Maltatal și alte atracții turistice din apropierea lacului Millstatt

TIPĂREȘTE

Așa cum afirmam și în reviewul anterior (vezi impresii), zona din jurul lacului Mililstatt este una destul de generoasă în ceea ce privește obiectivele turistice de vizitat și cu greu am putut să selectăm câteva în ultima zi a șederii noastre aici. M-am consultat cu unii dintre ”austriecii” de pe site și mai toți mi-au zis:”indiferent de ce alegi, nu uita să urci drumul alpin Malta-Hochalm-Strasse și să vizitezi lacul și barajul de la Maltatal (Valea Maltei).

În consecință, Maltatal a fost ținta noastră principală în a doua zi petrecută pe malul lacului Millstatt. Dar pentru că eram foarte aproape de Lammersdorfer Almstrasse, am hotărât să sacrificăm o oră din timpul afectat Maltei și să urcăm această șosea alpină aflată pe malul de nord-est al lacului, la nici 8 km de locul nostru de cazare. Din Millstatt sunt două drumuri care duc la Lammersdorfer Almstrasse. Noi, fiind cazați în ”cartierul” Pesenthein, l-am ales pe cel din mica stațiune Dellach. Accesul este gratuit cu Millstatter Card, dar noi nu am avut nevoie de el; la orele 7:30, când am ajuns la casa de bilete, nu era nimeni prin preajmă, barierele erau ridicate... și intrarea liberă! :))

Lammersdorfer Almstrasse este o șosea panoramică foarte frumoasă, cu numeroase puncte de belvedere asupra lacului Millstatt și a munților din jur. La capătul șoselei se află cabana agroturistică, Lammersdorfer Hutte și o parcare mare. De aici turiștii aleg să facă în continuare numeroase drumeții pe vârfurile montane de deasupra cabanei sau să se plimpe pe pajiștele din jur și să admire imaginile superbe asupra lacului Millstatt.

În drum spre Maltatal, via Seeboden, nu am mai urmat șoseaua principală, de pe malul nordic al lacului Millstatt, ci am urmat o șosea paralelă cu prima, care traversează câteva sate deosebit de frumoase. Șoseaua trece pe lângă Muzeul Bonsai și Burg Sommeregg, apoi continuă paralel cu A10 (Seeboden-Salzburg) și traversează o frumoasă pădure până în orașul Gmund in Karntern.

Aici am vizitat centrul vechi al orașului și Porsche Automuseum Helmut Pfeifhoher, un muzeu privat deschis în 1982, unde pe două etaje sunt dispuse numeroase automobile de epocă cu marca Porsche. Sunt expuse aici mașini puternice de curse sau de poliție, mașini coupe, exemplare cu toată caroseria din lemn, iar într-o cameră se prezintă, cu ajutorul unor filme documentare, istoria companiei. La intrare sunt sute de mașini în miniatură, unele se pot cumpăra, însă prețurile sunt destul de piperate. :(

Din Gmund urmează o șosea frumoasă, aproape paralelă cu râul Malta, străjuită de munți semeți atât pe stânga cât și pe dreapta. După ce am trecut de localitatea ce poartă numele râului (am găsit aici benzină ieftină) am ajuns la un semafor ce dirija accesul pe șoseaua alpină apre Maltatal. Spre ghinionul nostru semaforul era pe roșu, iar panoul electronic indica că mai avem de așteptat 24 de minute.

Fiind prima mașină, am oprit lângă semafor și ne-am pus pe așteptat. În timp ce admiram peisajele superbe din jur (coborâsem între timp din mașină) au început să sosească și alte mașini, astfel că după vreo 5 minute se formase un șir considerabil de mașini. Când mai erau de așteptat destul de multe minute, am observat că pe afișajul electronic a apărut dintr-o dată zero și semaforul s-a făcut verde. Am urcat în mașină și am demarat spre Maltatal, fără să înțeleg pe moment ”chestia” cu semaforul. Aveam să o înțeleg mai târziu la un alt tunel din apropierea barajului de la Maltatal.

Fiind prima mașină și necunoscând nici traseul, am început urcarea șoselei cu oarece emoție, apoi m-am obișnuit și am parcurs fără probleme cele șase tuneluri săpate în stânca muntelui. După încă o porțiune în urcare și cu mici curbe, șoseaua a devenit dreaptă, însă majoritatea celor care ne deplasam spre baraj mergeau cu viteză mică. Nu se cădea să treci în viteză pe lângă atâtea peisaje minunate și pe lângă numeroasele cascade de la baza munților.

Aproape de barajul de la Maltatal am întâlnit un alt tunel săpat în piatră și un semafor care era pe culoarea roșie. Am oprit cam la două palme de o linie dreaptă în fața semaforului și așteptam schimbarea pe verde, când din sens invers trece o mașină prin stânga mea și-mi face semn că nu am tras mașina pe linie. Era să zic :”măi, da tipicari mai sunteți ”, dar imediat ”mi-a căzut fisa”... semafoarele erau din cele inteligente și se înverzeau doar atunci când sesizau mașini în așteptare. Minutele afișate pe panoul electronic erau orientative, puteam să stau mult timp la semafor dacă nu mă vedea senzorul. :)

La capătul a 14 km de drum alpin ajungem la altitudinea de aproximativ 1900 de metri, unde se află un loc de atracție de o deosebită frumusețe, Maltatal. Aici se află un baraj, Kolnbrein cu un dig amenajat pentru vizită, o clădire –turn ce are în componență un hotel, un restaurant panoramic, o sală de expoziții despre centrale electrice și un mic muzeu legat de Național Hohe Tauern Park.

Punctul forte al amenajării turistice de pe baraj îl constituie platforma din sticlă și oțel încastrată în peretele digului, la aproximativ 200 de metri înălțime. Dacă peisajele văzute de pe dig spre munții înzăpeziți Tauern sunt deosebit de frumoase, cele asupra văii Maltei, văzute de pe platformă, sunt unice și uluitoare. Pozele atașate sper să-mi susțină afirmația.

O altă atracție turistică, aflată la aproximativ 25 km nord de Maltatal, este trenulețul ”Choo Choo” din Rennweg / Katschberg, un fel de mocăniță de pe la noi, care te transportă pe Valea Polla (Polltal) la poalele munților Tauern. Este un traseu pitoresc încadrat de creste muntoase golașe, păduri de brazi și pajiști verzi în care pasc nestingherite o mulțime de văcuțe. De-a lungul acestei văi se află și câteva cabane cu locuri de joacă pentru copii și chiar o mică grădină zoologică.

Pentru că mai aveam ceva timp la dispoziție, am urcat repede pe autostradă și... direcția spre 2 lacuri mai mici și mai puțin vizitate de turiști, Feld am See și Afritzer See , aflate la 15 respectiv 17 km de locul nostru de cazare din Millstatt. Chiar dacă primul este mai mare, iar pe malurile lui sunt mai multe construcții turistice și mai multă animație, mie mi-a plăcut mai mult ultimul. Un loc mai sălbatic cu multă vegetație, un camping și un cadru natural de excepție.

La ieșirea din localitatea Feld am See (spre Millstatt) am vizitat un obiectiv turistic greu de descris în câteva cuvinte :Alpenwildpark Feld am See. Un parc natural alpin care satisface gusturile tuturor categoriilor de vîrstă ale vizitatorilor. Într-un perimetru vast întâlnim multe animale care s-au obișnuit cu prezența oamenilor :cerbi lopătari, lame, mufloni, porci lânoși, oi Racka, capre cu patru coarne, ratoni, păsări etc.

În interiorul parcului sunt numeroase locuri și aparate de joacă pentru copii, spații verzi dotate cu bănci pentru odihnă și relaxare. Într-o clădire cu un etaj se află un muzeu cu trei încăperi, în care putem să admirăm o parte impresionantă din fauna Europei, Americii de Nord și a Africii (zona Namibiei). La parter se află un hol cu mii de fluturi într-o coloristică uimitoare, iar alături, într-o încăpere –acvariu, zeci de specii de pești și păsări de baltă.

La etajul I o altă încăpere adăpostește expoziția Grizzly World cu animale sălbatice începând cu veverița și până la masivul urs Grizzly. Tot la acest etaj se află un alt spațiu expozițional intitulat Africa cu animale ca antilope pitice, zebre, struți, elefanți, girafe, leoparzi etc. De-a lungul timpului am vizitat câteva expoziții de animale împăiate, dar acestea mi s-au părut cele mai frumoase și mai complexe.

Cu o plimbare pe lacul Millstatt ne-am încheiat ultima zi de ședere în această zonă a Carinthiei. A fost o zi plină, însă din păcate nu am putut vizita toate obiectivele la care aveam gratuitate cu Karntern Card. :(

Vacanțe cât mai frumoase!

---

VIZUALIZĂRI: 4743 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI