Innsbruck - Perla Alpilor

TIPĂREȘTE

M-am întors zilele acestea din vacanţa pe care am făcut-o după sărbători, împreună cu soţia şi copiii, prin mai multe ţări europene. Noi nu plecăm de acasă în perioada Crăciunului. Stăm să primim colindătorii, care niciodată nu ne ocolesc. Înainte vreme pe când trăiau socrii meu, noi eram cei care mergeam să-i colindăm, într-o comuna din Alba în apropiere de Mănăstirea Râmeţ.

A fost una din obişnuitele mele vacanţe-circuit în care miile de kilometri parcurşi în goana sutelor de cai putere pot fi un adevărat supliciu pentru amatorii de concedii de odihnă şi relaxare. În mai puţin de două săptămâni, am vizitat sau revizitat oraşele Salzburg, Innsbruck, Vaduz (capitala micului stat Liechtenstein), Zurich, Torino, Milano şi Budapesta, ultimele două, pentru a nu ştiu câta oară. Veneţia pe care o aveam în program a fost sărită din cauza unei răceli a fiicei mele, a oboselii acumulate dar şi a unei ceţi groase care acoperea întreaga regiune Veneto, în momentul în care noi treceam prin zonă.

Voi scrie mai multe impresii din această călătorie, când şi dacă timpul liber mi-o va permite.

Încep cu Innsbruck pentru simplul motiv că a fost singurul oraş care ne-a mângâiat cu razele soarelui chiar dacă erau -10 C. La Salzburg ningea iar în Elveţia, Italia şi Ungaria stătea de ploaie iar uneori chiar a plouat.

Ne-am cazat la Hotel Ibis la care am făcut rezervare din maşina, prin telefon. Numărul şi adresa le-am luat de pe GPS, pe care am instalat programul IGO 8. Nu ştiam nimic despre acest hotel. Prin telefon ni s-a spus că are parcare subterană (10 €/24h), internet prin cablu, în camere şi wireless în holul hotelului, acestea gratis iar preţul unei camere duble este 86 €/ noapte. Normal că la preţul asta nu este un hotel cu pretenţii dar pentru cineva aflat in tranzit este perfect. Am luat doua camere duble, pentru doua nopţi şi am plătit 365 €. Fiind foarte aproape de Italia şi ştiind că este un loc frecventat de turişti italieni, am iniţiat discuţia cu recepţionerul în limba italiană pe care o stăpânesc foarte bine (am lucrat 2 ani în Italia în tinereţe). Copiii au început şi ei să-i pună întrebări în limba engleză despre obiectivele turistice din oraş. A fost foarte amuzant să-l vezi pe sărăcuţul cum se agita să ne dea detalii în doua limbi, inclusiv cele pe care le dă GPS-ul pentru a merge la ,,Lumea de cristal a lui Swarovski ’’.

Interesant la acest hotel este faptul că arhitectura sa chiar este inspirată de aspectul păsării al cărui nume îl poartă. Hotelul nu are parter şi se sprijină pe un singur rând de piloni. Privit din faţa arată ca o barză într-un picior. În mod sigur zona nu are activitate seismica pentru că într-un oraş ca Bucureştiul ar cădea încă înainte de finalizare.

Era deja trecut de amiaza şi aşa cum era normal am început vizita cu ceea ce-şi doreau copiii sa vadă, adică Trambulina de Sărituri (Bergisel Ski Jump) şi Lumea de Cristal a lui Swarovski.

Dealul Bergisel pe care este construită trambulina are si o încărcătură istorică fiind locul în care în anul 1809 s-a dat una din bătăliile Războilui Tirolez de Independenţa sub comanda lui Andreas Hofer. Aici se poate vizita un muzeu dedicat acestui eveniment iar în parcul din faţa muzeului se afla un monument statuar dedicat lui Andreas Hofer. Noi ne-am limitat la partea exterioara deoarece eram presaţi de timp.

Pârtia de sărituri a fost construită în 2002. Ea dispune de o arena pentru spectatori cu o capacitate de 30.000 de locuri. Din acest loc se deschide o fascinantă privelişte panoramică asupra oraşului şi a piscurilor ce-l înconjoară.

A urmat Swarovski Kristallwelten -Lumea de Cristal a lui Swarovski. Situat în localilatea Wattens la 18 Km de Innsbruck, acest muzeu a fost deschis în 1995 cu ocazia aniversării jubiliare de 100 de ani de fiinţare a renumitei companii producătoare de cristale. Muzeul se afla sub un deal artificial din care prin gura unei feţe de uriaş ţâşneşte o cascadă. Are şapte săli legate intre ele in care pot fi admirate opere celebre ale unor artişti ca Andy Warhol şi Salvator Dali.

Mai multe puteţi afla dand click aici

În afară de banii pe care i-am lăsat la intrare am fost nevoit să achit încă o taxă la ieşire pentru a fi lăsaţi să ieşim cu nimicurile care s-au lipit de domnişoara, adică de fiică-mea.

Ajunge pentru deocamdată. Voi mai scrie despre Innsbruck chiar dacă se cheamă că fragmentez. Sunt retras din concurs şi nu scriu pentru puncte.

---

VIZUALIZĂRI: 5035 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI