Bitola, orașul fondat de Filip al II-lea al Macedoniei

TIPĂREȘTE

Pentru că orașul Scopje m-a surprins în mod plăcut (vezi impresii), iar orașul Ohrid pur și simplu m-a încântat (vezi impresii), am hotărât ca pe traseul de întoarcere din minesejurul petrecut în Macedonia să mai vizitez un oraș din această țară mică, dar harnică, cu realizări deosebite mai ales în infrastructura drumurilor. Am ales ca acesta să fie orașul Bitola despre care citisem câte ceva într-un articol publicat într-un ziar din presa centrală.

Bitola este unul dintre cele mai vechi orașe de pe teritoriul Macedoniei. Istoria orașului începe cu Filip al II-lea al Macedoniei, care la mijlocul secolului al IV-lea î. Hr. a fondat o mică așezare numită Heraclea Linkestis. Denumirea Bitola vine din slavonă și înseamnă mănăstire. Până la primul război balcanic era cunoscut ca Monastir sau Manastir.

Fiind așezat la hotarul dintre marile puteri regionale ale vremii, orașul Bitola a fost ocupat mai întâi de romani la mijlocul secolului al II-lea î. Hr., perioadă în care orașul a devenit unul prosper, ca urmare a rutei comerciale Via Egnația ce trecea pe lângă oraș. De la romani au rămas câteva monumente (terme, un amfiteatru, bazilici) situate la marginea orașului în situl arheologic Heraclea.

În preajma secolului X a făcut parte din Primul Imperiu Bulgar condus de țarul Samoil, cel care a construit cetatea din Ohrid (descrisă aici). O cetate asemănătoare a fost construită și în Bitola, însă a fost distrusă de bizantini după ce i-au înfrânt pe bulgari și au preluat controlul asupra regiunii. Al Doilea Imperiu Bulgar condus de țarul Kaloyan cucerește din nou Bitola, apoi revine bizantinilor, urmați de sârbi.

Spre sfârșitul secolului XIV orașul trece sub stăpânirea Imperiului Otoman timp de peste 500 de ani, perioadă în care acesta cunoaște o dezvoltare economică și culturală deosebită, devenind capitala otomană a Rumeliei. În preajma secolului XIX ființau în Bitola 12 consulate (printre ele și unul românesc), de aceea era denumit în acea perioadă ”orașul consulilor”. Tot în acea perioadă în Bitola funcționa o Academie Militară, la care s-a instruit și fondatorul statului modern turc Kemal Ataturk.

Începând cu secolul XVII populația orașului crește semnificativ, ca urmare a refugiaților aromâni. Aceștia veneau din cel mai mare oraș al aromânilor (vlahilor) din Balcani, Moscopole, distrus în întregime de trupele albaneze conduse de Ali Pașa de Tepelene.

Nevoiți să fugă din fața furiei ”leului albanez” aromânii s-au răspândit pe teritorii din Grecia, Serbia, Bulgaria și România. Personal i-am întălnit în Metsovo și Monodendri, două sate din nordul Greciei, în Ohrid, iar acum în Bitola. Astăzi, spun localnicii, fiecare a treia casă din Bitola are locuitori aromâni sau familii amestecate. Comunitatea de aici a înființat o biserică ortodoxă și un liceu cu predare în limba maternă. M-a impresionat unitatea lor și faptul că și-au păstrat tradițiile în ciuda rupturii medievale care i-a distanțat geografic.

Ca în mai toate orașele, centrele istorice vechi sunt locurile căutate de majoritatea turiștilor din întreaga lume. Nici Bitola nu face excepție și cele mai multe puncte de atracție se găsesc în centrul istoric, în jurul unei piețe centrale, a râului Dragor și a unei străzi comerciale. În scurtul timp avut la dispoziție am vizitat o parte din aceste puncte de atracție și am rămas surprins de numărul mare de turiști cu care m-am intersectat pe parcursul vizitei.

Este cea mai mare și mai frumoasă piață din Bitola. În jurul pieței sunt numeroase clădiri vechi macedonene și otomane, cafenele, terase, două moschei, o biserică ortodoxă etc. În mijlocul pieței tronează statuia impozantă a fondatorului orașului, Filip al II-lea al Macedoniei. Lângă ea se află o frumoasă fântână arteziană, Vergina Sun, reprezentând un cerc mare cu raze triunghiulare. Denumirea vine de la simbolul regal al regelui Filip al II-lea, găsit pe mormântul său în orașul Vergina din Grecia. Steagul Macedoniei, pe care l-am văzut înălțat la cetățile din Scopje și Ohrid, poartă același simbol.

Pe latura de nord a pieței Magnolia se află o moscheie veche din cărămidă, cu o cupolă rotundă și acoperită cu tablă. Construit în secolul XVI monumentul religios impresionează prin minaretul înalt (nici nu am putut să-i fac poze pe toată înălțimea), în care turiștii se pot urca și admira panorama orașului. Din cauză de claustrofobie nu m-am putut bucura de această posibilitate (și nici însoțitorii mei).

Tot pe latura de nord a pieței Magnolia, într-un frumos parc, se află unul dintre principalele puncte de atracție din Bitola, Turnul cu Ceas, construit în timpul stăpânirii otomane. Este dispus pe trei nivele, iar în vârf sunt construite câteva balcoane din fier forjat, unde turiștii se pot urca pe scări și admira orașul și regiunea din jur. O legendă spune că pereții turnului au fost construiți din mortar, având în compoziție ouă pentru mărirea rezistenței.

Această stradă pietonală, situată în partea sudică a pieței Magnolia, este principalul punct de atracție al orașului Bitola. Lungă de aproape un kilometru Shirok Sokak (Strada Sălbatică) este cunoscută din timpul imperiului otoman, este împânzită de clădiri cu arhitectură veche, hoteluri, restaurante, magazine, cafenele și terase. Structural seamănă foarte mult cu celebra Vaci Utca din Budapesta. Pe la mijlocul străzii se află o biserică catolică, Sfânta Inimă a lui Isus , cu un turn înalt și încadrată de două clădiri foarte frumoase. Strada este foarte aglomerată de turiști, un loc ideal pentru plimbare, shopping și relaxare.

Undeva în partea de vest a pieței, pe o straduță lăturalnică, se află o frumoasă biserică ortodoxă ce datează din timpul dominației otomane (începutul secolului XIX, conform zapisului de la intrare). Este clădită în totalitate din piatră și se înalță pe două etaje. Pronaosul este situat pe latura din stânga a bisericii și nu în față la intrare ca mai în toate bisericile ortodoxe clasice. Naosul este partajat de frumoase coloane de marmură și are o catapeteasmă din lemn aurit. Este biserica aromânilor din Bitola și este cosiderată de aceștia drept catedrală.

Nu departe de piața Magnolia, pe malul nordic al râului Dragor, se află Vechiul Bazar (Bezisten) construit de otomani în secolul XV. Este un centru comercial important din orașul Bitola, dar și un loc foarte vizitat de turiști. Pe lângă zecile de magazine, terase și cafenele, aici se găsesc majoritatea caselor tradiționale turcești și foarte multe obiective turistice ce datează din perioada stăpânirii otomane. Bazarul este acoperit în cupole și are și câteva piețe.

Poate și pentru faptul că era foarte aglomerat, impresia mea despre această zonă a orașului a fost cea de dezordine și lipsă de curățenie. Totuși, plimbarea pe străduțele cochete, printre vechile case turcești, multe dintre ele dărăpănate, face toți banii.

În apropierea de Bazarul Vechi se află o altă moscheie frumoasă, construită la începutul secolului al XVI-lea de către o personalitate turcească a orașului din acea vreme. Pe pereții exteriori întâlnim inscripții turcești din perioada dominației otomane, iar la intrare impresionează ușa de lemn masivă din lemn. Minaretul este aproape la fel de înalt ca și cel al moscheii din apropiere, Jeni.

Acestea au fost obiectivele turistice vizitate în orașul Bitola. Cu siguranță mai erau și alte puncte de interes turistic de vizitat, dar din lipsă de timp ne-am mulțumit cu atât. Ajunși acasă și refăcând pe hartă această vizită, ne-am dat seama că totuși trebuia vizitat orașul antic Heraclea Linkestis, recunoscut de către UNESCO ca zonă protejată a Patrimonilului Mondial.

Vacanțe cât mai frumoase!

---

VIZUALIZĂRI: 6530 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI