele clădiri, aflate de-o parte şi de alta a Străzii Mari. Pentru că, la fel ca în Košice, acestea sunt clădiri vechi, unele de sute de ani, dar bine întreţinute, etalându-şi decoraţiile exterioare şi spunându-şi tăcut, fiecare, povestea.
Dintre aceste clădiri, am să enumăr câteva, fără pretenţia de a face o descriere exhaustivă.
► Pe latura estică a pieţei, în dreptul Catedralei Sf. Nicolae, se află Krajské múzeum, Muzeul Regional, într-o clădire istorică, foarte frumoasă, Rákociho palác, Palatul Rákoczi, construit la sfârşitul secolului al XVI-lea în stil Renaissance.
► Exact de partea cealaltă a catedralei, se află o altă clădire frumoasă, sediul epicopiei romano-catolice.
► Ceva mai la sud, lângă Passage, se află Radnica, Primăria oraşului. În faţa acesteia se află o statuie, Îngerul păzitor, operă a unui sculptor local. Aici se găseşte şi biroul de informaţii turistice.
► La capătul sudic al zonei pietonale, pe partea estică a acesteia, se află două clădiri vechi, foarte frumoase. Una dintre acestea este Čierny orol (Vulturul Negru), actualmente sediul Teatrului Municipal şi Palác Klobušických, palatul familiei Klobušický, din a doua jumătate a secolului al XVIIIlea, cu frumoase decoraţii la exterior, în prezent sediu al Krajský Súd, Tribunalul regional din Prešov.
► O altă clădire frumoasă este sediul băncii Volksbank.
Toată zona centrală, cuprinsă între zidurile oraşului vechi, constituie, din 1955, o zonă protejată prin lege.
După cum reiese ş din prezentarea de mai sus, Prešov este o zonă cu o diversitate culturală, etnică şi religioasă. De altfel, în afara Facultăţii de Teologie Greco-Catolică, la Universitatea din Prešov mai există şi o Facultate de Teologie Ortodoxă. În oraş convieţuiesc în pace, comunităţi religioase diferite: catolici, protestanţi, greco-catolici, ortodocşi şi evrei (există în oraş şi o biserică ortodoxă şi o sinagogă).
În concluzie, dacă aveţi drum pe-aici, nu ezitaţi să vă opriţi şi să vizitaţi acest frumos oraş şi, eventual şi regiunea din jur. Am citit că şi oraşul Bardejov, situat la vreo 40 km la nord de Prešov, este la fel de frumos şi are şi el un centru istoric foarte bine conservat.
Trimis de Costi in 26.11.10 11:13:28
6 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (Costi); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
ECOURI la acest articol
6 ecouri scrise, până acum, la acest articol
cat de mult imi plac review-urile tale - scrise cu mare atentie, foarte corect formulate, clare si la obiect
surprinzi toate detaliile si informatiile utile, mi se pare ca nu pierzi nimic, relatezi foarte frumos despre orice locatie; acest review este inca un exemplu in acest sens - te citesc si te votez mereu cu mare placere, chiar nu stiam multe lucruri despre aceasta zona; felicitari
@irma_ro
Mulţumesc pentru aprecieri.
@webmaster
Rog ataşarea la review a fondului muzical de aici:
http://www.trilulilu.ro/brutus01/4c30c65f715595
@costi nu pot decat sa invidiez precizia si organizarea din spatele acestui review.
Nu am fost niciodata in Slovacia, decat in trecere, cu trenul, spre Berlin.
Asa cum o descrii tu pare o tara cu multe atractii turistice... sper sa ajung si eu vredata pe urmele tale.
Acum am un reper. Multumesc, @Costi.
Un nou review, al lui Costi, plin de detalii cum rar am văzut, despre un oraş necunoscut mie până azi.
Pentru un Super Review, un SB, din partea mea, cu deosebită consideraţie, pentru autor.
Am vizitat Presov la intoarcerea mea de la Kosice spre Tatranska Lomnica intr-o zi de sambata spre amiaza intre timp se stricase si vremea, ploua des si marunt iar majoritatea magazinelor erau inchise. La fel ca si in Kosice nu pot sa nu remarc conservarea centrului vechi la fel de frumos dar mult mai micut. Atasez cateva fotografii, realizate pe fuga si sub umbrela.
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)