Cracovia la pas, as reveni oricand

TIPĂREȘTE

Anul acesta ne-am propus ca in vacanta de inceput de noiembrie pe care o are cea mica sa mergem la Viena. Totul aproape gata de pregatit (perioada, traseu, obiective, etc) dar a intervenit valul de refugiati care ne-a pus pe ganduri –din toate punctele de vedere – si am reconfigurat traseul catre Cracovia. La inceputul lunii octombrie am confirmat cazarea, am facut cererile de concediu si am inceput sa citim pe ,,Am fost acolo’’ tot ce s-a scris despre Cracovia (multumesc tuturor pentru informatii).

Bun, cu bagajele facute si cu un mare dor de duca ne-am pornit la drum in formula noi doi +copil iar din Cluj +sora mea. Am plecat din Cluj dimineata la 5.30 catre vama Bors (cumparat vinieta Ungaria, aproximativ 10 euro pentru 7 zile).

In Ungaria se merge o portiune pe M4, se trece pe langa Debrecen (mai putin noi, sotul meu a fost furat de peisaj si a intrat prin oras dar nu ne-am suparat pentru ca aici cu mai bine de 100 de ani in urma s-a nascut unul din strabunicii mei si cu ocazia asta am vazut orasul sau natal-mi-a placut) se merge spre Miskolc si de aici cele doua GPS-uri din dotare au inceput sa se certe. Ioana- GPS din masina ne invita frumos spre stanga in timp ce vocea tipului din GPS telefonului ne invita spre dreapta, amandoi erau la fel de insistenti dar a castigat tipul deoarece domnisoara Ioana nu mai avea up date facut din 2012 si am concluzionat ca tipul din telefon o fi mai bine pus la curent cu noile drumuri.

Am facut bine pentru ca am ajuns unde trebuia si traseul a fost mai scurt. Am traversat o Ungarie rurala frumoasa cu campuri pline de dovleci portocalii si ferme de gaste si am ajuns in Slovacia de unde ne-am cumparat vinieta (10 euro pentru 7 zile, trebuie neaparat lipita pe parbriz). Slovacia mi s-a parut curata si cu un nivel de trai mai ridicat decat al nostru, mai ales in zona rurala (GPS ne-a dus prin sate de munte dar peisajul a fost mirific, culorile toamnei in soarele bland de sfarsit de octombrie erau de nedescris), case mari, toate la fel, curti fara prea multe garduri, impecabile prin ordine si curatenie (am eu un of cu acareturile multe si claie peste gramada din curtile romanesti). In fine, un mic indicator ne anunta ca intram in Polonia, nu am cumparat vinieta pentru ca citisem ca ei nu au asa ceva, nici macar pe micuta lor autostrada nu am platit nimic –sper sa nu ne trezim cu vreo amenda acasa.

Polonia rurala de la granita cu Slovacia nu este la fel de ordonata dar pe masura ce ne-am apropiat de Nowi Sacz lucrurile au inceput sa se schimbe si am vazut o tara frumoasa si curata, de asemenea cu un nivel de trai mai ridicat si mult, mult mai ieftina decat a noasta.

Am ajuns in jur de 15,30 in Cracovia, am mers spre cazare dupa indicatiile GPS, nu stiu daca nimeream fara el. Cazarea foarte buna, o sa va povestesc alta data despre ea.

Si am inceput mini vacanta in Cracovia. Am fost cazati la 5 minute de Teatrul Julius, peste drum de frumosul parc Planty. In spatele teatrului este un punct de informare turistica de unde va puteti lua toate informatiile necesare, cativa tineri buni vorbitori de engleza, cu o amabilitate extraordinara vi se pun la dispozitie. Astfel cu ajutorul unei domnisoare am facut planul pentru urmatoarele trei zile plecand de la obiectivele stabilite de acasa, asta dupa ce am aflat cu stupoare ca duminica 1 noiembrie este ziua nationala a Poloniei si Luminatia pentru credinciosii catolici si este inchis tot ce inseamna muzeu, obiectiv turistic, chiar si mgazinele care ar fi avut program non-stop nu deschid decat dupa ora 11 ziua. Singurul deschis era muzeul Auschwitz dar nu mai erau bilete de vanzare. In acest context am facut un mic consiliu de familie si am hotarat urmatorul program :

Sambata – Auschwitz, am cumparat bilete pentru mine si sora mea, sotul si copilul program de voie prin Cracovia (fetita are 9 ani, varsta la care este de preferat sa nu intre in muzeu). Biletul costa 145 de zloti / persoana.

Duminica – turul orasului cu ghid gratuit, castelul Wawel si cartierul Kazimierz.

Luni Salina Wieliczka, am cumparat bilete pentru toti patru, 145 zloti/adult, 80 zloti/copil.

Despre ziua de sambata o sa povestesc separat, Auschwitz nu este o destinatie de vacanta dar este un loc prin care trebuie sa treci ca turist, este singurul lucru pe care poti sa il mai faci pentru milioanele de suflete pierdute acolo.

In fine, dupa o zi de sambata inghetata atat la propriu cat si la figurat ne-am trezit duminica intr-un soare bland care anunta o zi frumoasa si mult mai calda decat precedenta, am pornit foarte devreme spre Piata Mare de unde incepe turul orasului. De la Info Point aflasem ca se pleaca in tururi gratuite cu ghizi in limba engleza, spaniola si franceza undeva dupa ora 10 din fata Catedralei Sfanta Maria (se numesc Free walking tour, au si pagina pe Facebook pentru detalii). Noi nu am avut rabdare sa stam in casa pana la 10 si undeva pe la 8.30 am plecat spre piata. Soarele era minunat dar temperatura nu depasea 4 grade ceea ce ne-a facut sa ne orientam repede catre terasele din piata sa ne incalzim cu ceai si cafea si sa admiram locul care ar fi km 0 al Cracoviei.

Dupa ce ne-am incalzit am intrat in Catedrala care este impresionanta si in care se pregatea inceperea slujbei, motiv pentru care ne-am oprit aproape de usa si am admirat de la distanta vitraliile, statuietele si ornamentele specifice lacasurilor de cult catolice. Nu am platit taxa de intrare pentru ca era slujba, inteleg ca altfel ca turist platesti intrarea.

La ora 10 au aparut si ghizii, noi am mers cu un tinerel simpatic numit Dmitrie, student la istorie si limbi straine care a trait cu maxima intensitate misiunea de ghid, se vede ca ii place mult ce face si intr-o engleza mai curand british cu care au am avut ceva de furca, ne-a explicat cu amanunte istorice si cu interpretari personale tot ce vedem.

Catedrala Sfanta Maria - secol XIV - are doua turnuri de inaltimi diferite si cu aspecte diferite, legenda spune ca au fost doi frati care s-au apucat de constructia celor doua turnuri, fratele mai lenes a facut turnul mai mic si fratele mai harnic (previzibil) a facut turnul mai mare. Invidios pe isprava fratelui harnic cel lenes l-a injunghiat mortal iar apoi, macinat de remuscari s-a sinucis. Asta e legenda insa se pare ca realitatea a fost alta, intentionat a fost contruit un turn mai inalt pentru a se obtine din turn o vizibilitate panoramica la 360 de grade, foarte utila in perioada medievala cand atacatorii puteau veni oricand din orice directie.

Catedrala este un reper important in oras, asa a fost intotdeauna, se mai poate vedea si acum lantul de care erau legati cei care se faceau vinovati de diverse pacate si care erau astfel pedepsiti prin rusinea de a fi vazuti de credinciosii care ieseau de la slujba dar mai ales de pozitia chinuitoare in care erau tinuti si de soarele care ii prajea in timpul asta.

Imediat in spatele catedralei se afla Biserica Sfanta Barbara care este o micuta bijuterie cu vitralii frumoase si care la acea ora era plina de credinciosi, am revenit dupa amiaza pentru a ne bucura de interior insa am nimerit tot la slujba si am ramas la usa pentru a nu deranja.

Prin spatele celor doua se intra intr-o alta piata, numita Piata Macelarilor unde pe vremuri, asa cum ii spune si numele se intalneau crescatorii de pasari si animale si in functie de cerere isi sacrificau pe loc orataniile din dotare. Desigur imaginea si mirosul erau greu de suportat dar obiceiul a tinut mult timp pana au aparut macelariile si magazinele specializate. Ba, mai mult, macelarii o faceau si pe chirurgii, astfel incat, la cerere, mai scurtau o mana, un picior motiv pentru care strada care porneste din aceasta piata se numeste Strada Spitalului (Spzpitalna) desi aici nu a existat niciodata vreun spital. Acum piata este curata si luminoasa, cu case vechi, inalte si foarte bine intretinute, vopsite multicolor parca intentionat sa alunge imaginea horror pe care ar fi avut-o acum cateva sute de ani.

Dmitrie ne-a condus pe Strada Spitalului pana la Teatrul Juliusz Słowacki, teatru facut dupa modelul Operei Franceze in parcul Planty.

