Copenhaga - capitala daneză

TIPĂREȘTE

Faptul că în aceste zile, la Copenhaga, este în desfăşurare concursul Eurovision, iar inimile noastre bat alături de cele ale reprezentanţilor noştri, mi-a amintit că a trecut mult timp de când am scris primele impresii despre capitala daneză.

Promiteam atunci că voi continua, dar timpul şi alte preocupări stringente m-au împiedicat să fac mai mult decât relatarea plimbării din seara sosirii. Împreună cu o colegă de grup, fără ghid, fără hartă şi fără un ţel anume, am străbătut Bulevardul H. C. Andersen - o arteră largă care leagă centrul oraşului şi Piaţa Primăriei de canalul navigabil. Nu ne păsa unde mergeam sau pe unde mergeam pentru că ştiam că a doua zi, după micul dejun, urma să facem turul programat.

Cred că o bună modalitate de a-ţi face o primă impresie despre Copenhaga este o plimbare cu barca pe canal. De pe pod, am văzut şi noi debarcadere şi o parte dintre fostele depozite în prezent transformate în locuinţe, sedii de firme sau hoteluri elegante. Pentru cei care se încumetă, explorarea oraşului de pe bicicletă este o experienţă deosebită. În tot oraşul sunt piste speciale, marcate, chiar semaforizate şi locuri de unde - contra unei fise (20 coroane) - poţi lua o bicicletă. La terminarea deplasării poţi lăsa bicicleta în orice alt loc amenajat în acest scop şi îţi recuperezi fisa. Pietonii, mai ales cei străini de oraş, care nu sunt obişnuiţi cu aceasta, sunt avertizaţi că pe acele piste doar bicicletele au prioritate şi că unele rulează cu viteză mare.

Trenuleţul turistic, cu două trasee diferite (prin oraşul vechi sau pe malul apei, până la Amalienborg, Fântâna Gefion şi Mica Sirenă) sau autobuzul turistic Hop On - Hop Off, sunt alte posibilităţi puse la dispoziţia celor care vor să exploreze oraşul comod şi cu ghid. Dar, cum noi aveam atât ghid cât şi mijloc de transport, nu am dat decât o prea mică atenţie acestor oferte. Traseul nostru a fost câte puţin din toate posibilităţile oferite de municipalitate, mai bine zis o selecţie a celor mai semnificative obiective.

În primele ore ale dimineţii, la 2 august 2013, am părăsit Hotel Danmark, gazda noastră de o noapte în Copenhaga - un mic hotel amplasat ultracentral, dar destul de incomod - şi am plecat în explorarea uneia dintre cele mai dinamice şi mai încântătoare capitale scandinave, cu o mulţime de obiective turistice culturale, cu străzi vechi şi clădiri interesante.

Punctul de plecare a fost, bineînţeles, Rådhuspladsen - Piaţa Primăriei - kilometrul zero al capitalei, în care ne petrecuserăm o bună parte din seara precedentă. La lumina zilei, cu explicaţii din partea ghidei, vedeam cu alţi ochi locul care, cu mai bine de un secol în urmă, era situat în afara porţilor oraşului, găzduind o piaţă de fân. Abia în 1900 s-a hotărât proiectarea pieţei orăşeneşti, cinci ani mai târziu aici apărând una dintre cele mai frumoase clădiri din Copenhaga, primăria. N-am vizitat-o în interior. Nu era timp pentru asta şi nici nu era programat, dar am admirat din nou faţada frumos decorată şi statuia episcopului Absalon, fondatorul oraşului. Dacă am regretat că n-am văzut interiorul? Da, pentru că şi interiorul este bogat ornamentat, iar Ceasul Mondial al lui Olsen - prezent în Cartea Recordurilor - este neîndoielnic o mare curiozitate pentru oricine. În plus, a urca (cu liftul) în cel mai înalt turn al oraşului este ocazia perfectă pentru a admira peisajul şi pentru a imortaliza imagini panoramice.

Palatul regal Rosenborg amplasat pe latura estică a Kongens Have - un întins şi foarte frumos parc - este, de asemenea, unul dintre cele mai atractive puncte turistice din capitala daneză. Palatul de vară al regelui Christian al IV-lea a fost reşedinţă a tuturor monarhilor următori, până la începutul sec. XVIII. Abandonat, a devenit depozitul unor colecţii regale, iar un secol mai târziu, transformat în muzeu, a fost deschis pentru public. Cu program zilnic, între orele 10.00-17.00, muzeul expune nenumărate comori regale vechi de trei secole, bijuterii ale coroanei, opere de artă, sticlărie şi porţelanuri fine, veşminte de epocă şi costumaţii de bal, arme şi obiecte de echitaţie.

Palatul este înconjurat de un canal cu apă, iar pentru a ajunge la el se trece printr-o frumoasă poartă de fier flancată de doi lei aşezaţi pe socluri artistic dăltuite. Puntea este locul de unde se vede cel mai bine apa înverzită a canalului, precum şi zidurile de cărămidă aparentă şi turnurile înalte ale palatului. Singurele elemente care rup monotonia faţadei sunt busturile fixate pe zid şi decorurile ferestrelor. Trebuie menţionat că la Palatul regal Rosenborg încă se mai face de gardă - chiar am asistat la schimbarea gărzii. Momentul nu este atât de fastuos ca cel de la Amalienborg, actualul palat regal, dar merită văzut dacă vă aflaţi în preajmă.

O amintire plăcută rămâne pentru mine Kongens Have - Grădina Regelui, parcul imens în care se află Palatul Rosenborg. Arbori înalţi, statui, alei îngrijite şi umbroase, păsări pe apă, locuri de joacă pentru copii, sunt motivele pentru care locuitorii capitalei evadează aici din când în când.

Palatul Christiansborg, un alt important obiectiv înscris în programul nostru, reşedinţa oficială a Reginei Margareta, totodată singurul edificiu din lume care adăposteşte cele trei puteri supreme în stat (puterea executivă, puterea legislativă şi puterea judecătorească), se află aproape de centru, pe insula Slotsholmen. Parlamentul, Curtea Supremă de Justiţie şi Guvernul danez, precum şi încăperile regale, ocupă zone diferite ale palatului. Ceea ce vedem noi astăzi este al treilea edificiu înălţat pe locul primului castel construit în 1167 de episcopul Absalon, fondatorul oraşului.

Ruinele Castelului Absalon şi ale următorului castel, Castelul Copenhaga, au fost descoperite la începutul sec. XX cu ocazia lucrărilor la actualul palat şi pot fi văzute şi astăzi. Acestea, ca şi câteva părţi ale palatului deschise pentru public, se pot vizita în fiecare zi (excepţie luni) între orele 10.00-16.00, contra unei taxe.

Palatul Christiansborg este o construcţie simetrică, masivă, care nu poate fi fotografiată în întregime decât de la o distanţă mai mare. Fântâna arteziană din faţă, turla verde cu trei coroane, precum şi statuia ecvestră a regelui Frederik al VII-lea, completează imaginea sobră a palatului.

Nu departe de Palatul Christiansborg, între Slotsholmensgade şi Børsgade, se află Børsen, clădirea bursei de valori, cea mai veche bursă din Danemarca. Construit la începutul sec. XVII de regele Christian al IV-lea care a dorit să transforme Copenhaga într-o puternică metropolă comercială, edificiul impresionează şi astăzi prin grandoare şi prin decorurile sale cu dragoni.

Palatul Amalienborg este reşedinţa familiei regale daneze. Este unul dintre cele mai sobre domicilii monarhice din Europa, cu toate acestea, zilnic, la ora amiezei, schimbarea gărzii desfăşurată după acelaşi ritual ca şi în vechime oferă privitorilor un adevărat spectacol. Am grăbit şi noi pasul, am intrat în vasta curte a palatului străjuită central de statuia ecvestră a regelui Frederik al V-lea şi am prins locuri bune pentru a urmări şi a fotografia ceremonialul. Până a-şi face apariţia trupa de gardă - echipată impecabil şi cu căciuli imense, de blană - am privit cele patru palate cuprinse în Amalienborg. Ele au fost construite la mijlocul sec. XVIII ca reşedinţe private pentru familiile a patru nobili. În 1794, când Palatul Christiansborg a fost distrus de incendiu, familia regală s-a mutat temporar aici, dar pentru că noua reşedinţă de la Amalienborg a plăcut atât de mult, nu a mai părăsit niciodată acest palat.

În imediata apropiere se află Frederikskirken sau Marmorkirken - Biserica de marmură. Este un monument grandios, meticulos executat, în care am intrat şi noi pentru câteva momente. Se spune că din domul său se poate vedea până în Suedia. N-am urcat, doar am admirat interiorul cu orga şi minunata execuţie a bolţii.

Continuând spre nord, de-a lungul canalului, aproape de St. Albans Kirke - biserica anglicană, se poate admira Fântâna Gefion. Acest monument grandios, realizat de artistul danez Anders Bundgaard, finalizat în 1908, este dedicat zeiţei nordice Gefion căreia i se datorează, conform legendei, crearea insulei Sealand pe care se află Copenhaga. Lucrarea este un dar făcut oraşului Copenhaga de Fundaţia Carlsberg cu prilejul împlinirii a 50 de ani de existenţă a renumitei fabrici de bere Carlsberg. Iniţial s-a propus amplasarea sa în faţa primăriei, apoi s-a ales locul de lângă Kastellet, vechea citadelă cu metereze încă intacte.

Fântâna Gefion reproduce în sculptură frumoasa legendă conform căreia regele suedez Gylfi i-ar fi promis lui Gefion întreg teritoriul pe care ea l-ar fi putut ara într-o noapte. Prefăcându-şi cei patru fii în boi, ea a arat aruncând pământul în mare, între Scania şi insula Fyn, astfel apărând o nouă insulă, Sealand. Lucrarea reuşeşte să surprindă zelul cu care trudea Gefion cu animalele sale, iar bazinele cu apă, sugerând întinderea mării, completează fericit scena.

Zona nordică a oraşului, cu vechiul port, atrage turişti din toată lumea nu doar pentru clădirile tipice, datând din sec. XVII-XVIII, care găzduiesc la parter cafenele şi restaurante, ci pentru că aici se află enigmatica Mica Sirenă, celebra sculptură în bronz aşezată pe o stâncă de granit la malul mării, simbolul capitalei daneze. Cu toate că este mică şi nu foarte impresionantă, Mica Sirenă este poate cel mai căutat şi cel mai fotografiat monument al oraşului.

Comandată în 1909 de Carl Jacobsen, fiul fondatorului Carlsberg, după ce a fost fascinat de un balet inspirat din basmul lui H. C. Andersen, lucrarea a fost terminată în 1913.

În anul 2010, din mai până în octombrie, Mica Sirenă a fost transferată la o expoziţie în Shanghai. Astfel se explică faptul că au existat turişti care, dorind să vadă această lucrare-simbol, au găsit pe malul mării doar o stâncă goală. Deşi nu reprezintă o valoare prea mare, statuia a fost de multe ori vandalizată. Furată, decapitată, aruncată în port, Mica Sirenă a fost de fiecare dată găsită, reparată şi amplasată la locul ei.

Dacă aş fi avut mai mult timp la dispoziţie în Copenhaga, aş fi cutreierat pe îndelete oraşul vechi şi m-aş fi apropiat mai mult de Vor Frelsers Kirke, Biserica Mântuitorului, un alt simbol al oraşului, un lăcaş datând din sec. XVII, construit din cărămidă roşie, cu un turn tronconic, înalt, pe care urcă în spirală o scară exterioară aşa cum nu am mai văzut. Biserica se află de cealaltă parte a canalului, în Christianshavn, una dintre cele mai vechi zone ale oraşului, înconjurată de ziduri cu metereze aproape intacte. N-am văzut această zonă decât puţin, din autocar, aşa încât nu am fotografii.

Am părăsit Danemarca, ţara lui H. C. Andersen, a Micii Sirene şi a berii Carlsberg străbătând insula Falster. Îmbarcându-ne pe ferry-boat la Rødby Havn, am traversat în Germania, la Puttgarden.

---

VIZUALIZĂRI: 5908 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI