Catedrala Sainte Cecile – cea mai mare din lume

TIPĂREȘTE

Aceasta catedrala este in orasul Albi, undeva in sudul Frantei la cca. 80 km. de Toulouse, un oras foarte cautat de turistii din intrega lume, in dorinta lor de a vizita Catedrala Saint Cecile si Henri Toulouse-Lautrec Museum din Palais de La Berbie.

Orasul este numit si „ orasul rosu” din cauza multor cladiri mari si frumoase din caramida, netencuita vechi de catva sute de ani. Asa ca vazut de sus, sau de pe culmile din inprejurimi, arata ca un mare joc de cuburi din cladiri rosiatice si copaci si spatii verzi.

Cel care a dat viata orasului a fost raul Tarn ce il strabate. Orasul are un puternic aer medieval. Toate cladirile din zona veche, sunt din caramida, si toate ferestrele lor au obloane (albe in majoritate), din acelea care se deschid ca o ferestra. Multe strazi sunt inguste, pietruitre si urmarind relieful pe care a fost ridicat orasul, sunt in panta, din acest motiv, o simpla plimbare poate fi un pic obositoare.

Catedrala nu se afla intr-o piata, intr-o zona pietonala. Strada trece chiar pe langa zidurile ei in anumite portiuni, asa ca o putem admira de cate ori treceam prin oras. Pe o singura portiune, in partea de sud a cladirii, exista o parcare foarte mare.

Mie cea mai frumoasa priveliste mi s-a parut a fi de pe Pont-Vieux (podul vechi – unul din cele 11 poduri) peste raul Tarn. Este un pod construit in 1040, din caramida, foarte inalt, foarte solid si foarte lat. La mica distanta de el in aval, mai este inca un pod, tot din caramida, dar mai mare, mai inalt si mai nou decat acesta.

Defapt, de oriunde o privesti, catedrala iti arata parca o alta fata. Caci desi peretii sunt simpli la exterior, nedecorati, simpla forma ondulata, (data de contrafortii semirotunzi) ca marginile unei imense scoci, ii dau acestei fortarete un aspect diferit, in functie de cum cade lumina sau umbra pe ea. Arhitectul (Piere de Montreuil) a avut aceasta idee minunata, iar constructorii au reusit sa o puna in practica. Acesta este primul lucru care o distinge de alte constructii similare; zidurile buclate, nu in linie dreapta cum este mai comod (si mai ieftin) de construit.

In schimbul a 5 Eur /biletul de intrare am intrat in catedrala si iata ce am aflat despre istoria ei. In primul rand am aflat ca anul acesta, in luna August, aceasta catedrala, care mai este denumita si cetatea episcopala, a fost trecuta in randul monumentelor Unesco.

La tot pasul erau stative cu pliante in multre limbi, si turistii isi luau ce doreau. Partea din fata a catedralei se viziteaza gratis, biletul este pentru partea din spate unde este muzeul si cele doua capele. Fotografiatul cu blitz este interzis in timp ce fara, este liber. Sunt destui oameni de paza printre turisti, si amenda pentru o poza cu blitz este mare, si nu am vrut sa las acolo si alti bani, in afara de cei pentru bilet. Din pacate, fiind foarte intunecoasa catedrala, fotografiile mele de interior nu sunt prea bune.

Am mai aflat ca in sec. XIII, un nou curent religios, se facea tot mai auzit in Europa. Erau cei care isi spuneau „ cei puri „ si a caror credinta era nerecunocuta de Biserica Romano-Catolica. Si pentru ca aceasta din urma se se impuna, a recurs la doua lucruri; intai i-a declarat eretici pe toti cei care credeau altfel decat ea, (si stim cu totii ce pateau in acele vremuri ereticii) si al doilea lucru a fost sa ridice o catedrala atat de impunataoare incat sa inteleaga toata lumea puterea Bisericii Romano-Catolice.

Pentru a fi mai bine vazuta ca si constructie si mai bine inteleasa ca si credinta, catedrala trebuia sa fie cea mai impunatoare..... si este si acum. Intaii a fost ales locul pe care sa fie construita; o stanca inalta de 30 m. (din start au castigat inaltime) pe malul raului ce strabate orasul. Construită între 1282 şi 1480, catedrala domina orasul de peste sapte sute de ani. In contrast cu exterior relativ simplu, dupa modelul catedralelor gotice meridionale, din sec. XIII-XIV, la interior surpriza este imensa.

Catedrala Saint Cecile, este lunga de 113 m şi lata de 35 m. si are un „donjon“, (turnul clopotnitei) înalt de 78 de metri. Turnul are o sectiune patrata, care se micsoreaza catre varf, fragmentat pe trei etaje. La interior, catedrala putea adaposti peste 6000 de oameni in caz de nevoie (asediu).

Intrarea, aflata in partea laterala este singura „ dantelarie „ exterioara. Arata ca un baldachin din piatra, pe sub care se intra in catedrala. De jur imprejurul usii, pe doua randuri ce merg paralel, sunt 19 statui (una lipseste). Am intrat prin usa imensa din lemn, la care m-am uitat mirata de starea buna de conservare - toata lumea spune ca este cea originala, pusa acolo oadata cu ridicarea catedralei. Este atat de masre si de grea, incat un singur om nu o poate deschide. De fapt, privind-o mi-am reamintit, ca este vorba de o catedrala- fortareata, care avea si rolul de a adaposti locuitorii orasului in caz de asediu.

Dupa ce minute in sir ma obisnisem cu simplitatea caramizii de la exterior, am fost coplesita de abundenta decoratiunilor interioare; fresce si statui. Centimetru cu centimetru este bogat decorata. Avand niste dimeniuni atat de remarcabile si suprafata frescelor interioare este enorma. Nu a fost usor lucru sa se picteze un interior atat de mare.

Boltile catedralei, m-au uimit cu dimensiunile lor; extrem de subtiri si inalte. Tavanul este o fina dantelarie albastra in toate nuantele cerului, de la care in jos coboara diverse teme si scene pastorale sau religioase. Toate nervurile cupolei sunt aurite. Plecand de la imaginea lui Isus, sunt infatisati apoi Adam si Eva, si toti sfintii din Vechiul Testament. Numai fresca „ Judecatii de Apoi „ ocupa o suprafata de 200 m. si este numita „ Sixtina Albigenzina” a Frantei. In general despre pictura interioara se poate spune ca este impartita in trei mari capitole (zone) pe verticala; cerul, pamantul si iadul. Cel mai putin reprezentat este Pamantul. In cer sunt toti asfintii si apostolii cu invatatura ce o dau oamenilor, iar Iadul este si el, bine reprezentat; chinuri, flacari durere si regrete. Recunosc ca am intalnit multe fresce a caror sens sau simbol eu personal nu l-am inteles. Doua zone importante sunt dedicate St. Cecile, patroana catedralei. Toate vitraliile au ca unic simbol, inaltarea spiritului catre cer.

Catedrala are o linie foarte simpla ca si delimitare a spatiului; o singura nava centala la care s-a adaugat mai tarziu o mica latura in partea de este unde acum este muzeul. In nava centrala, nu sunt doua randuri de banci asa cum am mai vazut in alte mari catrdrale; sunt patru randuri, spun asta ca sa va faceti o idee asupra dimensiunilor.

Asa cum cere traditia, in partea stanga, este amvonul.

Daca constructia a durat atat de mult, in etape, cele 200 de statui din interioar au fost realizate de doi mari artisti si de ucenicii lor, in doar zece ani. Am facut repede un calcul si reiese ca realizau mai bine de trei statui in doua luni... cu datla si ciocanul... cu mainile si cu unelte simple, ... fantastic. Si au mentinut mesterii acest ritmul de lucru timp de zece ani... Statuile mi s-au parut nu doar foarte realiste ci si o adevarata istorie a vesmintelor secolului XV.

In catedrala am intalnit inca doua capele, ceva mai mici; una este in cinstea patroanei, Sainte-Cecile, (o statuie o infatiseaza dormind pe un altar) iar a doua se numeste Capala Sfintei Cruci.

Cum si in Franta, religia a avut perioade de apogeu sau perioade de declin, in timpul Revolutie Franceze, (sec. XVIII) catedrala Sainte-Cecile a avut parte de mari distugeri in numele poporului, si a devenit „ Templul Ratiunii „. Apoi la jumatatea sec. XIX, a fost restaurata si faima ei a trecut de granitele Frantei, datorita unui arhitect din Paris.

In imensitatea ei, catedrala dispune si de un muzeu, sau un tezaur cum ii spun unii, unde sunt pastrate obiecte de cult si picturi vechi, din primii ani ai ei si din alte biserici din sudul Frantei.

Sainte Cecile, cea care a fost aleasa patroana acestei catredrale, a trait in Italia, la Roma in sec II dHr. si este protectoarea muzicii. Este infatisata cu un instrument muzical in mana, cu un buchet de crini si o sabie.

Catedrala este apreciata nu doar datorita frescelor, care au conscacrat-o ca „ cea mai pictata biserica din Europa”, ci si datorita orgii sale. Una pe masura constructie, mare si frumoasa, care trebuia sa umple cu sunetele ei, tot volumul acela imens. Nu doar turistii si credinciosii o apreciaza, chiar si cunoscatorii sunt uimiti de marimea ei; 15m. inaltime si 16 m. latime. Un alt lucru deeosebit, este amplasarea orgii in partea din fata, deasupra altarulului (fara de pozitionarea obisnuita, deasupra intrarii, ). Cand am vizitat eu catedrala, orga era in perioada de curatare. (se intampla cam odata la 20 – 25 de ani.

Mi-ar fi placut sa am mult mai mult timp, sa stau mai mult acolo, sa ii descifrez mai multe sectete, si sa o admir indelung, dar din pacate timpul nu sta in loc atunci cand ne dorim.

---

VIZUALIZĂRI: 6753 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI