Revelion la Cracovia (I)

TIPĂREȘTE

Deşi de mai mulţi ani ne-am propus o excursie în Polonia, intenţia noastră nu se materializa. Fie era înlăturată de oferte mai atractive, fie excursia se făcea cu autocarul ca parte a unui tur prin Europa ceeace pentru noi era obositor, fie era cu avionul dar la pachet cu Germania, Cehia sau Tările Baltice. Pe toate acestea le văzusem cu alte ocazii, aşa că am fost bucuroşi când am găsit o ofertă pilot Polonia cu avionul. Pentru şase zile inclusiv revelionul. Faptul că programul era nou lansat în turism ne dădea încredere pentru că ştiam că piaţa se cucereşte cu servicii de calitate.

Nu ne-am aruncat la revelion cu ochii închişi. În primul rând ne-am adus aminte de revelioanele din Berlin, Viena şi Paris, oraşe destul de reci iarna dar în care condiţiile meteo au fost acceptabile. Apoi noiembrie şi decembrie 2015 au fost luni de primăvară târzie în toată Europa. Pentru confirmare am studiat saiturile meteo serioase cum ar fi accu- wheather sau meteo pogoda dla Polski care dădeau o prognoză splendidă pe timp mediu şi scurt. Cele mai pesimiste indicau minus 2-3 grade ziua şi minus 6-7 grade noaptea.

Acestea fiind zise ne-am hotărât şi am luat ultimele locuri rămase libere cu preţul de 500 eu/ pers. plus 40 eu obligatoriu cina de revelion. Stai, că au mai fost taxele de aeroport, aşa că pot spune cu mâna pe inimă ˝ scump doamnă, scump! ˝. M-am mai liniştit când am citit că vom fi cazaţi la hoteluri foarte bune, de patru stele la Cracovia şi cinci stele la Varsovia şi că în program este inclusă vizita la Manăstirea Jasna Gora unde se află celebra Madonă Neagră din Czestochowa. Oricum, ca de fiecare dată mă consolez că multe excursii înafara ţării şi chiar ˝şi în general˝ nu vom mai face, aşa că plină de optimism şi fără regrete , - banii fiind făcuţi să circule, - ne-am apucat de bagaje.

Totuşi un gând iscoditor mă făcea să consult prognoza meteo în fiecare zi. Ca în jocurile de copii, cald, cald, cald, rece. Cu trei zile înainte de plecare începuseră să anunţe la unison ziua -10, -12 grade Celsius cu feeling până la -20. Ce să vă mai fierb? La faţa locului în toate zilele excursiei temperatura a fost de la -14 grade în jos (adică -15, -16) cu feeling de -22 grade pentru că bătea şi un vânt năpraznic.

Am plecat spre Cracovia cu Austrian Lines la o oră omenească adică 9.15 decolarea. Iniţial m-am mirat că de ce trebuie să facem escală la Viena pierzând astfel jumătate de zi dar m-am lămurit că nu sunt curse directe spre Cracovia. La dus timpul era foarte însorit şi am reuşit să fac câteva poze din avion în apropierea Vienei La întoarcerea din Varsovia deşi erau zilnic două-trei curse directe spre Bucureşti cu compania Lot care zburau până acasă în mai puţin de două ore, noi ne-am întors tot prin Viena, cu o pauză de trei ore. Ce să fac în trei ore, că timp de mers în oraş nu aveam? M-am zgâit pe la duty- free, am băut un suc şi am moţăit într-un scaun. În esenţă la întoarcere am decolat la 10.30 şi am ajuns la Bucureşti la 18. La întrebarea pe care i-am adresat-o ghidei că de ce nu ne-am întors direct Varşovia- Bucureşti, mi-a răspuns că biletele se iau la pachet dus-întors cu aceeaşi companie. Aşa o fi, n-aveam argumente că se putea şi altfel. La Viena la întoarcere s-a mai pierdut o oră pentru degivrarea aripilor pe care deasemeni am fotografiat-o. Am scris toate astea ca să vedeţi cum ţi se afisează o excursie de 6 zile şi tu ai la dispoziţie patru. Ne-am cazat în hotelul Qubus pe malul Vistulei. Acolo am făcut şi revelionul.

După ce ne-am cazat, la ora 17.30 urma să ne întâlnim cu ghida să facem un tur pietonal de două ore jumătate prin cartierul evreesc Kaziemirz. Pe pod era un vânt îngrozitor, gerul sfredelea plămânii ca un cuţit şi după vreo două zeci de minute ne-am întors la hotel. Nu am regretat prea mult pentru că a doua zi dimineaţa urma să reluăm traseul pe lumină şi cu câteva grade în plus.

Turul Cracoviei s-a făcut cu ghid local, parţial cu autocarul, parţial per pedes apostolorum. A doua zi am părăsit hotelul la ora 9 şi am început vizita oraşului cu autocarul în cartierul evreiesc Kazimierz. Iniţial, în 1332 regele Kazimir a înfiinţat un oraş independent pe o insulă a Vistulei în care locuiau creştini şi funcţionau biserici catolice. Aici a mutat evreii din Cracovia supuşi discriminărilor. La izbucnirea unui incendiu în Cracovia în 1494 de care evreii erau acuzaţi, urmând represalii, întreaga populaţie evreiască a fost mutată în Kazimierz. Oraşului i s-au construit ziduri şi avea primărie proprie. S-a dezvoltat repede datorită comerţului şi meşteşugarilor care lucrau pentru casa regală şi nobilime. A început să decadă după mutarea capitalei Poloniei la Varsovia în 1596. În sec XVIII austriecii au dărâmat zidurile de incintă şi ceva mai târziu braţul Vistulei fiind asanat, Kazirmiertz a devenit parte din oraş, legat de acesta de câteva poduri.

Căsuţe modeste de mici comercianţi din anii 30-40, străduţe prost pavate, multe sinagogi şi restaurante de tip familial. Cartierul este împânzit de localuri mici în care patronii polonezi sau evrei stabiliţi în Israel realizează un gheşeft bun datorită numărului mare de turişti. Userii mai copţi din Bucureşti poate mai ţin minte cum arătau calea Vacăreşti şi Dudeşti de la biserica Sf. Vineri până la stadionul Maccabi devenit Ciocanul, înainte de demolare şi reconfigurare. Cam aşa este şi cartierul evreiesc din Cracovia. Cartierul s-a dezvoltat înt-un loc în care erau şi multe biserici catolice cele două confesiuni trăind în bună vecinătate până la venirea nemţilor în 1940.

Am oprit pe strada Lipova să vedem fabrica lui Schindler, o clădire albă, lungă, cu un singur etaj pe peretele căreia erau expuse fotografiile lucrătorilor evrei salvaţi de la gazare (1200 oameni). Schindler a fost un personaj real, afacerist de orientare nazistă care a convins autorităţile că este mai ieftin să utilizeze evreii în fabrică decât să-i gazeze. Filmul regizat de Steven Spielberg a luat nouă premii Oscar.

Sinagoga veche din Cracovia, cea mai veche din Polonia a fost construită în sec. XV din cărămidă roşie şi piatră şi refăcută în stil renascentist după marele incendiu din 1557. A fost distrusă de germani dar refăcută în liniile arhitecturale de la prima sa construcţie. Astăzi găzduieşte muzeul istoric al oraşului Cracovia în care predomină obiectele de cult iudaic cât şi documente care probează martiriul populaţiei.

Sinagoga Remuh datează din 1553 şi a fost construită de rabinul Moses Remuh care i-a dat numele şi a fost înmormântat în cimitirul alăturat. Este sinagoga în care încă se slujeşte şi am putut-o vizita contra unei taxe de 5 pln. Cimitirul este neîngrijit şi pare părăsit.

Restaurantul Ariel a fost frecventat de Steven Spielberg în timpul filmărilor la Lista lui Schindler. Restaurantul e micuţ, pe scară miroase a mâncare, pe pereţi sunt afişate fotografii iar lângă tejgeaua- bar se cântă muzica evreilor nomazi Klezmer. Se serveşte mâncare tipic evreiască Koşer, carne de pui, oaie, sosuri dulci şi pâine nedospită. Costul meniului compus dintr-un antreu de peşte sau vegetale, felul principal cu un sos dulce, desert şi apă este cam 60 pln. La aceasta se adaugă 20 pln concertul, bacşişul, în fine te încadrezi în 100 zloţi, fără băutură.

Dealungul bul. Krakovska sunt două lăcaşuri importante:mănastirea Augustinilor cu biserica Sf. Ecaterina A fost construită în a doua jumătate a sec. XIV fiind una din cele mai frumoase construcţii gotice din oraş. A doua este mănăstirea Paulina cu biserica sf. Paul de pe stâncă în care se află relicva sfantului Stanislav canonizat în 1253. Sfantul Stanislav a fost un evec, asasinat de regele Boleslav cel îndrăzneţ în 1079 din cauză că episcopul îi critica atitudinea faţă de populaţie. Aflând de cele întâmplate cracovienii s-au răsculat şi l-au alungat pe rege care a murit în penitenţă într-o mănăstire din Serbia. În 1963 episcopul Cracoviei, Karol Wojtyla, a cerut să se efectueze o expertiză medico-legală a relicvei din care a reieşit că într-adevăr osemintele aparţineau unui bărbat de cca 40 ani care a fost înjunghiat de mai multe ori din spate. În sec. XIX, cripta a fost transformată în panteon naţional în care au fost îngropate câteva personalităţi cracoviene. Înainte de război în cartier locuiau 70000 evrei. Astăzi au rămas 550 de bătrâni. Limba vorbită este idiş, un dialect german care s-a format în Europa Centrală şi de Est între sec. XI şi XIV.

După ce am văzut ce se putea vedea, printre care multe plăci comemorative fixate pe ziduri sau pe stradă în amintirea evreilor exterminaţi în lagăre, am luat din nou autocarul până la poarta Florianska.

În drum am oprit la monumentul bătăliei de la Grunwald dusă în 1410 de forţele unite ale Poloniei şi Lituaniei contra cavalerilor teutoni. Alexandru cel Bun a trimis un contingent de 400 arcaşi în sprijinul polonezilor. A fost una din cele mai mari bătălii din Evul Mediu în urma căreia cavalerii teutoni au fost definitiv învinşi. Monumentul care are ca figură centrală pe regele Wladislaw Jagello cu sabia îndreptată spre un prinţ cavaler teuton ucis a fost dezvelit în 1910. În timpul celui de al doilea război mondial naziştii n-au suportat această simbolistică ruşinoasă pentru ei şi au distrus monumentul. Ceeace vedem azi este o copie reconstituită fidel în 1970.

Autocarul ne-a lăsat în dreptul porţii sfântului Florian de unde am început turul pietonal. Impropriu spus tur pentru că grupul s-a răspândit care încotro. Noi am urcat pe Calea Regală cu intenţia să ajungem la castelul Wawel.

Însoţitorul român de grup

A fost una din cele mai dăruite ghide pe care le-am întâlnit în excursiile făcute în ultimii 25 de ani. Doamna G. o proaspătă pensionară plină de energie, motivaţie, calm şi optimism, ne-a făcut adevărate lecţii de istorie şi urbanistică, presărându-şi expunerile cu anecdote despre locurile vizitate. Respect!

:

---

VIZUALIZĂRI: 4080 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI