Fushimi Inari Shrine, altarul celor 10000 porti torii

TIPĂREȘTE

Prima zi dedicata orasului Kyoto se apropia de sfarsit, insa nu si lista obiectivelor noastre. Am profitat de faptul ca urmatorul obiectiv este deschis non stop, cu intrarea libera si ne-am indreptat spre una dintre cele mai emblematice si populare atractii spirituale din Japonia, altarul shinto Fushimi Inari.  

Fushimi Inari sau Fushimi Inari Taisha, taisha insemnand „mare altar” , a fost fondat in anul 711, ceea ce il face unul dintre cele mai vechi altare din Kyoto. Initial a fost construit in sud-vestul orasului si a fost ulterior mutat in locatia sa actuala si permanenta, in 816. Un secol mai tarziu, in 942, i s-a acordat cel mai inalt rang dintre sanctuarele sintoiste.  

Fushimi Inari Taisha este dedicat lui Inari, zeul Shinto al recoltei de orez, al comertului si al afacerilor. Acest altar este renumit pentru miile de porti portocalii torii sub care o poteca serpuieste prin padure si pe terenurile sacre ale Muntelui Inari. Este alcatuit din cinci sanctuare principale, un altar inferior, mijlociu, superior si 2 altare auxiliare, plus multe altare secundare mai mici.  

Am ajuns la altar cand se intuneca si chiar daca sanctuarele se inchideau, pentru noi a fost un avantaj deoarece la ora aceasta nu era aglomeratie.  

In dreapta primei porti a altarului se afla statuia unei vulpi, mesagera zeului orezului. Am trecut pe sub primele torii, am urcat cateva trepte si am ajuns la intrarea principala a altarului, unde am intalnit poarta turnului Romon. Aceasta este poarta principala a altarului si a fost construita in 1589 cu fonduri de la conducatorul Japoniei de la acea vreme, razboinicul samurai Toyotomi Hideyoshi.  

Poarta este flancata de alte 2 statui reprezentand vulpi, una dintre ele avand o cheie in gura, fiind protectoarea granarelor de orez. Avand in vedere cat de important este orezul pentru istoria, cultura, economia si bucataria japoneza, nu este de mirare ca detinatorul cheilor de la granare este o creatura respectata si venerata si ca exista in Japonia aproximativ 30.000 de altare pentru celebrarea zeului Inari.  

Pe terenul altarului exista zeci de statui reprezentand vulpi, daca doriti, le puteti numara.

Dupa ce am trecut prin poarta principala, am ajuns in fata scenei de dans in care fecioarele altarului canta in timpul ritualurilor anuale. In dreapta scenei de dans, este un mic altar numit Higashimaru-jinja Shrine, iar mai departe este Sala principala a altarului, numita „Haiden” in japoneza.  

De-a lungul traseului exista sanctuare unde puteti scrie o dorinta pe o vulpe mica de lemn sau „ornament” torii, pe care il poti agata aici sau il poti lua acasa ca suvenir.

Sanctuarele, desi sunt frumoase, sunt destul de asemanatoare cu salile de cult din alte sanctuare shinto pe care le-am vizitat, astfel ca am trecut repede pe langa ele, pentru a ajunge la portile portocalii emblematice ale Fushimi Inari.  

Traseul este cunoscut sub numele de senbon torii, care se traduce prin „coridorul cu mii de torii” si se refera la calea asemanatoare tunelului pe care o creeaza. In total exista aproximativ 10.000 de porti torii la Fushimi Inari.

Nuanta specifica de portocaliu este vermilion, sau in japoneza, shuiro. Acest portocaliu profund, rosu-portocaliu, este o nuanta foarte populara din vremurile stravechi, iar pigmentul este derivat dintr-un mineral numit cinabru. In credinta traditionala japoneza, se spune ca shuiro aduce noroc si alunga spiritele rele.  

Torii noi au culoarea vermilion vibrant, pe cand la cei mai vechi, culoarea este estompata de expunerea la soare si au aproape o nuanta de piersica sau roz.  

Fiecare dintre portile torii de pe traseu a fost donata de companii sau persoane fizice. Pe partea din fata a torii, in partea stanga, este scris cu negru  numele persoanei sau companiei care a donat torii, iar in partea dreapta, este data la care a fost donat. Pe reversul torii, sunt 2 kanji, care inseamna „donat” sau „oferit” , se pronunta „hounou” si se citesc de la dreapta la stanga.

Am fotografiat„tunelul’’ creat de torii, pe ambele sensuri, obtinand o serie de torii inscriptionate si una  fara nicio scriere, pentru o perspectiva total diferita.

Oamenii au donat torii la altarul Fushimi Inari incepand cu anii 1600 (epoca Edo), continuand si astazi aceasta practica, preturile incepand cu 400.000 yeni (aproximativ 2700 USD), pentru cele mai mici si subtiri, ajungand la 1.000.000 yeni (aproximativ 6770 USD), pentru cele mai mari.

Există, de asemenea, torii simbolice mult mai mici in jurul terenului, care probabil costa mai putin.

Mi-a placut foarte mult traseul, luminat noaptea si fara multi vizitatori (ne-am intersectat doar de 2 ori cu alti turisti), care a durat aproximativ 30-45 de minute pana la intersectia Yotsutsuji, aproximativ jumatatea distantei dintre intrare si varful Muntelui Inari.  

Exista o deschidere in copaci si porti aici, oferind vederi minunate asupra Kyoto, fiind deosebit de frumos la apus.  

De aici, te poti intoarce pe acelasi traseu sau direct, fara a mai trece pe sub torii sau poti continua drumetia pe scari pana la varful Muntelui Inari. De la intersectia Yotsutsuji, portile sunt treptat mai rare, fara a mai crea senzatia de tunel, iar poteca continua pe o urcare putin mai abrupta, pana la varful muntelui. Nu am continut urcarea, fiind obositi dupa o zi plina, dar si din cauza intunericului. Am coborat direct pe o alee luminata si am ajuns la altarul principal, concluzionand ca Fushimi Inari Shrine este magic, fiind cu siguranta cel mai fotografiat datorita frumoaselor porti Torii, care au fost prezentate si in filmul „Memoriile unei gheise” .  

---

VIZUALIZĂRI: 58 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI