Fram, cea mai puternica nava polara de lemn

TIPĂREȘTE

Fram a fost prima nava de lemn cu panze, special construita in Norvegia pentru cercetarea polara, folosita in 3 expeditii cruciale spre Arctica si Antarctica, intreprinse de exploratorii Fridtjof Nansen, Otto Sverdrup si Roald Amundsen. Este gazduita de Muzeul Fram, aflat in Bygdøy, la capatul liniei de autobuz 30 sau la debarcaderul vaporasului care porneste din fata primariei Oslo. Cladirea este foarte usor de observat datorita formei distinctive de litera„A” . Intrarea costa 140 de coroane, insa pentru detinatorii de Oslo Pass, aceasta este gratuita.

Ideea construirii unui muzeu care sa pastreze celebra corabie pentru posteritate a aparut in 1916, dupa cele 3 expeditii, insa a fost nevoie de cativa ani, multe discutii si strangere de fonduri inainte ca planul sa poata fi realizat. Corabia a fost remorcata si trasa la tarm cu grija, fiind nevoie de doua luni pentru a o aduce in actuala pozitie, dupa care s-a ridicat cladirea muzeului, deasupra acesteia. In 2009, muzeul Fram a preluat responsabilitatea pentru o alta nava polara, Gjøa, de la Muzeul Maritim Norvegian, iar in 2013 muzeul Fram s-a extins cu noul corp de cladire conectat printr-un pasaj subteran, ce gazduieste si aceasta nava. Pe langa adapostirea navelor polare Fram si Gjøa, muzeul este o sursa de informatii despre alte expeditii norvegiene si straine in Arctica si Antarctica.

De-a lungul zidurilor imensei sali care adaposteste nava Fram sunt expuse pe 3 niveluri, obiecte si marturii despre expeditiile la poli si despre istoria corabiei, iar pentru mai multe informatii pot fi vizionate filme. Muzeul Fram publica jurnalele transcrise din expeditiile lui Nansen si Amundsen, precum si alte carti de istorie polara.

Pe langa panourile informative si interactive, aici se gaseste si un simulator de expeditie polara, unde aflam ce se intampla cand o nava este prinsa in gheata si este zdrobita incet dar sigur, precum si un iglu in care se poate intra pentru afla ca blocurile de gheata sunt sculptate cu un cutit confectionat din coarne de ren.

Piesa centrala este insa cea mai puternica nava din lemn din lume, nava polara Fram. Am explorat in voie puntea si cala navei pentru a vedea cum se desfasura viata echipajului de la bordul ei, aruncand o privire in cabinele, saloanele, magazia si camera motoarelor, traind experiente audio si vizuale impreuna cu manechine in marime naturala. Fram are un design ingenios, permitandu-i sa pluteasca pe bucatile de gheata. Am descoperit cum oamenii si cainii lor s-au luptat pentru a supravietui in cele mai ostile conditii de pe planeta.

După prima expeditie a lui Fridjof Nansen, navei i s-a adaugat o punte suplimentara, conditiile de viata aici devenind mai confortabile. A fost, de asemenea, echipata si reproiectata pentru a treia expeditie sub conducerea lui Roald Amundsen.

Pentru a experimenta navigarea pe timp de furtuna, in partea superioara a peretilor salii, este proiectat un film cu imagini in continua miscare, astfel incat de pe puntea corabiei, din orice directie te-ai uita, ai senzatia ca aceasta infrunta valurile puternice, iar vocile echipajului creeaza atmosfera traita de navigatori. La fiecare 20 de minute, pe puntea principala a Framului se proiecteaza un spectacol de aurora boreala.

Am invatat foarte multe lucruri interesante despre expeditii si exploratori, pe care le sintetizez mai jos.

Fridtjof Nansen a intrat in analele istoriei, atunci cand impreuna cu cinci insotitori, a traversat pentru prima data prin interiorul Groenlandei, in 1888. Dupa sase saptamani pe schiuri peste calota glaciara traversata de la est la vest, echipa a ajuns triumfatoare la Godthaab (Nuuk), pe coasta de vest a Groenlandei. Acolo si-au petrecut iarna, Nansen acordand o mare atentie detaliilor despre vanatoare, pescuit si viata a locuitorilor locali, perfectionandu-si abilitatile care s-au dovedit esentiale in viitoarele expeditii polare. In 1889, membrii echipajului s-au intors in Norvegia ca eroi nationali.

In cea de-a doua expeditie arctica cu Fram, din perioada 1893-1896, Nansen s-a intors in Arctica intentionand sa descopere daca este posibil sa ajunga la Polul Nord folosind deriva naturala a ghetii polare. Planul era sa navigheze cat mai departe de nord posibil, pana cand nava va fi ingropata in bancheta de gheata care, in deriva va ajunge cat mai aproape de Polul Nord. Expeditia a fost in mare parte un succes. Desi nu a ajuns acolo, a dovedit ca teoria lui era corecta si a stabilit un nou record al nordului maxim, cu aproape trei grade peste marca precedenta a celui mai indepartat nord.

Roald Amundsen a pornit cu Fram in cea de-a treia expeditie, in 1910, de aceasta data, la Polul Sud. Cu toate acestea, Amundsen a tinut secreta adevarata sa intentie, surprinzand presa, care se astepta ca Fram sa navigheze spre nord si nu spre sud, spre Antarctica. Amundsen a ajuns la Polul Sud cu cei patru insotitori ai sai si cei 17 caini de sanie, pe 14 decembrie 1911. Au petrecut trei zile in zona, facand masuratori si inconjurand Polul pe schiuri pentru a se asigura ca au acoperit intr-adevar Polul Sud. Competitorii lor, un grup britanic condus de Robert Falcon Scott, si-au pierdut viata, trupurile lor inghetate fiind descoperite de echipajul norvegian. Amundsen a folosit abilitatile de conducere a cainilor, construirea de iglu, imbracaminte si supravietuire polara de la inuiti. Expeditia a fost finalizata cu succes, norvegienii intorcandu-se fara pierderi de vieti omenesti, in 1912.

Nava Gjøa, prima nava care a navigat in Pasajul de Nord-Vest, este adapostita in corpul extins al muzeului Fram. Am ajuns aici traversand un tunel subteran, pentru a descoperi alte expozitii istorice despre expeditiile navelor Gjøa si Maud, dar si ale avioanelor N24, N25, precum si ale dirijabilului Norge, expeditia legendara a lui John Franklin si cele ale lui Henry Larsen si Eivind Astrup.

Expeditia lui Roald Amundsen pe Gjøa, a fost prima care a cucerit Pasajul de Nord-Vest doar cu vaporul. Cu un echipaj format din sase insotitori, Amundsen a traversat pasajul intr-o calatorie de trei ani, intre 1903-1906.

In 1925, Amundsen a incercat sa zboare la Polul Nord cu cinci membri ai echipajului, in doua avioane: N24 și N25. Au zburat in formatie si au aterizat pe gheata in deriva dupa mai mult de opt ore de zbor. N24 a fost avariat si nu a mai putut zbura din nou, cei sase barbati luptandu-se aproape patru saptamani pentru a crea un culoar de decolare pe gheata in deriva. Folosind unelte primitive si supravietuind cu ratii de hrana foarte limitate, toti cei sase au reusit in cele din urma sa decoleze cu N25. Opt ore mai tarziu, fara combustibil, au aterizat in siguranta in largul coastei de nord a Nordaustlandet, de unde au fost preluati de o nava mica ce se afla intamplator in zona, care i-a adus inapoi la Ny-Ålesund.

In 1926, Amundsen a zburat din nou, impreuna cu colegii exploratori Lincoln Ellsworth si Umberto Nobile, impreuna cu alti 13 membri ai echipajului unui dirijabil, Norge, de la Ny-Ålesund peste Polul Nord, pana la Teller in Alaska. Aceasta a fost prima expeditie care a traversat cu succes Oceanul Arctic. Amundsen si colegul de echipaj, Oscar Wisting, care l-a insotit si la Polul Sud in 1911, au fost primii oameni care au ajuns atat la Polul Nord, cat si la Polul Sud.

Am finalizat vizita muzeului Fram, placut impresionati si cu bagajul cultural imbogatit, oprindu-ne putin in fata acestuia, unde se afla Monumentul Amundsen, o sculptura din bronz si granit a celor 5 exploratori care au ajuns la Polul Sud: Roald Amundsen, Olav Bjaaland, Helmer Hanssen, Sverre Hassel și Oscar Wisting. Aceasta a fost realizata cu ocazia implinirii a 100 de ani de la atingerea Polului Sud geografic de catre exploratorii norvegieni.

De aici am pornit intr-o alta calatorie, in muzeul Kon-Tiki, tot cu ambarcatiuni, de aceasta data in zone mai calde ale continentului.

---

VIZUALIZĂRI: 1302 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI