ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 28.11.2010
--- M ---
GR. VÂRSTĂ: 50-60 ani
DIN: Târgu Mureș
ÎNSCRIS: 28.03.10
STATUS: AUGUSTUS
DATE SEJUR
OCT-2006
DURATA: 7 zile
single
1 ADULȚI

GRAD SATISFACȚIE
CADRUL NATURAL:
90.00%
Mulțumit, mici obiecții
DISTRACŢ. / RELAXARE:
100.00%
Încântat, fără reproș

NOTARE MEDIE REZULTATĂ
95.00%

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut
TIMP CITIRE: 6 MIN

Cetati, ruine si legende bretone

TIPĂREȘTE

Cand ploua in Bretania cateva zile la rand, acest tinut batut de vanturile din vest imi pare anost, rece si gri, precum o neclintita “tara de piatra” ai carei locuitori n-au inventat inca cele 7 culori ale curcubeului. E un tinut greoi, bacovian, format din case inalte de piatra, biserici cenusii ce parca te strivesc sub greutatea lor doar privindu-le, din megalitii celtici gen “Stonehendge” numiti “dolmene” si “menhire” sau din cimitire ciudate cu morminte din piatra pe care sunt asezate carti deschise cioplite din pietre semipretioase deasupra carora gasesti flori... tot din piatra. Pana si litoralul breton e stancos, rar intalnesti cate o plaje mai ca lumea. Se spune ca cine reuseste pe-aici sa-si astearna intreg "cearceaful de plaje" doar pe nisip, e un om fericit! Pana si limba bretonilor, considerati adevaratii descendenti ai celtilor, disparuti in mod misterios din istorie, e mult diferita, e dura si colturoasa, chiar si francezii afirma ca in Bretania se simt ca niste straini in tara lor.

Cand insa in Bretania ploua 3 saptamani lar rand, lucru frecvent intalnit, intregul tinut imi apare trist, asemenea privirii unui ocnas uitat pe fundul unei genuni de unde nu va mai iesi niciodata.

Cred ca intr-o buna zi intreaga aceasta “tara de piatra”, se va scufunda in nisip sub greutatea ei, asemenea Atlantidei…

Dar in Bretania mai vezi si multe cetati in ruina iar unde exista ruine, exista si legende.

Cand, pe la anul 1000, primul mileniu al erei noastre, isi facea in graba bagajele si pleca, pentru a face loc mileniului urmator, populatia Bretaniei spera ca invazia barbarilor huni si sarazinilor musulmani, sa inceteze. Dar in marele Nord, un alt popor, mai crud decat hunii lui Attila, isi ascutea taisul sabiilor si varful sagetilor. E vorba de vikingi. Iar in marele Est, un alt popor isi adapa caii pentru o escapada ce-avea s-ajunga pana-n Pirinei si sa ingrozeasca intreaga Europa. E vorba de mongoli.

Sus, in cetatea Parthenay intri pe-o poarta masiva numita “poarta legendelor” iar “jos”, in “orasul vechi” intalnesti stradute inguste cu case construite in Evul mediu si biseirci construite chiar si pe la anul 1100. In cartierul Saint-Jacques, pe strada Vau Saint-Jacques, intalnesti casele unor comercianti de-acu' o jumatate de mileniu. La etaj locuia intreaga familie iar la parter se derula “productia” sau “afacerea”. Vanzarea se facea “la strada” prin niste volete groase din lemn ce se deschideau, interesant! , pe “orizontala”, astfel incat voletul inferior servea si ca stand “de prezentare” a produselor vandute, paine, branza, carne, ulei, vinuri, peste, fructe sau delicatese si mirodenii. De cum treci pe sub masiva poarta zaresti un zid gros si stigher…e tot ce-a mai ramas din cetatea celtilor, popor care in afara de limba bretona, n-a lasat decat putine urme ale trecerii sale prin lume. Se spune ca langa acest zid, Rabelais a conceput romanul “Gargantua si Pantagruel”. Dar iata si legenda cetatii…"Pe la anul 452 e. n. , o capetenie de-a hunului Atilla, ce-o pornise din Finlanda spre a cuceri bogata Sicilie iar mai apoi, intreaga Galie, s-a abatut si pe-ici pe la Parthenay, cu o armata de razboinici cruzi. Toti unul si unul. Cetatea, a rezistat ea cat a rezistat dar locuitotrii ei si-au dat seama ca n-au nici o sansa in fata puhoiului barbar, asa ca printr-un tunel secret acestia au evadat, lasand insa portile cetatii larg deschise, alaturi de cativa vitei bine rumeniti si o duzina de butoaie cu vin de Bordeaux. Hunii au inceput dezmatul, lasand pradaciunea si luarea de ostatici pentru a doua zi dar noaptea, portile cetatii s-au inchis. Apoi de undeva din beciuri au inceput sa se inalte periculoasele “focuri grecesti” insotite de un fum inecacios. Hunii, ametiti de taria vinului, n-au avut nici o sansa. Cand Attila a auzit acest lucru, a dat ordin ca din cetate sa nu mai ramana nici o "piatra peste piatra". Dupa o vreme insa, bretonii au recladit cetatea iar “zidul lui Rabelais” sau mai bine zis, tot ce-a mai ramas din cetatea celtilor, mai poate fi vizitat si astazi.

De la Parthenay, veti ajunge in localitatea “Eglise Saint-Sauveur de Givre-en-Mai”. Are un nume cam lung dar deloc intamplator. Ati auzit de “degivrarea aripilor avioanelor”. “Givre” in acest caz semnifica “gheata aparuta brusc sau grindina”. Mica localitate si-a luat numele de la o biserica. In anul 732, oastea franceza condusa de capatenia Charles Martel, i-a infrant pe barbarii sarazini, musulmani ce atacau Galia fara incetare. O parte din sarazini s-au refugiat in acesta biserica. In lacasul domnului nimeni nu avea dreptul sa patrunda si sa ucida. Era o zi minunata de Mai iar refugiatii i-au rugat pe soldatii lui Martel sa-i mai lase in viata pana cand “campia verde din jurul bisericii va deveni alba”, crezand ca timpul ii va imbuna pe francezi. A doua zi insa, intreaga campie era alba, acoperita cu un strat gros de grindina. Refugiatii s-au predat pe loc si, cei care s-au convertit la catolicism, au fost crutati. De-atunci localitatea si biserica in care acestia s-au adapostit, poarta acelasi nume “Saint-Sauveur de Givre en Mai”, adica “Sfanta Salvare a Grindinii din Mai”

Orasul Bressuire are si el o cetate iar cetatea are si ea, legenda ei.

De la intrare vei fi incantat de “noul castel”, care de fapt nu e altceva decat vechiul castel transformat in colegiu de muzica. Ruinele vechii cetati insa sunt impresionante. Dupa anul 1000, Bretania a devenit “teatru de razboi” intre Marea Britanie si Franta. Cetatea Bressuire era ocupata de englezi. Pe la anul 1340, Bertrand du Guesclin, nobil patriot breton si conducator al ostilor franceze, si-a jurat “sa faca curatenie” in tara lui si-a asediat cetate dupa cetate pentru a-i alunga pe invadatorii de peste Canalul Manecii. Se spune despre Du Guesclin ca era mic, urat, avea picioarele scurte si noduroase, umerii largi, bratele lungi si pielea aspra ca de mistret. De la Rennes, loc langa care se nascuse si pana la Bordeaux, nu mai intlneai un om atat de urat, dar totodata atat de iubit de catre ostenii sai. Toate cetatile ocupate de englezi il asteptau pe “eliberator”. Veni si randul cetatii Bressuire sa fie asediata. Englezii se aparau bine, dar intr-o noapte, Du Guesclin si cu cativa oameni de incredere, au patruns in cetate si l-au capturat pe seful garnizoanei. L-au spanzurat de-un turn al cetatii, numit azi “turnul spanzuratului”, apoi s-au retras. A doua zi, capetenia engleza zacea in vazul tuturor la capatul unui streang, leganat de briza diminetii. Vazandu-l, englezii au deschis portile cetatii si sa-u predat.

Ultima legenda e legata tot de acest conflict franco-britanic.

O mana de bretoni, au acostat langa Saint-Malo si au incendiat o cetate ocupata de englezi, apoi s-au retras in graba spre barcuta lor cu panze ce plutea pe mare. Dar, la intoarcere, spre seara, mareea era joasa iar velele salvatoare se vedeau undeva departe in larg. Au incercat sa ajunga acolo pe nisip, dar acesta devenise moale, impiedicandu-le inaintarea. Englezii le luasera urma. Se parea ca totul era pierdut dar veni noaptea salvatoare cand pe mare avu loc o furtuna. Dimineata intreaga plaje era acoperita cu cochilii de scoici Saint-Jacques aduse de valuri, scoici peste care puteai calca fara sa te-afunzi in nisip. Fugarii au ajuns cu bine pe corabia lor exact in momentul in care englezii furiosi isi struneau caii pe plaje.

Acum, pe-acea plaje de nisip n-a mai ramas nimic, decat amintirea unei legende, dar orice pescar breton ce acosteaza pe digul de langa ea, iti va povesti inca odata, mandru, aceasta intamplare.

Dorgo


[fb]
---
Trimis de dorgo in 28.11.10 11:39:44
INFO ADIȚIONALE
  • Nu a fost singura vizită/vacanţă în FRANȚA. A mai fost în/la: Normandia, Gironde, Provence, Paris
NOTĂ: Articol ARHIVAT (nu intră în calculul mediei acestei destinaţii)

VIZUALIZĂRI: 2341 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURISAU ARTICOL fără ECOURI
SESIZEAZĂ
conținut, limbaj

7 ecouri scrise, până acum, la acest articol

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (dorgo); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
P01 In cetatea Parthenay se intra pe sub "poarta legendelor"
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.
Puteți VOTA acest articol:
PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 6400 PMA (din 11 voturi)
NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.

ECOURI la acest articol

7 ecouri scrise, până acum

raoulp55
[28.11.10 12:35:37]
»

Frumoase, legendele bretonilor, pe care ni le povestesti cu un farmec aparte. O clima dura, cu oameni la fel, caliti in luptele cu hoardele barbare ce au trecut si peste Carpatii nostri, lasand urme adanci... Felicitari, ai un stil placut!

pepsi70ro
[28.11.10 15:21:30]
»

Foarte frumos ai povestit despre un loc interesant care mi-ar place sa-l strabat si eu la pas si sa fac poze la fel de frumoase ca ale tale. Felicitari!

Sanziana
[28.11.10 17:31:44]
»

foarte putini dintre noi vor avea vreodata ocazia sa stea la o poveste cu un pescar breton, pe tarmul unei mari pline de legende... noi te avem pe tine sa duci mai departe povestea

catalinalupu
[29.11.10 11:33:20]
»

minunat...

dorgoAUTOR REVIEW
[29.11.10 15:20:49]
»

@ multumesc tuturor celor ce-ati citit review-ul si celor ce mi-ati adresat alese cuvinte, am incercat sa va introduc in atmosfera locurilor si totodata sa inseninez un pic cu aceste frumoase legende stravechi, mai mereu innouratul cer al Bretaniei

georgiana
[29.11.10 15:25:07]
»

Poza nr 19 pe cat este de simpla imaginea, pe atat este de cuprizatoare!

anadragusin
[29.11.10 23:29:39]
»

O lectura frumoasa, cu multa istoarie si legende deosebite. Multumim Dorgo pt. ca ne spui si noua!

Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
4 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
anadragusin, catalinalupu, dorgo, georgiana
Alte impresii din această RUBRICĂDescopera Bressuire si imprejurimi:

    SOCIALs
Alătură-te comunității noastre

AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

 
[C] Copyright 2008-2024 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
AmFostAcolo® este marcă înregistrată
  • la final = [utf8mb4]; bMustChange=[]
  • pagină generată în 0.032677888870239 sec
    ecranul dvs: 1 x 1