Bruxelles – trei zile la început de aprilie (partea III)

TIPĂREȘTE

Voi continua povestea despre cele văzute în Bruxelles vorbind acum despre plimbarea din ziua a treia, o zi de miercuri, o zi cu multe obiective turistice, o să punctez pe cele mai importante.

Dimineața, pe la 8 și un sfert, plecam de la apartamentul unde eram cazați, vezi impresii, spre Zona „Schuman” , (Robert Schuman, avocat, diplomat și ministru de externe francez, considerat unul dintre fondatorii Uniunii Europene), unde se află Sediul Parlamentului European. Am mers pe jos circa 5 minute până la Place de Brouckère la Stația de metrou cu același nume, apoi cu Metroul 5 circa 10 minute până la Stația Maelbeek și pe jos încă 10 minute la complexul de clădiri ce găzduiește, începând din anul 1989, Parlamentul European.  

Se remarcă trei clădiri, cea mai veche, Clădirea Paul-Henri Spaak găzduiește sala de dezbateri și birourile președintelui, cea mai mare, Clădirea Altiero Spinelli, și cea mai vizitată, la care am mers noi, Parlamentarium.  

Este Centrul pentru vizitatori al Parlamentului European ce găzduiește, începând cu 14 octombrie 2011, o Expoziție multimedia ce explică funcționarea Parlamentului European și a instituțiilor Uniunii Europene. Cu o suprafață de aproximativ 5.000 metri pătrați este cel mai mare centru parlamentar pentru vizitatori din Europa. Am făcut rezervare “on line” de acasă pentru ora 9, ora de deschidere, și bine am făcut pentru că nu era lume foarte multă atunci. 

Se află în Place du Luxembourg 100, are site, visiting.europarl.europa. ... /parlamentarium, și poate fi vizitat gratis, orele de vizite se găsesc pe site. Clădirea simplă și elegantă este construită în stilul modernist, cu geamuri mari care permit iluminatul natural și crează un mediu plăcut pentru vizitatori. Când am ajuns la Intrarea în Expoziție, încă nu era ora 9, am găsit 20 – 30 de persoane ce așteptau, la ora 9 s-a permis accesul și imediat s-au format cozi pentru achiziția tichetelor de acces, cei cu rezervare „on line” am mers direct la intrarea în Expoziția amenajată în 7 Săli.

Aici am întâlnit un român care lucra acolo, am stat puțin de vorbă cu el, apoi amabil ne-a condus, continuând să discutăm, la garderobă și de acolo în zona de intrare, Sala de Bun Venit unde am primit un ghid multimedia în limba română, sunt ghiduri în cele 24 de limbi oficiale ale U. E. Am mers apoi la Cinematograful 360° unde sunt prezentate scurte filme despre U. E. și la Harta Interactivă a Europei, un tur virtual prin orașe și regiuni europene. A urmat Tunelul Timpului ce prezintă istoria Uniunii Europene printr-o serie de panouri multimedia interactive și Sala de Dezbateri unde este prezentată o sesiune a Parlamentului European. În Zona pentru Copii cei mici învăță despre U. E. prin activități și jocuri educative iar Sala Expoziții Temporare prezintă diverse teme legate de U. E. și statele ei membre.  

Am revenit la Intrarea în Expoziție, deja era aglomerație, și am părăsit Parlamentarium îndreptându-ne spre Clădirea Paul-Henri Spaak unde se află Sala principală de ședințe a Parlamentului European, Hemiciclul de la Bruxelles, cum este denumirea oficială a Sălii, locul unde au loc sesiunile plenare suplimentare și dezbaterile importante ale parlamentarilor europeni. Erau deja foarte mulți vizitatori, dar având rezervare „on line” am intrat fără să mai așteptăm.

Are 705 locuri pentru cei 714 parlamentari!?!? așezați în grupurile politice din care fac parte. Este construit în așa fel încât toate locurile sunt vizibile și asccesibile pentru parlamentari și oferă o bună vedere spre Tribuna Președenției și spre Tribuna delegațiile internaționale. Lângă fiecare grup există Cabine de interpretare pentru traducerea în timp real a dezbaterilor în limbile oficiale. Mai multe Tribune pentru public permit doritorilor să asiste la dezbateri. Am stat și noi în tribună dar nu erau dezbateri, așa că, după circa o oră, am părăsit Hemiciclul ieșind în imensa curte a Ansamblului Parlamentar.  