Pe langa faptul ca a fost foarte multa vreme capitala Poloniei si a avut parte de o dezvoltare aferenta, Cracovia a avut o soarta mai buna – macar din punct de vedere al conservarii cladirilor decat Varsovia pentru ca a fost foarte putin bombardata si distrusa in timpul celui de al doilea razboi mondial in timp ce Varsovia a fost aproape distrusa. Motivul este unul simplu, nemtii au iubit pe de o parte orasul inca inainte de razboi, o buna parte din oras este cosntruita pe model nemtesc si cu rigoarea aferenta, apoi pentru ca nemtii si-au stabilit cartierul in Cracovia pe motiv de Auschwitz.

Este motivul pentru care cladiri frumoasa si monumentale, cum ar fi si cladirea teatrului, sunt intacte si ne putem bucura si acum de ele.

De la teatru am plecat spre stanga catre Poarta Florianska trecand pe langa zidul de aparare al orasului Barbakan, zid care era cat pe ce sa fie daramat acum o suta si ceva de ani cand orasul incepea sa se dezvolte in afara lui. Tot un neamt i-a convins sa nu o faca dupa ce a dus o lunga munca de lamurire cu cetatenii hotarati de atunci. Cum argumentul ca e istorie, arata bine, are rol sentimental nu a tinut i-a venit o idee geniala si le-a spus ca zidul ii apara de curent si fara el, doamnele care se plimba pe strada Florinaska ar pati rusinea sa le ridice vantul rochiile si asa ceva nu se face... Pudibonderismul a fost mai puternic decat istoria dar noi suntem bucurosi ca zidul a ramas, chiar daca dintr-un motiv asa de stupid. Asta e povestea ghidului, m-a amuzat si m-am gandit sa v-o spun.

Poarta Florianska, alt punct de referinta alt oraslui, locul de promenada si parada al nobilimii, al regilor polonezi, al nuntilor regale, fotografiat de mii de turisti arata impecabil. Dupa ce Dmitrie ne-a spus si povestea patronului orasului a carui statuie se afla pe poarta am pornit spre strada muzeelor, muzee care din pacate erau toate inchise. Imediat pe colt, langa Biserica Cristo Transfigurato se afla casa in care a locuit proprietarul picturii lui Leronard Da Vinci ,,Femeie cu hermina’’ aflata in muzeu.

Cativa pasi mai incolo se afla Biserica Sfanta Jana care este celebra nu atat pentru aspectul ei (nu stiu cum arata candva dar acum este de dreptul kitch avand o culoare portocalie, tipatoare) cat pentru crasma din colt si pentru povestea lor. Se spune ca printre polonezi exista o vorba ca biserica este pentru femei si crasma pentru barbati pentru ca este mai mare pacat sa stai in biserica si sa te gandesti la bautura decat sa stai in crasma si sa te gandesti la Dumnezeu.

Ne-am intors in Piata Mare unde in centru se afla statuia poetului Adam Mickiewicz. Poetul nu a avut nicio legatura cu Cracovia dar regimul comunist s-a gandit sa ii faca o statuie aici pentru propaganda, poet national, etc.

Pe una din laturile mari ale pietii, opus catedralei se afla cladirea in care era breasla tesatorilor - Hala Tesatorilor, o cladire veche, frumos conservata si un care acum se afla targul de suveniruri (cele mai ieftine din oras, unele chiar frumoase, mai ales bijuteriile cu chihlimbar). Am trecut prin pasajul acestei cladiri si am intrat intr-o alta piata, mai mica unde se afla Turnul Primariei, care pe vremuri functiona si pe post de temnita. In aceasta piata se afla acea opera de arta care apare acum apropate in toate imaginile despre Cracovia, Eros Bendato, Eros indragostit, un cap gigantic, rasturnat pe o parte. Lucrarea a fost donata de artist orasului, initial primaria s-a ferit sa o puna in acesta piata dar artistul a conditionat donatia de expunerea ei fix in acel loc sau isi ia lucrarea inapoi. Acum lucrarea este estimata la 1 milion de dolari, este motiv de poza pentru toti turistii care ajung aici si motiv de joaca pentru copiii, unii chiar o exploreaza pe interior.

La doi pasi de aceasta piata este vechea universitate din Cracovia - Universitatea Lagelona locul in care se banuieste ca a studiat pentru o vreme si Nicolaus Copernicus. Se poate intra in curtea interioara, in acest moment aici nu se mai tin cursuri ci doar evenimente stiintifice si culturale. Universitatea isi datoreaza existenta gratie sprijinului unei doamne din nobilimea poloneza care a lasat prin testament sa ii fie vandute toate bijuteriile si banii sa fie donati universitatii, de aici numele universitatii.

De la Universitatea am mers spre Palatul Arhidiecezei unde a locuit Papa Ioan Paul al II lea pe vremea cand era cardinal al Cracoviei cunoscut sub numele de Karol Wojtyla.

De la palat se merge spre piata Maria Magdalena unde se afla Biserica Sfintii Petru si Pavel sau Biserica Mica numita asa mai curand ironic pentru ca ea este destul de marte dar are ca particularitate faptul ca in fata sunt statuile celor doisprezece apostolilor si a Mariei Magdalena. Ironic se spune ca e mica pentru ca nu au incaput si apostolii in ea...

Zona este inconjurata de cladiri universitare, aici am vazut sedii ale diverselor facultati de geografie, arhiectura, studii teologice.

Se iese din piata pe o straduta care duce direct la Palatul Wawel care poate fi un obiectiv de vizitat o zi intreaga insa noi nu am putut vizita decat superbele curti si gradini interioare, muzeul din palat fiind inchis din motivul anuntat la inceput.

Palatul este un amestec de stiluri si cladiri adaugate pe rand, el a fost readus la viata dupa o perioada cand fiind complet neglijat ajunsese aproape o ruina. De altfel, la intrare pe zid sunt placute cu numele celor care au donat bani pentru reconstructia palatului, fie si doar si pentru o zi de lucrari.

Vremea se incalzise simtitor, era deja mult dupa pranz si soarele punea intr-o lumnina favorabila curtile si gradinile palatului iar din spate se putea vedea Vistula, curata si stralucitoare, pe mal se plimbau zeci de oameni, se vedea ca era zi de sarbatoare.

Dupa ce ne-a prezentat si istoria palatului ghidul Dmitrie si-a luat ramas bun de la noi dar nu inainte sa ne spuna ca el nu este platit pentru ce face si nu s-ar simti deloc deranjat daca i-am ,,multumi’’ pentru ce a facut, daca ne-a placut, astfel ca fiecare din grup a scos o suma oarecare si l-a recompensat.

Ca sa avem ghid si pentru cartierul evreiesc trebuia sa ne intoarcem in Piata Mare si sa avem norocul sa prindem un grup insa pe noi deja nu ne mai tineau piciarele si am preferat ca de la palat sa plecam singuri spre Kazimierz ghidati de harta si de GPS-ul din telefon.

Nu este departe, in 10 minute am ajuns in locul in care s-a facut istorie si care a fost aproape o ruina pana acum cativa ani, readus la viata de ideea lui Spielberg de a filma aici ,,Lista lui Schindler’’. Cartierul inca mai pastreaza urme de la filmari de genul sigle pe magazine, firme interbelice, noi am mers pe strada principala care este o insiruire de restaurante cu diverse meniuri specifice, pentru ca era deja ora 3 dupa amiaza am intrat intr-unul sa ne potolim foamea. Pe langa mancarea foarte buna si adusa promt mi-a placut atmosfera, voit interbelica, cateva mese cu fete de masa de panza apretata, incalzirea cu sobe cu lemne, mirosul de lemne arse m-a intors in timp si mi-a adus aminte de copilarie cand mergeam la bunica si ma lipeam de soba calda, eu locuind la bloc si la acea vreme caloriferele erau de gheata...

Dupa masa am intrat in sinagoga Remuh, lipita apropape de restaurant, sinagoga este in reconstructie, se poate intra doar in incaperea de rugaciune a femeilor care este de-a dreptul austera si se poate zari putin din incaperea barbatilor. De asemenea se poate intra in cimitir care era destul de paraginit in ciuda faptului ca se plateste o taxa de minim 5 zloti, numita donatir pentru refacerea sinagogii.

Am mers putin prin cartier si am vazut de afara sinagoga Inalta, sinagoga Izaak, sinagoga Mare... nu am ajuns la fabrica lui Schindler care era cam la 1.5 km pentru ca incepea deja sa se intunece

Ziua a treia am fost la salina dar asta o sa va povestec alta data.

Stiu ca am scris mult si poate v-am obosit dar intregul oraș vechi medieval ales ca facand parte din Patrimoniul Unesco si merita vazut.

Ca o concluzie, Cracovia este frumoasa, curata, turistica, impecabila in servicii, foarte ieftina (paritatea leu /zlot fiind cam 1.1 se poate face foarte usor o comparatie intre preturile lor si preturile noatre), un loc pe care l-as revedea oricand cu placere.

---

VIZUALIZĂRI: 8119 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI