Andros Ciclade

TIPĂREȘTE

Încep comentariul cu o scurtă descriere despre Andros... vânt, piatră, surprinzătoare. Trei cuvinte pe care le voi explica mai târziu.

Andros, Tinos, Mykonos... ! , acestea erau cuvintele unui propietar de casă de bilete din portul Rafina, la ora 6 dimineața. Striga cât putea, în cautare de clienți, pentru călătoria spre vacanța de vis, ori spre alte scopuri către aceste insule.

Anul acesta, ca și grup am ales Insula Andros, pe criteriul principal, ca doream ceva nou, și întradevar am găsit. Ca și în anii trecuți, același grup de principiu, 7 adulți și un băiețel, am plecat din București pe data de 26 august, în jurul orelor 9 dimineața către portul Rafina. Traseul clasic București-Ruse-Sofia-centura Salonicului-Portul Rafina.

Anul acesta față de anii trecuți, am rămas plăcut impresionat de centura din jurul orașului Sofia. Pot să spun la ora aceasta (părerea mea) că bulgarii în privința drumurilor, sunt înaintea noastră... tot respectul pentru ce au făcut, și fac în continuare. În jurul orelor 17 eram în Grecia, și apoi fir întins pe autostrada spre Rafina. Taxele ce le-am plătit statului Elen pentru austrăzile lor, au fost în valoare de aproximativ 70 de euro dus-întors.

Un lucru pozitiv în comparație cu autostrada ce merge spre Igoumenitsa, pe partea spre Rafina găsești toalete publice, benzinării, așezate cu „cap” și iluminat stradal aproape pe toată porțiunea de autostradă.

În portul din Rafina am ajuns cam pe la ora 01 dimineața, unde am fost întâmpinați de rafale puternice de vânt. Nu ne-a rămas decât sa dormim câteva ore în mașină, în așteptarea zorilor.

În privința biletelor de ferryboat le-am cumpărat de la fața locului, sunt câteva case de bilete particulare înșirate în port, cu aceleași prețuri ca de pe paginile de internet ale operatorilor navali. Pentru o mașină și 4 adulți, am plătit 168 de euro pentru biletele de ferry, dus-întors Rafina-Andros. Ca un fapt divers la începutul lunii august biletele ne costau 246 euro, dar în urma unei hotărâri de guvern grec, în privința unor taxe ce au fost eliminate, prețurile la ferry au scazut. Avantajul nostru.

Am decis să mergem cu aceeași companie navală dus-întors, pe ideea că avea cel mai convenabil orar. Pleca prima din Andros la întoarcere spre Rafina, la ora 10 dimineața. Vasul nostru a plecat din port către Andros la ora 08 dimineața, și două ore mai târziu eram la destinație în portul principal al insulei, Gavrio. O mică localitate, câteva taverne și posibilități de cazare, însă doar de tranzit, în cadrul insulei. Drumul pe apă a fost puțin cam agitat din cauza vânturilor ce băteau destul de puternic.

Până a ajunge în Andros, nu am știut că insula se află în bătaia unor puternice vânturi ce vin din nordul Egeii, și mătură cele trei insule: Andros, Tinos, Mykons. Situație ce face că pe timpul cât suflă vântul, mersul la plajă devine imposibil. Noi pe perioada a 10 zile, cât am stat pe insulă, am prins două zile ce nu ne-au permis sub nici o formă întâlnirea cu soarele. Dar în schimb am vizitat pe îndelete insula, și principalele obiective ce le aveam în plan oricum.

Pentru unii, ar fii o situație destul de supărătoare în privința vânturilor. Ideea e că dacă veți dori să mergeți în Andros, trebuie luat în calcul și posibilitatea de aprinde unele zile urâte din cauza vânturilor. De ținut minte, dacă pe partea de N-W par puternice, pe partea de N-E, intensitatea lor e la dublu. Pe alocuri erau destul de puternice și înfricoșatoare, cerul înorat și marea agitată. Pentru noi o experiență inedită in privința vânturilor.

După coborârea de pe ferry, am plecat spre localiatea Batsi, unde am fost cazați la hotelul Chryssi Akti. De principiu, insula pe lungime nu are mai mult de 50 de km, și 20 km pe lățime.

Localitatea Batsi, a fost aleasă fiindcă era situată la mijlocul insulei cu ieșire la mare, și avea avantajul că de acolo, ne era foarte ușor de a pleca oriunde. În insulă drumurile principale sunt foarte bune, iar cele ce duc spre cele mai spectaculoase plaje sunt cele de categoria off-road. Această localitate, avea farmecul ei, și ceva ce îți dădea impresia că e un lucru natural apropiat de sufletul tau. Cochetă, aerisită, animată seara, dar în același timp lipsea acel zumzet obositor de mașini, scutere, atv-uri specific locațiilor ticsite de turiști. Seara accesul auto se închidea, și rămâneau doar pietonii. Taverne frumos aranjate, majoritatea aveau specific cu mâncare de fructe de mare și pește, toate proaspete binențeles, dar în meniul lor se găsesc și feluri principale grecești, foarte bine gătite.

