Oman - Muscat alb si caramiziu

TIPĂREȘTE

Muscat - OMAN - frumusete surprinzatoare

Dimineata ora 8.00 ancoram in Port Qaboos, oras Muscat, sultanatul Oman. Initial in anii 70 erau doua state, Muscat si Oman. De fapt ca forma de organizare erau tot conduse de familii ca si Emiratele iar Muscat avand granita cu EAU a fost invitat sa se alature federatiei insa a refuzat. Ulterior Muscat s-a unit cu Oman, numele statului ramanand Oman iar Muscat capitala. Din informatiile citite in ziarul „Today” de pe vas aflam ca orasul are 800.000 de locuitori. Insa din Port Qaboos (Qaboos este sultanul) se vede un orasel foarte mic, dar un peisaj de filme SF. Muntii foarte abrupti si fara nici un pic de vegetatie strajuiesc din toate punctele orasul. Au aspect selenar, calcaros, rosiatic sau innegrit pe alocuri. 6-7 munti, unii iesind direct din apa inconjoara „micul” orasel. Exista o sosea de coasta iar de-a lungul ei s-a dezvoltat orasul. Toate casele, mai mici sau mai mari, in orice caz nedepasind 3 etaje sunt albe. Toata panorama este tricolora, alb intens de la case, rosiatic-bej de la munti si albastru de la cer. In Port Qaboos ne asteapta ghidul nostru, un indian stabilit in Oman. Incepe din start sa ne vorbeasca de sultan, de cum au descoperit foarte tarziu petrolul, numai prin anii 80 si cum de atunci a luat amploare orasul si s-a dezvoltat Omanul. Moneda nationala este rial, mai precis rial omani, cu o cotatie de 1 rial = 2,1 euro.

Ne incadram pe soseaua principala si incepem sa mergem spre vest ocolind usor muntii intalniti. Dupa 5 minute de mers deja nu mai vedem portul, iar in fata noastra apare un nou oras parca. E acelasi Muscat care acum pare imens. Din cauza muntilor ce sunt prezenti pana pe tarm, Muscat nu s-a putut dezvolta decat liniar de-a lungul vailor. Astfel ca mergem cam 20 de km pana la prima oprire, moscheea principala, dar nu vedem o latime mai mare de 1-2 km a dezvoltarii orasului. Ghidul ne transmite si cateva informatii pretioase: Toyota are cel mai mare centru auto in Muscat, iar Shell este prezent pe piata locala fireste pentru extractia petrolului. Apoi ne intreaba: Ati auzit de compania Shell? Funny. Cei 20 de km pana la moschee sunt o incantare. Relieful este extrem, conurile muntilor arata splendid, iar casele albe albe si curate totodata contribuie la jocul de culori. Muscatul nu are transport in comun, totul se intampla cu masina mica. Iata un oras care imi place. Nu e aglomerat de loc, dar avem o restrictie cu autocarul. Nu avem voie pe podurile care trec peste alt bulevard, noi trebuie sa o luam pe dedesubt, sa stam la semafor sau in giratoriu, apoi ne reincadram pe bulevard. Totul in favoarea masinilor mici, ceea ce imi place iar.

Moscheea este foarte intinsa, are mai multe minareturi destul de inalte. La intrare dupa prima serie de ziduri este o curte foarte mare. Totul este placat cu marmura, peretii, curtea. Tot la intrare este un loc cu multe tasnitori unde credinciosii se spala inainte de a intra in moschee. Sultan Qaboos a construit moscheea, fireste dupa descoperirea petrolului. Inauntru are un grad de finisare extrem. Barnele de lemn de pe tavane sunt din cedru de Liban sau inca un arbore din Iran. Marmura imbraca toate interioarele, iar pe marmura de pe tavane si coloane sunt zeci de mii de picturi, incrustatii, desene din sticla marunta, modele si lemn. Pe jos un covor tip persan care acopera toata moscheea, la care au lucrat cateva sute de femei 2 ani de zile chiar la fata locului. Moscheea poate primi inauntru 7. 000 de oameni. Este intr-adevar o realizare impresionanta, atata migala si arta si rabdare totodata sa construiesti la fiecare detaliu. Dupa ce vizitam moscheea descaltati, ghidul ne scoate la o plimbare prin curtea din spate unde se gaseste o fantana si plante exotice. Si aici marmura se regaseste din plin pana si in bancute. O realizare de exceptie, impactul a fost cu atat mai mare asupra mea cu cat ma asteptam ca Omanul sa nu fie chiar atat de dezvoltat ci mai mizer.

A doua oprire, putea fi si prima, avand in vedere ca este chiar in dreptul portului. Traditionalul Souk ne asteapta. Cum coboram admiram intr-o parte a portului si yachtul maricel al sultanului. In Souk tipic pentru lumea araba, culoare, hrube si semintuneric. Noroc cu luminile magazinului. Peste tot miroase a parfum, tamaie si alte izuri doar doar de or atrage clientii. Se vand fete de perna, asternuturi cu ciucuri si motive arabesti, margele si argintarie manual lucrata, parfumuri mai placute sau mai neplacute, tamaie, obiecte de decoratiuni, saluri. Fiecare vanzator te invita si isi prezinta marfa la intrare. Sta cu tamaia in mana si o arde, doar oi simti mirosul si oi intra si la el in magazin. In dreptul unui butic care vindea condimente la sac, de fapt la palma, vanzatorul se scarpina linistit intre degetele de la picioare, probabil adunand alte tipuri de condimente pentru turisti. De asemenea gasim in centrul Souk-ului, magazine mai de „lux”, ochelari RayBan 9 euro, Genti si haine Diesel la cativa euro. Un Luis Vuitton la 15 euro as fi luat, altfel nu ma pasioneaza. Adriana isi ia saluri, o rochie arabeasca, mai luam cateva fete de perna foarte frumoase la 4 euro bucata si intram intr-un magazin de argintarie

Adriana isi cumpara cercei de argint iar eu sunt servit cu o cafea arabeasca cu sofran. Foarte aromata si gustoasa, dar slaba ca intensitate. Acolo intalnim cel mai fascinant vanzator. Adriana a intrebat de o bratara groasa de argint iar vanzatorul i-a spus pretul 110 euro. Eu ii spun vanzatorului: nu mai am decat 30 de euro la mine. El spune: „Ok sir, special price for you. Let me check” Isi ia calculatorul pentru cursul valutar, apoi il intoarce spre noi si ne arata „100 euro for you madame”. EU repet si ii arat banii "I have only 30 euros". „Ohh 30 euros, I understand, let me check. Special price for you madame”. Dupa 30 de secunde: „99 euros for you madame”. Ii arat inca odata 30 de euro usor enervat, el vrea din nou sa calculeze dar il opresc „Nevermind”.

Plecam spre Muzeul National din Muscat care este situat spre vest intr-o zona rezidentiala. Casele aici sunt mai frumoase, strazile ceva mai largi. Suntem inconjurati la mica distanta de trei munti in varful carora sunt turnuri vechi de observatie. Construite de portughezi acum 3-400 de ani turnurile, de altfel prezente pe varful fiecarui munte, ofera o perspectiva deosebita asupra golfului Oman. Culmea e ca portughezii au stapanit si emiratele, dar nu le-a dat prin cap sa sape. Muzeul national nu se compara cu imaginea pe care o aveam noi in minte de „muzeu national” adica este reprezentat de o cladire mica, cocheta, dar sugestiva pentru lumea in care ne aflam. Inauntru o istorie a acestor locuri se poate afla din expunerea unor relicve de unelte, fotografii etc. In 10 min terminam muzeul, cumparam cate ceva de la magazin si iesim in curte. Acolo sunt prezentate mai multe tipuri de case din frunze si ramuri de palmier uscate, cu obiecte de ceramica si cel mai interesant un patut de copil atarnat cu funii de barnele colibei. Mai incolo o barca veche, o cascada si e cam gata. Rasfoim si un almanah cu poze din Oman si mai descoperim niste peisaje senzationale mai inspre desert probabil, unde un lac cu apa verde inchis, inconjurat de munti si desert, arata extraordinar. Este o mica oaza foarte placuta vederii.

Se pare ca am cam intarziat cu programul si o sa renuntam la un obiectiv din pacate, adica la vizitarea unui fort. Langa muzeu la aproximativ 1 km se termina practic valea dinspre est in care se desfasura Muscat-ul. Ne oprim la palatul sultanului Qaboos. Palatul este nou nout, de fapt toata zona este noua. Se afla la poalele altui munte, pe al carui versant se afla un alt fort portughez maricel. Dintr-un anume unghi ai impresia ca fortul chiar sta pe palat. De la parcarea din dreptul palatului pana la gardul propriu-zis pe o distanta de 7-800 m este o piateta superba. Pe 2 laturi ale ei se construiesc cladiri guvernamentale, unele sunt gata, ex ministerul finantelor, altele inca au macarale deasupra lor. Pe jos este un fel de zgura lipita de asfalt foarte tare, iar pe margini unde snt trotuare ai impresia ca este apa, dar este marmura gri lucioasa in care se oglindeste palatul si cerul. Arhitectura urbanistica este completata de banci, felinare si fantani. Se vede ca este o zona absolut noua, arata superb. Palatul in cel mai pur stil de sultan, impunator, nu foarte inalt, dar imens pe orizontala. E de recunoscut de la o posta ca aici e loc de seic, sultan sau ce tip de conducator o mai fi. Sultan Qaboos are 7 palate in Muscat. Ghidul ne spune ca niciodata nu anunta insa in ce palat o sa se duca la pranz sa manance de exemplu. Astfel ca in permanenta bucatarii si alti angajati de la palat stau pregatiti. La fel se intampla si seara, nu se stie unde va dormi. Acesta a fost ultimul stop dintr-un traseu in care am descoperit un Muscat fascinant, in total contrast cu ce imaginasem inainte, un oras modern dar totodata cu un puternic aer traditional, cu un relief de film sf si cu omniprezenta expresie „special price”.

---

VIZUALIZĂRI: 5235 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI