GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
The Boston Experience: The Good, The Better & The Best
Pfoaai deci de unde să încep. Atâtea chestii de văzut și prin Boston...
N-o sa plictisesc pe nimeni cu detalii despre hotel, plus că majoritatea acestui review va fi despre locurile vizitate în exursia noastră de 8 zile în Boston, Massachusetts. (Și alte orașe, nu numa' Boston, normal)
Tot ce o să menționez despre hotel e faptul că a fost exact la ce te puteai aștepta de la un hotel de 2 stele. Decent. Nimic prea bun, nimic prea rău [... ]. În rest totul a fost bine, și am avut mic dejun inclus care era destul de bun. Mă rog, pentru mine era bun, deoarece aveau Waffles, și aia o fost cam tot ce-am mâncat în fiecare dimineață, împreună cu niște suc de mere, așa numa' "ca să se ducă ușor în jos".
În doua zi de mers pe-afară (a doua zi în Boston, eram rupți de somn când am ajuns la hotel și ne-am dat check-in, așa că n-am vrut să mai facem nimic în prima zi. Ne-am comandat de mâncare o pizza cu Uber Eats și ne-am dus la culcare după) am mers la o prietenă de a soției mele (O cheamă Eli, doar ca să nu mă repet de fiecare dată când vreau să mă refer la ea prin "prietena soției mele), care locuia acolo de mult timp și știa zona destul de bine, astfel încât am reușit să ne deplasăm prin oraș fără multe probleme, aflând ulterior și de mult-folositul mijloc de transport în comun, autobuzul. Am mers la Eli acasă, pentru a putea să ne introducă părinților ei. Am stat câteva ore acolo, povestind despre drumul spre Boston, iar când s-a făcut noapte, am plecat la hotel.
Eli a făcut rost, pentru noi, de două carduri ce trebuiau să fie folosite de fiecare dată când intrai într-un autobuz sau într-un subway train - MBTA (Massachusetts Bay Transportation Authority) CharlieCard. Și prin "trebuiau să fie folosite", nu glumesc - nu e ca în România acolo, să te lase șoferu' și fără, acolo chiar te dă jos dacă nu scanezi cardu'. (Bineînțeles că sunt și excepții, dacă e foarte târziu și e ultima lor tură, te lasă și fără card, sau dacă văd că ești chiar "șocat" de faptul că nu mai ai bani pe card, ca și cum n-ai fi știut dinainte)
Pe card trebuie să bagi tu bani, la un fel de "bancomat", undei menționezi cât vrei să pui pe card, și după scanezi cardul de credit și îți pune banii automat. Fiecare călătorie, ori cu autobuzu, ori cu subway train, era $1.50. Nu foarte scump, dar de aia era și bine să ai cardul acela, pentru că da, puteai să plătești și cash, dar nu acceptă decât bancnote, așa că pierdeai 50 de cenți de fiecare dată, dacă nu foloseai cardul. 50 de cenți nu pare mult, dar se tot adună și ajunge să fie cel puțin încă o călătorie care o puteai plăti dacă aveai fix câți bani îți trebuie.
În a treia zi, am plecat de la hotel la ora 12:00 PM, pentru a ne putea întâlni cu Eli în Michaels, magazinul unde lucrează, la ora 3:00 PM. Am plecat de la hotel așa repede pentru că am vazut pe Google Maps că drumul până acolo face 2 ore jumate, timp în care trebuia să schimbăm 2 autobuze și două subway trains. Ne-am întâlnit cu Eli, am așteptat să iasă de la lucru și ne-am dus după colț, la Five Guys, să mâncăm și noi niște cartofi prăjiți și un hamburger.
Apoi, am urcat în autobuzul care ducea spre casa ei, și ne-am dat jos cu 3 stații înainte de stația cea mai apropiată de casa ei, pentru a ne putea plimba prin jur și pentru a ne duce până pe un fel de platformă, la o înălțime foarte mare, ca să facem niște poze. După ce am făcut pozele și am văzut cât de frumos se combina soarele cu norii pe cer și culoarea emisă de acest fenomen, ne-am îndreptat înapoi spre casa ei, pentru a mânca, și ne-am dus înapoi la hotel după ce am mâncat. Nu s-au întâmplat prea multe în primele două zile, so far, dar pe mine nu mă deranja acest fapt. Eram doar fericit că pot să explorez orașul Boston, și că soția mea se distrează în timp ce explorăm.
În a patra zi, am repetat exact ce am făcut la începutul zilei trecute, și ne-am întâlnit cu ea la Michaels, pentru a lua autobuzul împreună spre casa ei și a ne pregăti de o petrecere de Halloween la care am fost invitați. Petrecerea era ca un fel de "rămas bun" al restaurantului în care se ținea, deoarece nu făcea destul profit pentru a putea fi întreținut cum trebuie, așa că aveau planuri să-l închidă în următoarea săptămână. Am așteptat acasă la Eli, până când a venit colega ei de muncă, să ne ducem toți împreună spre locul petrecerii. Când am ajuns, am realizat că petrecerea nu era cine știe ce petrecere cu buget de mii de dolari, era doar ceva micuț, ca să ne simțim bine, dar să nu fie dezastru când se termină. Am avut de mâncare, de băut, am și dansat (singur, că Eli și soția mea nu au vrut să se ducă pe scenă, așa că am fost lăsat singur cu multe persoane pe care nu le cunoșteam. Zic că am fost destul de okay, dat fiind faptul că eram singurul care mă puteam mișca de două ori mai mult ca orice altă persoană de pe scenă - erau doar oameni în vârstă acolo, împreună cu mine.)
După vreo 4-5 ore de glume, râs încontinuu până în punctul în care nici nu mai știam de ce râdeam inițial și mult dansat (Cu un bonus de cântat "La Mulți Ani", pentru că au aflat că a fost ziua mea cu o zi înainte), petrecerea s-a terminat, și am plecat înapoi acasă, după ce am ajutat cu strângerea farfuriilor, paharelor, curățatul meselor... etc. Eu cu soția nu eram costumați, dar Eli a avut un costum de panda pe care l-a purtat toată noaptea. [... ]
Am ajuns acasă la Eli, ne-am dus să ne luăm lucrurile pe care le-am lăsat cu câteva ore în urmă, când am ajuns prima oară în acea zi, ca să nu le cărăm după noi la petrecere. Ne-am gândit că a fost o zi foarte bună, cu petrecerea și cu experiența noastră secretă, și am zis că e destul pe ziua de azi și ne-am dus înapoi la hotel.
În a cincea zi, singura zi în care n-am fost cu Eli majoritatea timpului (deoarece avea lucru până târziu și dacă era să așteptăm după ea, nu prea mai erau multe de făcut la ora aia.), eu și cu soția ne-am dus până la Mall-ul din Burlington, Massachusetts, ca să vedem ce mai putem găsi acolo, poate chiar să cumpărăm ceva. Am ajuns la mall, ne-am dus prin aproape toate magazinele, dar n-am găsit nimic de cumpărat, până am intrat într-un magazin de săpunuri și de bath bombs numit Lush. Acolo am cumpărat și noi vreo 4 bath bombs pentru a le putea folosi când ajungem înapoi acasă, când se va nimeri să facem o baie în loc un duș. După ce le-am cumpărat, ne-am dus și la un magazin numit Bath & Body Works, unde am reușit să găsim, și să cumpărăm, un parfum de bărbați numit Bourbon, mirosul căruia îi plăcea foarte mult soției mele, deoarece își dorea să îl port foarte des. Dat fiind faptul că nu am găsit prea multe magazine care să ne intereseze în Mall, și faptul că deja mâncasem prânzul în acea zi înainte să mergem spre Mall, am decis să ieșim din Mall, să ne ducem la stația de autobuz, și să ne îndreptăm spre hotel.
Un lucru ce am uitat să menționez e faptul că în a treia zi, în drum spre casa lui Eli, ea și cu soția mea s-au împiedicat de o crăpătură mai ridicată în bordura pe care mergeam, și ambele și-au rănit piciorul. Prin urmare, decizia de a pleca de la Mall în drum spre hotel a fost luată și ținând cont de faptul că pe soție o durea piciorul foarte tare când pășea pe el.
Mai spre seară, am reușit totuși să ne întâlnim cu Eli, deoarece a venit ea până la hotel la noi, pentru că la vreo 100 de metri de hotel era un Arcade, cu tot felul de jocuri, cu bowling și cu biliard. Ne-am dus toți trei la Arcade, unde ne-am jucat, prima oară, "la aparate", unde am reușit să câștig un pluș pentru soția mea, plush în formă de sushi. Am reușit să câștig și unul în formă de avocado, și încă două, la fel ca cele pentru soție, dar pentru Eli de data asta, fiindcă am vrut să aibă ambele același plush-uri. După ce am terminat cu aparatele, ne-am dus la biliard, unde Eli și cu soția mea au jucat două meciuri, în timp ce eu stăteam lângă ele și mă uitam cum se joacă. Nu-s eu genul care să se omoare biliard, plus că nici nu prea știu să joc cum trebuie, am zis să le las pe ele... mai ales că, cu puțin timp înainte, ne-am jucat Air Hockey, eu cu soția, și am bătut-o 8-2 de 2 ori :p.
La ora 11:30 PM, după ce am terminat cu aparatele și cu meciurile de biliard, am intrat într-u "photo booth", ca să facem niște poze împreună, pentru amintiri. Apoi, Eli a luat un Uber înapoi acasă, iar noi ne-am dus la hotel, unde ne-am comandat din nou de mâncare de la McDonald's, prin Uber Eats.
În a șasea zi, ne-am dus din nou la Eli acasă, pentru a ne lăsa lucrurile la ea, și am luat un Uber pentru a ne putea duce spre Salem, Massachusetts, deoarece era 31 Octombrie, Halloween! Am stat vreo 4 ore în Salem, unde am văzut foarte multe costume, ba de calitate bună, ba de calitate proastă. Am făcut și niște poze cu unii dintre oamenii în costume (Michael Myers, Pinhead, ceva cu fantome, nu știu referința la acel costum, din păcate). A fost cam cold în Salem dar măcar ne-am distrat și am avut ocazia să vedem costume cool. Nu ne-am cumpărat nimic de mâncare, deoarece era prea scump și mâncarea nu era de calitate. După ce am plecat din Salem cu Uber, ne-am dus până la Eli acasă, unde am mâncat ciorbă, iar după ne-am dus înapoi la Hotel, pentru că era vreo 2:00 AM pe când am ajuns în camera noastră.
În a șaptea și ultima zi, am decis să nu ne întâlnim cu Eli, deoarece deja știam că o să fie drum lung până acasă, mai ales deoarece aveam o zi plănuită și la The Morrow Hotel în Washington D. C. Așa că această zi, nu am făcut nimic înafară de a sta în cameră și mâncat pizza pe care am comandat-o cu câteva minute înainte prin Uber Eats.
În dimineața următoarei zile, ne-am trezit foarte devreme, la 5:00 AM, pentru a ne putea da check-out de la hotel ca să ne deplasăm spre locația autobuzului, Peter Pan Lines, cu drum spre Washington D. C., Union Station. Autobuzul a mers foarte bine, nu am rămas blocați niciunde de data asta (din fericire), iar după ce am ajuns în Washington D. C., prima zi nu am făcut nimic deoarece era destul de târziu și eram amândoi obosiți de la cele 9 ore cu autobuzul, așa că ne-am dus la hotel (pe care a trebuit să-l cumpărăm acolo, pe loc, pentru o noapte de cazare, deoarece am ajuns cu o zi mai devreme decât plănuisem, și hotelu la care aveam deja cazare nu era liber până ziua următoare) și am cumpărat ceva repede de mâncare, ca să nu ne fie foame în miezul nopții. Apoi, când ne-am trezit, am mers la hotelul la care aveam deja cazare, le-am dat bagajele ca să nu le cărăm după noi, și am mers la World War 3 Veteran Memorial, Lincoln Memorial, Washington Museum, White House și Smithsonian Museum of National History. Toate locațiile au fost extrem de frumoase, mai ales muzeul de istorie națională, de la care am mult prea multe poze să le pot pune aici (pentru că m-aș plictisi să le tot selectez pe toate, 50+). Totuși, după ce am vizitat toate aceste locuri, am mers înapoi la hotel, deoarece pe soția mea o durea piciorul, și nu mai putea să meargă pentru mult timp - deci am decis să încheiem ziua. Ne-am dus înapoi la hotel, am făcut amândoi o baie pentru a ne relaxa, apoi un duș pentru a fi mai curați, iar după ne-am îmbrăcat frumos, elegant, ca să merem la barul de pe acoperiș, să stăm și să ne bucurăm de atmosferă, în timp ce bem un Virgin Mojito și mâncăm un hamburger cu niște cartofi prăjiți. La final de seară, am mers înapoi în cameră, și ne-am pus să dormim, deoarece următoarea zi trebuia să fim pe tren din Union Station spre Peachtree Station, Atlanta, Georgia, de unde tatăl soției mele ne-a luat cu mașina, și ne-am dus acasă, astfel încheiând excursia noastră plină de peripeții, aventuri și momente în care am vrut să mă dau cu capul de cel mai apropiat perete din cauza ghinionului pe care l-am avut la începutul excursiei.
Ca un ultim paragraf, aș vrea să menționez faptul că, chiar dacă mi-a plăcut excursia, nu mă mai duc niciunde dacă nu e cu avionul. A trebuit să improvizez cu autobuz și tren de data asta, și la dus, și la întoarcere, dar acum voi aștepta să se termine procesul de imigrație, ca să am voie să mă duc din nou cu avionul, și ca să nu mai ia atât timp drumul.
Am spus-o și în ultima postare, dar o voi spune și acum: NU vă duceți cu FlixBus niciunde dacă sunteți în America și trebuie neapărat să vă deplasați folosind autobuzul!!
Trimis de AlexB27 in 15.11.23 23:33:53
1 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (AlexB27); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
ECOURI la acest articol
1 ecouri scrise, până acum, la acest articol
Bună, Alex, și bine ai venit pe sait!
Am citit și articolul anterior și am vâzut cât de anevoios se circulă acolo cu autobuzul! Păi, la noi, în Românica asta mult hulită - atât de conaționali cât și de venetici, (străini) - transportul cu autobuzul (chiar și cu trenul, uneori), pare „parfum” față de ce ați pătimit voi acolo! Știu, America e „întinsă” , dar chiar 5 sau 6 ore să întârzie un transport e nebunie curată!
Am și eu cunoștințe (foști colegi de birou) care au emigrat imediat după '90 în America și-mi povesteau - în scrisori - că acolo dacă n-ai mașină, ești „blocat” , nu te poți deplasa, nici la „job” , nici în week-end-uri!
În urma acestei triste experiențe cu orarul autobuzelor ce nu se respectă (de ce?! ) nu-ți rămâne decât să te gândești la o mașină micuță, pentru început e bună și una „second hand” , ca să-ți „faci mâna” , cum se zice! (dacă ai carnet, dacă „nu” , trebuie musai să-l obții!)
E bine că scrii, așa mai aflăm și noi despre una, alta, din „țara tututor posibilităților” !
P. S. Chiar dacă te-ai făcut blonduț, te-am recunoscut!
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Jun.2023 Remarcabilul Boston — scris în 29.06.23 de câinele roşu din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Jul.2019 Boston de ziua Americii — scris în 29.08.19 de DanCld din DUBLIN - RECOMANDĂ
- Mar.2011 Cheers Bar & Restaurant - 'Where everybody knows your name' — scris în 06.07.11 de cintus din BRASOV - RECOMANDĂ