E a doua oară în Grecia, după insula Chios, aici când nu simt aceea senzație hrăpăreață din partea unor propietari de taverne. De exemplu am avut unele experiențe neplăcute în Kefalonia, în privința mâncarii în urmă cu doi ani.

Tot aici în Andros am mâncat ce-a mai bună pâine din Grecia. Și la hotel la micul dejun, dar și la taverne aceeași pâine gustoasă. Ideea era că era o singură brutarie, și cea mai buna din localitate, unde acolo găsești tot felul de specialități de patiserie și dulciuri. Oricum, grupul nostru ca și români, i-am „speriat” peste tot în privința consumului mare de pâine.

Aici în Batsi găsești cam toate tipurile de magazine, ori de ce ai nevoie.

Un lucru curios pe această insulă e că nu găsești peste tot locații ce servesc gyros. Posibil și din cauza mărimii insulei. Pot enumera chiar: În Batsi sunt două locații, două în Gavrio Port, și alte două în Andros Town. În privința gyros-ului... cam atât.

În Batsi în zona centrală, se află cele mai frumoase clădiri, unele din secolul trecut, cu mici străduțe pietonale terasate, cu o ușoară senzație de labirint, iar la tot pasul găsești mici magazine cu produse hand-made și suveniruri, ori taverne. Toate tavernele din Batsi, sunt situate cu vedere la mare, la nivelul apei, ori la înalțime, despărțite doar de strada principală, mică de lățime, ce seara se închide traficului auto. Seara să servești cina într-o oricare tavernă, reprezintă o totală relaxare și o senzație de libertate spirituală. Peisajul e de vină pentru aceea stare.

Tot în Batsi se află un mic port pescaresc, ce servește iahturi, ori ambarcațiuni ce fac curse în regim de taxi spre alte plaje. De altfel aici se află și Batsi Beach, amenajată corespunzător, cu nisip, apă limpede și cristalină, ideală ptentru familii cu copii.

Acum dacă tot sunt la capitolul de plaje, o să fac câteva descrieri a celor mai importante și „must see” plaje din insulă, pe care noi le-am vizitat, și nu trebuie ratate sub nici o formă.

Plajele insulei se împart în două categorii: cele de pe partea de N.W. și cu cel mai ușor acces la ele, și cele mai spectaculoase sunt pe partea de N. E. cu acces mediu ori dificil din cauza drumurilor neasfaltate.

Pe partea de N-W înspre capătul insulei, după localitatea Gavrio Port, se află Fellos Beach, plajă cu nisip neamenajată, dar în schimb bogată în anumiți arbuști, ce pot servii ca adăpost de soare. Ideea e că ai nevoie la unele plaje de ladă frigorifică și umbrele personale, dar trebuie luat în calcul și unele rafale de vânt ce pot să-ți zboare umbrela, dacă nu e bine ancorată.

În continuare, în timp ce coborâm spre sud, imediat după Gavrio Port, găsim micuța Chrissi Ammos Beach, cu nisip și apă de culoarea turcoazului, amenajată și ideală pentru familiști. La nici un kilometru apare Agios Petros Beach, tot cu nisip fin, amenajată cu doua beach baruri, dar în același timp e plaja principală a insulei pentru sporturile de apă pe sezonul verii, în special wind-surf. Cine e amator de asemenea activități, găsește aici tot echipamentul necesar pentru închiriat.

Continuăm spre sud, și la bifurcația drumului principal ce face spre Andros Town, mergem în dreapta spre Halkolimionas Beach, drum abrupt, neasfaltat dar acceptabil de mers cu o mașină joasă fără probleme. Plajă cu nisip fin, situată într-un golf de stânci, dotată cu umbrele si un beach-bar, unde am auzit cea mai bună muzică pe plajă la viața mea. Numai mixaje de melodii din anii 80-90’, fiind și muzica mea preferată.

Alături de acestă plajă se află Apothikes Beach, la care se ajunge o idee mai dificil cu mașina, dar plaja e mai mică și mai intimă, de altfel situată într-un golf de stânci cu un mic beach-bar. Datorită drumului, noi nu am mers la ea, și ne-am rezumat doar la câteva poze de la înălțime.

În privința plajelor de pe partea N-S, nu pot să spun decât că sunt cele mai frumoase și spectaculoase, dar în acelasi timp accesul la unele din ele e foarte dificil. Dacă vreți să mergeți la ele, trebuie alese zile în care nu bate vântul, ca apa să fie liniștită.

Ca și sfat dacă țineți la mașini, vă sfatuiesc ca la unele plaje de pe partea aceasta a insulei să nu mergeți cu ele, de exemplu la Achla Beach, fiindcă riscați să le distrugeți, mai ales dacă sunt și cu garda mică la sol. Noi într-o zi, am închiriat atv-uri, de la o firmă de lângă hotelul nostru, la un preț de 35 de euro pe zi, atv-uri cu capacitate de 80 cc. și am mers la două plaje cu ele în aceea zii. Au mers, dar cam leșinate pe unele porțiuni de deal. În orice caz senzație de a le conduce e fantastică.

În prima parte a zilei am plecat spre Zorkos Beach, am mers pe drumul principal spre nord, iar apoi spre est, drum ce la un momendat a trebuit sa-l părăsim și să intrăm pe drum neasfaltat lung de 5 km. Se poate merge cu mașina, dar cu grijă, ca drept dovadă că la capătul lui și în dreptul plajei sunt câteva resorturi de lux. Plaja seamănă cu Antisamos din Kefalonia, e o plajă cu pietricele, apa de o culoare albastru închis, situată la baza unul deal, mărginită de stânci, amenajată și cu o tavernă acolo.

În jumatatea zilei am plecat de aici spre celebra Achla beach. A trebuit să ne întoarcem spre Batsi, iar de acolo am mers spre Est. Drumul spre plajă a fost demențial, datorită peisajelor. Dacă pe alocuri și în special pe zonele înalte, insula e total aridă, totuși sunt zone de văi marginite de munți, iar la baza lor agricultura merge din plin, vegetația e ca la noi în zonele rurale, pline de păduri și mici râuri ce curg până și pe timpul verii.

Spunea cineva într-un alt articol că e „Insula contrastelor”, lucru adevărat dar și surprinzător. În aceste zone se cultivă porumb, grâu, se cresc vite, capre, oi. Pare ceva total pe dos, ținând cont de primele impresii ce le faci la vederea insulei. Am făcut cunostință cu aceste zone verzi în timp ce mergeam spre plajă. De pe drumul principal ce taie insula pe din două, începe un drum de 10 km, de categoria off-road, plin de pietre spre Achla Beach. Mergi cu mașină de teren fără probleme ori cu un atv.

Când am închiriat atv-urile, propietarul lor chiar ne-a pus în vedere să nu mergem la această plajă și la alta din sudul insulei, pe principiul că dacă se întâmplă ceva la ele, el nu poate ajunge la noi să ne ajute. Noi draci de români... normal că Hai pe șeșt! După un drum cu emoții și gândul numai la spusele proprietarului de atv-uri să nu se întâmple ceva, oricum mare mirare a fost ca nu au pățit nimic, am ajuns la celebra plajă în jurul orelor 18.

Întradevăr peisajul îți taie respirația, pe apă erau până si patru lebede, plaja e cu nisip măricel, neamenajată, pe o stâncă se află o mică bisericuță, iar în capătul ei dintr-o parte curge un râu iar la capătul lui e un mic iaz plin de vegetație. După o scurtă baie și datorită orei înaintate, soarele începuse să apună a trebuit să plecăm. Păcat de scurtul timp petrecut acolo, ținând cont de frumusețea locului.

La alte plaje de pe această parte a insulei am mers cu mașinile, iar pe drumurile neamenajate, încet si cu atenție. La Vitali Beach de exemplu, bine amenajată și cu tavernă unde servea o doamnă din Slatina, am petrecut una din cele mai distractive zii de plajă. Într-o parte a ei, de pe stânci poți sării de la înalțime, ori poți pleca înot în expediție alături la o altă plajă, numită Goat Beach, dar pustie.

Am mai fost la Vori Beach, plajă neamenajată dar cu apă limpede si albastră, iar alături se află epava vasului Semiramis. Noi nu am fost la ea, dar se vedea din apa ori stâncile de la această plajă. Ca și epavă se prezintă destul de bine, dar nu se odihnește și nu arată precum cea de la Navagio din Zakintos. Se poate ajunge la ea, destul de ușor.

Ultima plajă pe care o prezint, e Ateni Beach. Plajă amenajată, cu beach-bar, dar singurul inconvenient, e mic spatiul de parcare de la baza ei. Există posibilitatea de a parca alături lângă o altă plajă, Mikro Ateni Beach, Noi când am ajuns la ea, veneam de la Vori Beach, și în urma unei greșeli de calcul pe hartă și GPS, am mers pe un drum destul de accidentat cam 50 de minute. Cel mai bine de a ajunge la aceste două plaje, urmați direcția localității Ateni.

În mare, cam acestea sunt descrierile despre plajele insulei Andros. Ca si alte obiective, o să mai enumăr câteva. Sper să nu fii plictisit deja... scuze!

Andros Town, ori Chora, se află pe partea de N-E, localitate aflată într-o vale plină de vegetație și arbuști, destul de moderată în privința numărului de turiști, cu clădiri foarte frumoase, pe două nivele ori trei, foarte curată și aerisită, aflată la înalțime de nivelul mării, iar de pe micile străduțe în trepte din laterale se poate ajunge la plajele ei. Străduța principală se continuă de-e lungul localității, și se termină pe un platou ce adăpostește Muzeul Maritim și Statuia Marinarului.

La câțiva pași de platou, pe o mică peninsulă se află ruinele Castelului Kato Kastro. Din păcate a fost distrus în anul 1943, în urma unui bombardament al trupelor germane. Se poate ajunge la el, doar in spirit aventurier dacă excaladezi un mic pod de piatră, ori înot. Alături de statuie, ruinele castelului, altă imagine emblematică a insulei, e Farul din Andros, ce se află pe o bucată de stâncă, și imaginea lui te trimite undeva spre poveștile copilăriei.

Un alt obiectiv ce merită vizitat, e Foros Cave, peșteră ce a fost dată în circuitul turistic acum câțiva ani, micuță cu 7 camere de vizitat la un preț de 5 euro de persoană. Oricum mai mult de 10 persoane nu pot intra la un tur ce durează cam 20 de minute. Un alt loc deosebit, și nu trebuie ratat, e Mănăstirea Panachrantos ori Panteleimon. Se ajunge la ea pe un drum sinuos, la o înățime de aproape 800 metri, nivelul mării, iar din interiorul ai o priveliște de vis la văile bogate în vegetație, precum și Andros Town.

Mănăstirea e construită în totalitate din piatră și înconjurată de ziduri înalte, și adăpostește moaștele Sf. Panteleimon, mai precis craniul lui, dar si alte moaște de alți sfinți.

La începutul articolului vorbeam de piatră. Până la această insulă eu nu am mai văzut utilitatea pietrei la un nivel ridicat ca și aici. Profilul geologic al solului din insulă, e alcătuit în principal din piatră stratificată, iar locuitorii ei au folosit-o cu inteligență și din abundență, și o folosesc în continuare la construcția de case, garduri, drumuri, etc. Ideea e că se găsește peste tot, și e ușor de manipulat.

Ar mai fi de vizitat muzeul fabricii de ulei, dar noi când am fost să-l vizităm era închis. Insula mai e cunoscută pe plan național și internațional pentru traseele de drumeții, ori hiking, pe o varietate mare de categorii de drumuri bine semnalizate și marcate. Prin aceste drumeții ai și posibilitatea de a explora și vedea pe îndelete frumusețea acestei insule.

Ținând cont de zonele aride ale insulei, pe alocuri a fost binecuvântată din plin cu izvoare de apă potabilă, terenuri agricole și întinderi mari de zone cu copaci de toate tipurile.

Per ansamblu, în toată perioda în care am stat pe insulă, am văzut cel mult 4 mașini cu numere de România, iar la un momendat mare ne-a fost bucuria când ne-am întâlnit cu o familie din Ploiești. Eram cam singurii români din Batsi de exemplu. Din cele discutate la hotel, cu două doamne conaționale, ce lucrau acolo, ne-au spus că insula nu prea e vizitată de români, iar majoritatea turiștilor sunt greci, în special cei din Atena. E foarte ușor, pentru ei să o viziteze. Din punct de vedere turistic, e la un nivel foarte mic, dar ușor sesizabil, asta poate și datorită locuitorilor din insulă. Cu cel mult 10 ani în urmă au refuzat total construcția unui aeroport, din dorința de a nu a fii copleșiti de turiști. Tocmai și acesta e motivul pentru care ei nu asfaltează drumurile ce duc la cele mai frumoase plaje, din dorința de păstra intact farmecul tradițional și grecesc al naturii din această insulă din Cyclade.

De recomandat, o recomand cu dragă inimă, dar să știți că nu e o insulă pentru leneveală, ci pentru aventură, și trebuie luat în calcul și posibile zile urâte din cauza vânturilor.

Mai sunt destule obiective pe care noi nu am apucat sa le vedem, închiriați fără frică atv-uri, și sper ca viitorii turiști conaționali ce o vor vizita să ne povestească despre această minunată nestemată, numită Andros.

---

VIZUALIZĂRI: 9145 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI