GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Mainz si catedrala sa veche de 1000 de ani
La granita dintre milenii, civilizatia europeana reusise sa iasa din lunga noapte care a urmat caderii imperiului roman, noapte ce durase mai mult de o jumatate de mileniu. Orasele au devenit mai puternice, la fel si principii care le tutelau, asa ca ultimele navaliri barbare din est au putut fi oprite cu succes. Si datorita acestei sigurante si relativei bunastari, oamenii au inceput sa cladeasca lucruri nemaivazute pana atunci. Printre acestea se remarca catedralele romanice de pe Rinul mijlociu (Renania). Sunt cinci, si cand au fost construite, la inceput de mileniu, nu aveau asemanare. Este vorba de catedralele sau domurile din Mainz, Speyer, Worms si Koln de pe Rin si Trier de pe Mosel. Am vizitat 4 dintre ele (fara cea din Koln); in acest review o sa vorbesc despre cea din Mainz.
Constructia domului din Mainz a inceput in anul 975 la ordinul arhiepiscopului Willigis si a imparatului Otto al doilea, fiind terminata in 1009. Dar in ziua sfintirii un incediu devastator a distrus cladirea, care a trebuit sa fie reconstruita si a fost data in folosiinta abia in anul 1036.
Timp de secole catedrala a fost resedinta arhiepiscopului de Mainz, care era si unul din cei 7 electori ai imparatului german. Sase imparati germani au fost incoronati in aceasta catedrala, intre 1043 si 1246.
Am vizitat Mainz-ul intr-o zi de toamna a anului 2006. Mainz-ul este capitala landului Renania-Palatinat si are vreo 200.000 de locuitori. Am parcat masina in zona centrala. In drum spre dom am trecut prin Alstadt – centrul vechi, cu strazi pietruite, mai late sau mai inguste, dispuse neordonat, asa cum se permitea in evul mediu. Casele vechi, cu barne de lemn pe fatade, aveau un aer medieval, cu exceptia florilor care erau la geamuri si care dadeau un aer de sarbatoare locului. Am trecut si printr-o piateta care avea o fantana cu un pilon in centru, ce sustinea o frumoasa statuie viu colorata. Si dintr-o data am ajuns la dom. Din pacate, aceasta magnifica cladire este inconjurata aproape din toate partile de cladiri si cu greu poti gasi un unghi din care sa ai o imagine de ansamblu a domului. Era impresionanta acea intrare laterala, cu statui in marime naturala, totul avand o nuanta rosiatica, culoarea gresiei din care a fost cladita catedrala. Am deschis usa mare de lemn dar inauntru era slujba asa ca am hotarit sa vizitam centrul orasului si sa revenim mai tarziu, dupa ora de terminare a slujbei.
Pe latura de nord a domului, dupa cladirile aproape lipite de dom, se afla piata centrala a orasului. Piata are un spatiu mare, pietruit, inconjurat de cladiri vechi - magazine sau cafenele cu terase. Pe partea estica a pietei, inspre Rin, se afla muzeul Gutemberg, dedicat celui care avea sa faca una dintre cele mai importante inventii a evului mediu: tiparnita cu litere mobile metalice. Ca multi altii, nu a fost pretuit la vremea lui, dar inventia sa avea sa transforme lumea medievala prin accesul mult mai usor la ideile din paginile cartilor, acces care pana atunci fusese monopolizat de clericii manastirilor si bisericilor unde se aflau manuscrisele copiate cu atata truda de calugari.
Era o vizita fulger a orasului Mainz asa ca am trecut pe langa acest muzeu in drumul spre faleza Rinului. Rinul se afla aproape, 200-300 de metrii de piata centrala. Inainte de a ajunge la Rin am trecut pe langa Turnul lemnelor, o cladire veche din secolul 14, care facea parte din zidul de aparare al orasului si era totodata poarta de intrare in oras. Se numea asa deoarece dupa turn se adunau bustenii care erau adusi pe Rin.
Ajungand la Rin am luat-o la dreapta, in susul fluviului si am mers pana la fortul Malakoff. Daca am fi luat-o la stanga, in josul apei, am fi ajuns imediat in zona primariei si daca am mai fi mers inca un kilometru am fi ajuns la Palatul Electoral (Kurfurtsliches Schloss). Acest palat a fost construit initial prin 1480 cu scopul de a obliga arhiepiscopul de Mainz sa-si mute sediul din complexul catedralei din Mainz in acest palat. Intre timp cladirea a suferit modificari, iar astazi gazduieste importantul Muzeu de istorie romana si germana.
Era o zi cetoasa dar a fost o adevarata placere sa ne plimbam pe faleza Rinului. De o parte curgea lin Rinul, aflat la jumatatea celor 1000 de kilometrii de la izvoare pana la varsare, iar de cealalta parte a falezei era o strada cu cladiri vechi si impozante. Dincolo de Rin era pe vremuri cealalta parte a orasului Mainz. Datorita impartirii zonelor de ocupatie dupa cel de-al doilea razboi mondial, intre francezi si americani, la dreapta Rinului este acum un alt land german, Hessa, cu capitala la Wiesbaden, care este de fapt vechiul Mainz de pe malul drept al Rinului.
Ne-am intors in piata centrala a orasului. Cladirea galbena si frumos ornata a cafenelei Korfman ne facea cu ochiul asa ca am poposit pe terasa la o cafea. De pe aceasta terasa aveai o vedere superba a catedralei si a intregii piete centrale asa ca a fost o placere sa zabovesti la acea terasa. Aveau 2 feluri de cafele: Expreso, la 2 euro, intr-o cescuta cat un paharut, sau cafea normala la ibric la 6 euro. Aveam chef de cafea asa ca am luat la ibric, si nu ne-a parut rau: era un ibric de inox de vreo 300 de grame cu o cafea ca la carte.
Si in sfarsit a venit momentul sa vizitam catedrala. Vazuta in interior era imensa. Ce m-a frapat a fost intunericul dinauntru, datorat geamurilor mici, pe care intra putina lumina in acea zi fara soare, precum si culorii mai inchise a peretilor interiori. Se vedeau totusi grupurile statuare de piatra din interior, cu fetele expresive ale personajelor, specifice sculpturilor de la nord de Alpi. Senzatia generala era de veneratie si infricosare, poate de aceastea avea nevoie arhiepiscopul in acele vremuri, atat pentru a putea conduce comunitatea cat si pentru a aminti puterii laice - imparatii, ca puterea divina este deasupra lor. Am aprins si eu o lumanare in memoria celor dragi si am iesit afara, coplesit de dimensiunile si aspectul interiorului acestui maret edificiu.
Am parasit Mainz-ul cu parere de rau ca nu am avut mai mult timp la dispozitie pentru vizitarea atator obiective turistice importante: Tezaurul domului, Muzeul Gutenberg, Muzeul roman si german, Muzeul de istorie a landului, precum si faimoasele pivnite de vinuri spumoase, unde se poate face vizita cu degustare.
Trimis de argemi* in 18.11.11 18:35:50
13 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (argemi*); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
ECOURI la acest articol
13 ecouri scrise, până acum, la acest articol
Ești norocos că ai avut ocazia să vezi așa ceva, eu am o mare atracție către Germania, dar nu am avut ocazia decat să vad Berlinul care, din păcate, nu m-a prea impresionat. Însă în pozele tale totul arată foarte frumos și pe gustul meu!
@larissa2011: Din pacate, cel putin din punct de vedere turistic, Berlinul a fost cam ras in al doilea razboi mondial, ca si multe alte orase din Germania. Au mai ramas insa si orase care nu au fost distruse, printre care Heidelberg, Mainz si altele.
Te inseli @drinknowater nici Mainz nu a scapat de urgiile razboiului, aproape tot centrul vechi a fost distrus, stiu sigur. Ce se vede acum de exemplu in Marktplaz sunt reproduceri. Este de admirat modul in care germanii au stiut sa-si refaca tara, insa cat de mult s-a pierdut definitiv!!!
Ghinionul Berlinului au fost sovieticii, altfel fara indoiala cel putin centrul istoric ar fi fost refacut sunt convins.
Mi-a placut mult aceasta lectura,mi-a adus aminte de vizita in acest oras, acum multi ani, stiu ca am vizitat si biserica St. Stephan ale carei vitralii sunt realizate de catre Marc Chagal sunt considerate printre cele mai frumoase din lume au 20 de nuante de albastru, asa ca.... Danke!
@Cristian_h: Intradevar, trebuie sa te documentezi bine ca sa stii ce-i original si ce-i reprodus in Germania, nu de alta, dar reproducerile sunt foarte bine facute. Cat despre Mainz, ce sa zic: ceea ce am vazut si fotografiat in P01 arata asa de autentic...
Articolul a fost selectat ca MiniGhid AmFostAcolo pentru aceasta destinatie.
Foarte frumos oraselul... Incep sa ma indragostesc tot mai mult de Germania, primul impact avandu-l cu Dresda. Se pare ca sunt multe de vazut...
@magdalena: Binenteles ca sunt! Germania este o lume aparte. Unde mai vezi in lume o asa retea de autostrazi, gratuite si fara limita de viteza?
@magdalena, intr-un calasament cumulat pe perioada 2000-2010 germania este asaptea tara ca numar de turisti la nivel mondial si a treia din Europa dupa Franta si Spania, chiar inaintea Italiei.
Am vazut un catalog gros de 5/6cm care descria 99 de circuite de 2/3 zile care cuprindeau intreaga Germanie, pana atunci nici eu nu stiam ce urias potential turistic are aceasta tara!
Ca sa inchei scurt, in Schwarzwald (Padurea Neagra) care nu are mai mult de 12.000 km patrati am numarat nu mai putin de 12 "Historiche Alte Stadt" (vechi orase istorice)...
@magdalena: Da sunt multe de vazut in Germania. Poti sa vezi o tara in care nu este praf (acolo nu prea gasesti dispozitive de sters praful) si nu este noroi (n-am prea vazut spalatorii auto).
Este o tara in care iti da un sfert de euro ca sa nu arunci un pet, si acesta ti-l da o masina, ca se nu te simti jignit de privirea vanzatoarei cand ii aduci peturile (in 2005 mai erau primite de vanzatoare, dar din 2006 nu am mai vazut decat masini). Este o tara in care daca ai de-a face cu institutiile publice trebuie sa te programezi inainte (si nu sa te calci in picioare la cozi, acolo nu vezi nici o persoana pe coridoarele institutiei, la prima vedere crezi ca nu se lucreaza). Nu-i asa, Cristian_h?
acum cativa ani eram in Germania si prietena mea a dat telefon la Primarie pentru a anunta expirarea buletinului (personal ausweis), a fost programata peste 3 zile. Cand am mers acolo am asteptat cred ca 10 minute in masina, dupa care prietena mea s-a intors cu un buletin nou, atat a durat cu fotografiere cu tot... 10 minute!!
Sper ca si la noi marile magazine sa introduca acele masini in care se colecteaza peturile, am vazut ca acum in Germania toate magazinele mari au asa ceva, dupa ce returnezi sticlele sau peturile primesti un bon cu care poti platii cumparaturile la casa.
Acum off topic...
Deocamdata este bine ca au aparut si la noi recipiente pe strazi pentru colectarea sticlei, hartiei si a plasticului... si va intreb pe toti cei care cititi le-ati vazut, le-ati folosit???
@Cristian_h: Nu am vazut asa recipiente decat in gara, erau montate de cativa ani, dar aveau fundurile sparte. Si oricum, este o mare diferenta intre a primi bani pe peturi sau a nu primi!
Cristian_h, ce vreau sa spun este ca obiectivele turistice sunt importante atunci cand vizitezi o tara, dar poate la fel de important este mediul in care traiesti in acele zile de vacanta. In Germania, in cursul vizitelor mele niciodata nu mi-a fost frica ca mi se fura ceva. Au fost cazuri in care uitam masina deschisa dar nu ne-am mai intors s-o inchidem. Persoanele abordate pe strada pentru a cere o informatie turistica sau de alt fel erau intotdeauna amabile. Eu zic ca si aceste lucruri conteaza!
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Aug.2019 ... Und ruhig fließt der Rhein — scris în 03.09.19 de makuy* din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Aug.2017 Bingen, poarta defileului Rinului — scris în 24.10.17 de Radu Tudoran din CăLăRAşI - RECOMANDĂ
- Dec.2015 Mainz, oraşul de aur — scris în 12.02.16 de Radu Tudoran din CăLăRAşI - RECOMANDĂ