Am mai pozat clădiri și printre clădiri, multe panouri cu Alegerile Europarlamentare ce urmau să aibă loc, pomi, mai mult sau mai puțin înverziți printre care și câțiva cireși japonezi în floare, din marele Parc Leopold din apropiere.

Am mers apoi în Piața Luxemburg, am pozat Fațada vestică a Parlamentului European, vechea Gare de Luxemburg Bruxelles dezafectată, l-am salutat pe pionierul industriei siderurgice și al căilor ferate belgiene, John Cockerill, Statuie. Instalată în anul 1872 în fața Gării Luxemburg de atunci, azi Fațada unei clădiri parlamentare, este un omagiu adus nu numai industriașului ci și muncitorilor belgieni: în colțurile piedestalului se află patru statui de bronz ce reprezintă patru muncitori cu care a lucrat acesta.

Am continuat plimbarea mergând pe jos până la stația de autobuz, aflată aproape apoi cu Autobuzul 95 până la Stația Grand Sablon. Am mers pe jos, în ușoară coborâre, circa 100 de metri până în Place de la Chapelle.  

Aici l-am întâlnit pe Pictorul Pieter Breugel cel Bătrân, Statuie din bronz în care Tom Frantzen (autorul lui Zinneke Pis) prezintă pictorul ca un bărbat în vârstă, cu o barbă lungă, așezat la șevalet pictând un tablou invizibil, cu o maimuță mică râzând ghemuită pe umărul lui. Este omagiul adus Pictorului în anul 2019 la comemorarea a 450 de ani de la moartea lui.  

Am vizitat apoi Biserica Maica Domnului din Capelă (Église Notre-Dame de Chapelle) , construită în secolele 12 și 13, una dintre cele mai vechi biserici din Bruxelles. Duminica și lunea este închisă, în celelalte zile deschisă între orele 10 și 16, se vizitează fără taxă de intrare. Am admirat și pozat Fațada, un exemplu de arhitectură gotică brabantină cu elemente romanice dominată de Clopotnița ei, un turn baroc din ardezie înalt de circa 50 de metri. Are un Portal gotic decorat cu sculpturi și basoreliefuri ce reprezintă scene biblice și figuri sfinte și, deasupra lui, o Statuie a lui Hristos, alte statui, garguie și diferite ornamente sculptate. Mi-a plăcut mult Interiorul ei plin de Picturi murale cu scene biblice și sfinți, cu Mobilierul bisericesc, Stranele și Amvonul din lemn masiv, cu frumoase Vitralii colorate. De o mare importanță pentru flamanzi, și nu numai, este Mormântul lui Pieter Bruegel cel Bătrân aflat în Naos în dreapta. Pentru acesta am ajuns acolo.:)

Am revenit în Place du Grand Sablon și am vizitat ciocolateriile de top din Bruxelles, Ciocolateria Pierre Marcolini gătită de sărbătoare care oferea spre vânzare printre altele „Ciocolată ambalată la cutii, 14 bucăți costau 17 euro, 31 bucăți, 39 euro” și  Ciocolateria Wittamer. Aici ciocolata se vindea la bucată, „1 euro ciocolata” , am cumpărat câteva pentru energizare, bune rău de tot, nu se compară cu Leonidas de la noi. Nu am putut cumpăra de la Marcolini pentru acasă, ar fi meritat cu prisosință, preț bun, gust extraordinar, pentru că nu aveam posibilitatea de a le transporta cu avionul neavând bagaj de cală. :-??

Ne-am continuat plimbarea pe Rue des Sablons până la Biserica Notre Dame din Sablon (Église Notre-Dame du Sablon) . Construită în secolul 15 în stil gotic brabantin, cu Turnuri înalte, cu Fațada principală decorată cu sculpturi și vitralii impresionante, cu Clopotnița înaltă de 64 de metri. Și Interiorul bisericii, un amestec de elemente gotice și baroce, impresionează prin Navele luminate de vitralii colorate, Amvonul sculptat în lemn, Altarul bogat decorat, prin numeroase statui printre care Statuile Sf. Petru și a Sf. Paul. Biserica este bine cunoscută pentru cele două capele baroce deosebite construite în a doua jumătate a secolului 17 pe ambele părți ale corului.  

Vizavi de biserică este Place du Petit Sablon, înconjurată de un gard din fier forjat cu stâlpi de piatră, socluri pentru cele 48 Statui din bronz ce reprezintă profesiile practicate în a doua jumătate a secolului 20. În mijlocul Pieței am întâlnit doi luptători în anii 1560 împotriva Inchiziției și a stăpânirii spaniole, îmbrăcați în costume de epocă, cu colanți, pantaloni și mantii. Este Statuia și Fântâna Conților Egmont și Hoorn, din bronz cu un soclu de marmură, ridicată pe locul unde cei doi au fost executați de spanioli.  

Am mers apoi pe Rue de la Régence până în Place Poelaert la Palatul de Justiție, palat construit în a doua jumătate a secolului 19, aflat în renovare, impresionant prin mărimea și masivitatea lui. Impresionant este și Monumentul Gloriei Infanteriei Belgiene care se apropie de 100 de ani, un obelisc din piatră albastră, împodobit cu o coroană de aur și statui de soldați, simbolul curajului și al sacrificiului infanteriștilor belgieni. Lângă el, de doar 5 ani, Roata Ferris (La Grande Roue) de 55 de metri înălțime ce ridică amatorii la peste 100 de metri oferind o priveliște impresionantă spre oraș.  

Am revenit pe aceeași stradă Rue de la Régence și în Rue du Musée 9 am văzut Muzeele Regale de Arte Frumoase din Belgia (Musées Royaux des Beaux-Arts de Belgique) , un complex de șase muzee, are site, fine-arts-museum.be/en. Fiind prima zi de miercuri din lună de la ora 13 intrarea era liberă. Lume multă, totul era organizat, se sta la bilete gratuite apoi se mergea la garderobă și apoi la intrare. Mi-am prioritizat timpul destul de scurt avut la dispoziție și am mers să văd Muzeul Vechilor Maeștri, nu puteam rata așa ceva. Colecțiile muzeului sunt dispuse pe secole, fiecare având propriul cod de culoare, albastră pentru sec. 15 -16, maro pentru sec. 17-18.

Mi-a fost greu să aleg ce să pozez în Muzeu, mi-a fost greu să aleg din cele peste 200 de poze făcute pe cele pe care să le postez, nu puteam rata Rubens, Jordaens, Antoon van Dyck, cea mai mare colecție din lume a celor doi Bruegel, cel Bătrân și cel Tânăr, Hieronymus Bosch, pictori germani, cei doi Lucas Cranach, Hans Memling și un singur Rembrant.

Am stat în Muzeu cam două ore, am privit, am admirat și am pozat și cu păreri de rău l-am părăsit dar am rămas în Piața și în jurul ei pentru a vedea și celelalte obiective din zonă.  

Prima văzută a fost Biserica Sf. Iacob de pe Coudenberg (Église St. Jacques sur Coudenberg) construită în anii 1770, 1780 în stil neoclasic. Are Fațada decorată cu șase Coloane corintice și un Fronton triunghiular cu valoroasa Fresca „Maica Domnului”. Interiorul este simplu, dar solemn. Aici, în 1831, a depus jurământul primul rege al Belgiei. În fața ei se află Statuia Ecvestră a lui Godefroid de Bouillon, unul dintre liderii cruciaților belgieni idealizat și mitizat de belgieni.  

În apropiere am văzut Muzeul de Instrumente Muzicale (Musée des instruments de musique) , fostul Magazinul Old England și Muzeul Magritte, fostul Hotel Lotto, nu mai aveam timp să le vizităm, două frumoase clădiri Art Nouveau.

Am plecat pe Rue Coudenberg printre superbe case, am trecut pe lângă Fântâna „Urechea Rotitoare” o sculptură abstractă „rotitoare” plasată într-o fântână mică și puțin adâncă.

Imediat este Grădina Muntele Artelor (Jardin du Mont des Arts) , căutată pentru frumusețea sa, combinație de stiluri clasice și moderne, cu terase în trepte, fântâni și paturi de flori, bine întreținute și pentru poziția care-i permite priveliști impresionante asupra orașului.  

Construită inițial pentru Expoziția Universală din 1910, a fost integrată la mijlocul secolului 20 într-un vast Complex urban din care fac parte, printre altele, Statuia ecvestră a Regelui Albert I și Carillonul, (Carillon – instrument muzical de origine flamandă din secolul 15, constituit dintr-un ansamblu de clopote de diferite dimensiuni, instalat în turnuri. Fiecare oră este reprezentată de o personalitate din Bruxelles ce apare și sună la ora exactă și la jumătatea ei, iar la vârful carillonului un uriaș de bronz de 2,8 metri înălțime, numit Jacquemart, sună la ora exactă, de aici carillonul este numit și Ceasul Jacquemart. Era prima dată când vedeam un astfel de ceas, nu îl ratați, este pe o alee paralelă cu grădina.

Am trecut apoi prin Place de l'Albertine dominată de Statuia Reginei Elisabeta a II-a, un monument simplu, o femeie în haine foarte obișnuite, fără nicio trăsătură regală. Este un omagiu adus reginei cunoscută pentru vizitele făcute soldaților belgieni pe front în Primul Război Mondial și pentru sutele de copii evrei salvați de la deportarea în lagărele celui de-al Doilea Război Mondial. Am plecat pe jos spre cazare trecând și pe lângă Gara Centrală, construită la jumătatea secolului 20, un exemplu de modernism architectural. Am mers apoi în Place des Martyrs, o piață neoclasică, sobră și severă încadrată de frumoase Clădiri neoclasice și, în centrul ei, Monumentul Pro Patria, ridicat în memoria celor peste 400 de revoluționari căzuţi în luptele din septembrie 1830, aflați în Cripta de sub el. Cunoscut și ca Monumentul Martirilor Revoluției din 1830, Pro Patria este un monument neoclasic din piatră albastră împodobit cu statui și panouri ce are în centru un grup stauar din marmură de Carrara. Statuia, o femeie cu Leul belgian la picioare este vegheată din colțurile soclului de patru îngeri, fețele soclului fiind ornate cu basoreliefuri ce prezintă scene din revoluţia belgiană. Galeria Criptei adăpostește 27 de panouri de marmură neagră pe care sunt gravate numele revoluţionarilor căzuţi în luptă. Un pios omagiu luptătorilor, un gând frumos celor ce le poartă recunoștință și ne-am continuat plimbarea. Am mers mai întâi pe strada pietonală Rue Neuve, a doua cea mai aglomerată stradă comercială din Belgia, prin Passage du Nord, o galerie comercială foarte frumoasă, cu o arhitectură impresionantă, cu multe magazine, cafenele și am ajuns la Place de Brouckere, piață nu prea mare înconjurată de teatre, cinematografe, hoteluri, restaurante, locuri de divertisment și străzi de shopping, se mai construia în zonă. Am mers apoi pe Bulevardul Anspach, pietonal printre picături de ploaie, despre Jules Anspach, primar al Bruxellului în anii 1860, 1870 am spus câte ceva în primul review despre Bruxelles. Am trecut prin Galeriile Anspach, mici și animate, cu magazine de top, unice, cu cafenele, terase. Aici s-a terminat plimbarea noastră din a treia zi în Bruxelles.

De aici am plecat spre apartamentul în care stam, dar ne-am oprit în Rue des Chartreux 9 la Fin de Siècle, vezi impresii. Cu acest popas plimbarea noastră prin Bruxelles s-a încheiat, a doua zi plecam acasă.  

Bruxelles un oraș frumos ce se poate vizita la pas în zona lui centrală, un oraș cu multe obiective turistice, un oraș cultural, noua capitală a Europei. Mergeți acolo și nu veți regreta!

---

VIZUALIZĂRI: 60 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI