Hollywood - leaganul cinematografiei mondiale

TIPĂREȘTE

Hollywood - cartier intemeiat in anul 1857, cand aici, agentul imobiliar Harvey Henderson Wilcox, si-a facut o ferma, s-a instalat aici, cautand in acelasi timp, sa promoveze dezvoltarea imobiliara pe dealurile Parcului Griffith.

Se spune ca numele a aparut dintr-o intamplare, cand sotia lui, calatorind cu trenul, a intalnit o femeie, care i-a zis ca isi numea casa, Hollywood – adica ,,lemn sfant “. Atat de mult i-a placut idea, incat ajungand acasa si-a numit ferma ,,Hollywood

“In 1910, locuitorii de sex masculin, au votat unirea acestui loc, cu Los Angeles, din nevoia de a isi asigura o sursa de apa, aici, neexistand vreo sursa.

Faimoasa inscriptie ,,Hollywoodland “, a fost ridicata in 1923, in Parcul Griffith, cu scopul de a promova dezvoltarea imobiliara, pe aceste dealuri si a atrage si mai mult atentia, asupra acestei zone. In timp, aceasta inscriptie s-a deteriorat, iar in 1949, Camera de Comert din Hollywood, a reparat-o, eliminand literele ,,land”, dupa care au inregistrat-o, ca marca a Camerei de Comert, nemaiavand drept de folosinta, de alt cineva, fara acordul acesteia, la fel s-a intamplat si cu ,,Walk of Fame“

Prima sala specializata in prezentare de spectacole cinematografice, a fost ,,templu de cinci centi“, care a fost realizat in 1902, pana atunci aceste spectacole se tineau in corturi, la lumina soarelui, pt. ca lumina electrica, nu era destul de puternica, pt a permite prezentarea unei pelicule. In 1911, apare si primul studio de film, realizat de Compania Nestor, care a filmat in acel an 15 filme. Iar prima ceremonie de decernare a premiilor Oscar, a avut loc pe data de 16 mai 1929, in timpul unui banchet tinut in sala Florilor, de la hotelul Hollywood Roosevelt, situat si azi pe b-dul Hollywood, ulterior construindu-se, alaturi de el, actualul Kodak Theatre. In prezent aici anual se intinde, covorul rosu, pt a asista la parada marilor vedete din lumea intreaga, in cele mai deosebite tinute, ale marilor designer, pt. a participa la decernarea celui mai presdicios premiu in cinematografie.

Din acest loc incepe si turul, nostru, deoarece agentia la care am facut rezervarile, are sediul in interiorul cladirii, pe o latura laterala si un spatiu exterior, in afara cladirii, mare, care permite stationarea autocarelor, cu care urma sa pornim la drum, si aveam si conditiile necesare efectuarii ultimelor pregatiri, inainte de a ne suim in masina, (ex. mersul la toalete, luatul unei cafea pt. cei care inca nu s-au trezit, sau o mica patiseria).

Cateva date tehnice: pretul unui astfel de tur este de 63$, dureaza 6 h, ei spun ca e daily tours, include in afara de tur si 30-45 min. lunch, la Farmer’s Market. Plecarea e la ora 9 am, iar intoarcerea la ora 4 pm, si te lasa de unde te-a luat, dupa care, intri in agentie, pt a iti spune autobuzul care te dice la hotel (aici am avut ghinion, pt. ca venise un cetatean, care platise extra sa-l duca si pe el la aeroport, urgent, asa ca eu avand hotelul pe aceea directie, si fiind si ultima care trebuia lasata, dupa ce am ocolit, toate cartierele din LA, de la Hollywood, la Culver City, a trebuit sa merg si pana la aeroport, asa ca pe la ora 19, am ajuns si eu in fata hotelului, flamanda, obosita si grabita, pt. ca la ora 20, inchidea, locatia de peste drum, unde puteam sa iau masa.).

Pana a plecat masina, deoarece eram sosita printre primii, am facut un tur, al cladirii Kodak, m-am oprit in fata salii teatrului unde au loc decernarile de premii, am urcat pe fiecare nivel, apoi m-am oprit mai mult in curtea interioara, unde pe margine sunt magazine cu suveniruri, cofetarii si restaurante, cu mesele in afara cladirii, iar in centru o tasnitoare, care era traversata de cei mici veniti sa stea cu mamele sau bunicii, la recreere (cei care locuiau in apropiere)

Deci am plecat, sa cunoastem aceasta imensa fabrica de filme, de inregistrari audio.

Prima oprire la Hollywood Bowl, in prezent casa Orchestrei Filarmonice din LA, care pana a ajuns la forma actuala si cu sonorizarea perfecta, a cunoscut mai multe etape de dezvoltare. Initial, a fost doar o scena, cu pereti laterali, pt. a crea o acustica cat mai buna, ulterior, din cauza ca in timpul ploios, erau nevoiti sa opreasca spectacolele, de cate ori incepea ploaia, scena a fost acoperita, capatand forma unui bowl, ulterior s-au mai facut modificari, care au imbunatatit acustic, prin mutari ale difuzoarelor, sau a luminilor scenetice. Acesta, cel vizitat, e primul bowl, care a si suferit toate aceste modificari, celelalte fiind realizate pe baza performantelor obtinute la acesta. Pe scena acestui s-au tinut celebrele spectacole ale lui Fred Aster, Frank Sinatra. Toate aceste scene sunt amplasate in Parcul Griffith, asa ca dupa ce ne-am imortalizat prezenta in locul unde au trecut acesti mari ai cantecului, am urcat cu masina, pe dealul, pe care cu litere de 50 picioare inaltime, este inscriptia Hollywood si de unde ai la picioare intreg orasul LA. Apoi drumul a continuat prin tinutul inalt, unde puteai vedea vile, amplasate in aceasta locatie de lux. aruncate la distante mari intre ele. Coborand am trecut, pe langa un magazin care vinde instrumente muzicale si care se deosebeste de celelalte pt. ca in interior are expusa chitara lui Elvis Prisley, apoi treci si beneficiezi de o oprire scurta, in fata unui tren cu vagoanele galbene inscriptionate Carney’s Express, care odata a fost locul unde s-a filmat secvente din film, azi fiind un restaurant, iar nu departe ajungi la Saddle Ranch, era o parte din amenajarile realizate, tot pt turnarea filmelor western, azi cladirea e pastrata nemodificata, chiar si personajele, niste marionete, stau la balcoanele de lemnsi privesc la turistii care servesc, azi masa la restaurantul, care functioneaza in zilele noastre. Autenticitatea cladirii si a intregului decor, te face sa te simti in anii, goanei dupa aur. Si drumul continua cu alte cladiri celebre, aici cred ca nu e cladire care sa nu aibe propia ei istorie legata de cinematografie, si anume Wisky Go Go, care e prima discoteca din lume, deschisa in anii ‘ 60 si in care si azi se danseaza., iar in apropiere, trecem pe langa sala in care s-au filmat multe secvente din serialul Seinfeild.

Trecem de aceasta lume in care filmul se impleteste cu realitatea de azi si ajungem pe Sunset Strip, strada larga cu renumite baruri, restaurante, cafenele, unde au luat si iau masa stelele Hollywoodului, unde au jucat sau au cantat, unde si azi platesti un pret mai mare daca vrei sa stai la masa unde petrecea Frank Sinatra. De asemenea poti incerca un pantof in faimoasele magazine, ale celor mai renumiti designer, sau proba o rochie, ca apoi sa spui ca nu ti se potriveste., ceea ce in aceasta perioada poti sa o faci linistit, fiind destul de putin populata zona de vedete, cu greu a reusit sa ne arate o vedeta, ghidul, la o masa de la o cafenea, si de care eu nu auzisem. Cand sezonul e in toi, atunci, poti sa te trezesti si invitat politicos afara, in momentul in care a intrat pe usa, un asfel de personaj, pt ca cu el, are sansa sa-si faca incasarile de pe o sapt.

Rodeo Drive, un alt loc cu magazine celebre si bogate, unde preturile sunt pe masura, dar in care poti intra linistit macar, pt. a vedea cum te simti cand incerci, sa intri in pielea acestor staruri, aici cladirile cu o arhitectura frumoasa cu decoratiuni, asezate pe marginea aleilor, cu pomisori si flori, banci pe care te mai opresti sa savurezi viata de vedeta, au la parter, expuse numai creatiile marilor designer, singurii care ar putea face fata la chiriile acestor spatii, asta ca sa revenim si la realitate.

Am intrat pe Walk of Fame, dar inainte, de a ne intalni cu cele 2300 de stele faimoase, a caror nume, talpi sai maini sunt imprimate pe trotuar, si pe langa care treci cu mare admiratie, ne-am oprit sa asistam la pregatirile care se faceau, pe partea carosabila, pt. ca incepea filmarea unor secvente din Iron Man 2. In afara de stele care se desfasurau subtalpile tale, mai puteai sa-ti compari dimensiunea maini tale sau a labei piciorului, cu a lui Marlyn Monrot, Sophia Loren, Humphrey Bogart. Surpriza pt. mine a fost dimensiunea pantofului lui Marlyn Monrot, purta nr. 35 la pantof, iar mana de asemenea e f. mica, cat a mea, ceea ce imi spune ca era mica si de inaltime.

Apoi am trecut pe langa Teatrul Chinezesc, care e unul din cele mai vechi teatre din LA, construit in 1927, de Sid Grauman, in fata caruia sunt si imprimate, mainile si piciorele, in original a acestor vedete... Pe partea stanga, e cea mai veche cladire din Hollywood, langa care e cladirea care adaposteste Muzeul Hollywood.

Dupa ce am parcurs pe jos, aceasta strada, ne-am intors inapoi la locul unde urma sa vina autocarul pt. a porni spre noi locuri, enigmatice ale acestui Hollywood, dar inainte am facut un popas la muzeul Egiptean, pe care l-am si vizitat. De la intrare ne astepta Anobis, cainele care pazeste mormantul lui Tutankamon, de data asta pazind intrarea in teatru tot interiorul slab luminat si cu statuile lui Horus, emblema lui Ra cu cobra inaripata, iti dadea sentimentul ca te afli in templu de la Luxor. vizitat seara, cand e luminat enigmatic, trimitandu-te in lumea faraonilor.

Se facuse ora 13, asa ca urmatorul popas a fost la Farmer’s Market. Construit in 1937, de vechii fermieri, pt. a isi desface marfurile, dar si un loc unde ti se prepara, din produsele lor, mancare, ceea ce se face si in zilele noastre. In prima parte cand intri in aceasta piata, te intimpina tarabe cu tot felul de fructe, zarzavaturi, apoi urmeaza, o piata de mezeluri, carne, mase cu gheata, care expun tot felul de produse ale oceanului. In spate sunt mese din lemn lungi, cu banci de o parte si alta si o multime de buticuri, in care ti se prepara gratare, din toate sortimentele de carne, cartofi prajiti, salate, sau chiar si dulciuri, clatite, iar daca din toate acestea nu doresti sau esti vegetarian iti pot prepara si o pizza, ori salate cu branza, invelite in lipii.

Asa ca am luat masa, iar apoi am mai avut putin timp liber, pt. a ne lua fructe de la fermieri. Dupa aceasta masa copioasa, in loc sa mergem la odihna, am plecat la autocar, care astepta in dreptul gradinii zoo din LA, dar pe care nu am admirat-o decat putin, in partea de la intrare, pana unde s-a permis fara bilet, deoarece, nu era prevazuta in tur, iar pe mine nu ma atrag aceste locuri, pt, ca eu consider aceste animale chinuite, si lipsite de libertate, mai ales dupa ce le-am vazut in habitantul lor, in Kruger Park, nu mai merg la gradini zoo.

Am trecut cu masina pe laga studioul CBS-de radio, apoi pe langa studioul Paramont, si ne-am oprit la studioul Sony, unde dupa ce am coborat din masina, am fost rugati sa asteptam sa vina, sa ne un angajat, care urma sa ne prezinte acest studio. Dupa ce ne-a inregistrat pe fiecare, dandu-ne cate un ecuson, pe care l-a sfarsitul vizitei, a spus ca cine doreste sa-l pastreze drept amintire, poate pleca cu el, am intrat intai in cladirea Columbia Pictures, unde ne-au fost aratatye toate premiile oscar primite la filmele care au fost turnate de acest studio, toate statuietele erau bine pastrate, in vitrine securizate. De aici am fost condusi pe un coridor, unde era afisate postere, cu filme celebre, ale actorilor, Robert de Niro, Al Pacino, Julia Roberts, dar eu m-am oprit imediat, la posterul filmului ,,Dracula “, unde chiar am rigat-o pe o turista din grup, sa-mi faca o poza cu aparatul meu, deoarece pt. mine acest film, e reprezentativ, fiin din tara lui Dracula, ceea ce i-a facut chiar placere. De aici am fost scosi din aceste interioare, continuand vizita pe afara, prin studio, pe tot parcursul, de o parte si alta stateau insirate, cladiri, tipic americane, blocuri in caramida rosie, cu scara pe fatada blocului, sau case duble cu intrarea direct din strada, am fost condusi pana langa ele, pt ca sa ne deschida usa, care doar se intredeschidea, iar pe fanta prin care vedeam interiorul, descopeream, ca inauntru era un zid, la fel si la geamuri, totul fiind doar fatada, cladirii. Atunci cand se filmeaza, dupa ce se arata cladirea, deschide usa, la intrare, apoi filmarea se face in interiorul unui studio, amenajat corespunzator, filmului. Tot asa am trecut prin acest mic orasel, in care doar fata cladirilor, cu ce vrea ea sa fie, e reala, in rest, in spatele usilor, totul e gol, sau umplut cu caramida. Urmatoarea vizita a fost in interiorul unei hale de filmare, unde se faceau filme, cu jocuri de baschet, unde la fel ni s-au prezentat tot felul de tehnici, care ne creeaza imaginea, unor actori- uriasi, care sar pana la inaltimea cosului, pt a introduce mingea, si saritura e atat de impresionanta incat si, tricoul de pe el, se umfla. Acest lucru e realizat, prin filmarea inversa, actorul de inaltime mult mai mica, e urcat pe un scaun, cu inaltimea de cca 50 cm, apoi, in momentul in care arunca mingea la cos, el fiind sus, se pornesc niste tuburi de aer, din ambele capete ale halei, care umfla tricoul actorului, iar el sare jos de pe scaun, pe podea, fiind filmata numai momentul in care el coboara din saritura. Acum decand am avut parte de aceste explicatii, sunt mult mai atenta la aceste etape din film, si constat, ca asa se intampla, iar acea impresie deosebita pe care o aveam inainte, nu o mai are asupra mea, poate ca mai bine e sa nu stim. Acesta a fost ultimul moment, deosebit pe care l-am trait aici in studio. Apoi dupa ce am mai trecut prin alte zone amenajate tot pt. filmari, cu parcuri, am fost scosi printr-o usa din spatele studioului, probabil, ca prin fata intrau tot alte grupuri de vizitatori si sa nu creeze inghesuiala.

De aici, turul s-a terminat si noi am fost dusi, la cladirea Kodak, de unde am fost repartizati pe masinile, care urmau sa ne duca la hoteluri.

Maine urmeaza sa fac, un circuit, cu down town LA, zona financiara a orasului si Beverly Hills, unde am sa va fac cunostinta cu cateva din cele 40 de luxoase case, ale celor mai faimosi si bogati, artisti.

---

VIZUALIZĂRI: 3819 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI