Ayia Napa la sfarsit de octombrie

TIPĂREȘTE

Chiar daca statiunea nu mai este atat de aglomerata, iar plajele nu mai gem de lume ca in plin sezon, la sfarsit de octombrie la Ayia Napa zilele sunt frumoase si marea inca placuta pentru baie. Si totusi, nu acesta a fost motivul pentru care am hotarat sa dedicam una din zilele sejurului nostru vizitarii acestei zone.

Ayia Napa este situata aproape de Cap Greco, in extremitatea estica a Ciprului, la sud de Famagusta si face parte dintr-o regiune intinsa cunoscuta sub numele Kokkinochoria datorita solului de culoare rosie, foarte potrivit pentru cultura cartofilor. Conform traditiei locale, pana in anul 1790 acest capat de insula nu era locuit, padurile si stancile de la tarm alcatuind un peisaj salbatic. Mica asezare de pescari aparuta pe coasta Mediteranei, nucleul viitoarei renumite statiuni Ayia Napa, se datoreaza unui grup de douazeci de greci veniti din Salonic si instalati aici.

Din statia de pe faleza din Larnaca, am luat autobuzul spre Ayia Napa decisi sa descoperim si altceva in afara de plaja si parc acvatic. Pentru cei interesati mentionez ca o calatorie cu autobuzul costa 3 euro/pers., dar achizitionand un bilet dus-intors, veti plati 5 euro/pers. Distanta este de 40 km si se parcurge in mai putin de o ora.

Pe Leoforos Makariou, in centrul statiunii, soferul ne-a anuntat ca am ajuns la destinatie si trebuie sa coboram. La Oficiul de Informare Turistica am gasit o bogatie de material publicitar turistic, in special harti, nu numai pentru Ayia Napa, ci si pentru toate celelalte orase si zone adiacente lor. O doamna amabila, vorbitoare a catorva limbi de circulatie, ne-a prezentat si chiar a insemnat pe o harta cele mai atractive locuri pentru o vizita de o zi in Ayia Napa: Muzeul "Thalassa", parcul cu apeductul, manastirea, biserica noua, Agrotospito si Portul Limanaki, marcand inclusiv locul unde se afla statia de autobuz pentru intoarcerea in Larnaca. Cu acest bagaj de informatii, ne-am inceput programul de vizite oprindu-ne mai intai la Muzeul "Thalassa".

Muzeul municipal al marii "Thalassa", invecinat cu Oficiul de Informare Turistica, este o cladire moderna, din metal, marmura si sticla, inaugurata in anul 2006. Intrarea se face prin strada Oktovriou, fiind chiar prima cladire dupa intersectie. Muzeul este dedicat in intregime marii si evidentiaza rolul si importanta acesteia in viata insulei incepand din antichitate si pana in zilele noastre.

Exponatele sunt in vitrine sau dispuse liber, neinchise, unele sunt suspendate, iar altele se pot vedea prin vitrine de sticla la sol, vizitatorul putand calca pe ele in timp ce admira ceea ce este dedesubt. In muzeu se pot vedea vase de ceramica, sculpturi, gravuri si picturi cu peisaje marine. O copie in marime naturala dupa vasul de papirus, o ambarcatiune greceasca foarte veche, dar mai ales "Kyrenia II" prezinta un mare interes pentru vizitatori. Aceasta din urma este o copie dupa epava unei nave datand din sec. IV i. H., gasita in 1965 langa Kyrenia, adusa la suprafata si expusa in Muzeul naufragiului din Castelul Kyrenia.

La subsol se afla Muzeul municipal al vietii marine "Tornaritis - Pierides", primul muzeu de acest gen din Cipru. Fondat in anul 1992 cu scopul de a prezenta fauna marina mediteraneeana din jurul insulei, acesta ofera vizitatorului prilejul de a vedea mamifere, pasari impaiate, pesti, broaste testoase, arici si stele de mare, scoici, corali si plante marine. Se mentioneaza in mod special ca nici un exemplar nu a fost ucis pentru a fi adus aici, scotandu-se din mediul natural doar exemplare lipsite de viata.

Este foarte interesant acest muzeu si merita vizitat mai ales daca sunteti insotiti si de copii. Intrarea este de 3 euro/pers. Pentru copiii peste 10 ani se plateste 1 euro/pers, iar pentru studenti sau grupuri 2 euro/pers.

Din Leoforos Kryou Nerou, aproape de muzeu, o alee frumoasa, marginita de plante inflorite, marcheaza inceputul parcului si drumul spre Apeductul roman, una dintre cele mai importante constructii antice conservate. Aleea se termina in fata unui zid inalt (despre care am aflat citind pe un panou ca este insusi apeductul inaltat cu 12 m) cu o deschidere larga in partea de jos pentru a permite scurgerea raului acum secat, dar care se formeaza in sezonul ploios.

Urmand cararea la dreapta, incet, incet, zidul pierde din inaltime si se poate vedea foarte bine fostul curs al apei. Sursa de apa aflata undeva pe dealurile dintre Ayia Napa si Protaras, captata in satul Mana tou Nerou, cobora prin conducta pana la manastire. Stocata intr-un rezervor, apa era directionata spre o fantana sculptata care poate fi vazuta si acum in curtea Manastirii Ayia Napa. Timp de cateva sute de ani, apeductul a asigurat necesarul de apa atat pentru manastire cat si pentru asezarile omenesti din jur.

Pe cararea de langa apeduct (luminata pe timpul noptii printr-un sistem cu becuri speciale montate in sol), printre pietrele pe care se incalzeau la soare soparle mari, am ajuns la soseaua care duce spre extremitatea estica a insulei, la Cap Greco. Acoperita de asfaltul modern, conducta antica de piatra se pierde, dar apare din nou pe dealul de pe cealalta parte a drumului.

Reintorsi in centru, am zabovit un timp la Manastirea Ayia Napa. Legendele spun ca un vanator a descoperit intr-o pestera o icoana a Fecioarei Maria. Asta se intampla prin sec. XI. Pentru ca pe atunci aici era doar o padure deasa, icoana a fost numita Ayia Napa (Sfanta Padurii), mica asezare de pescari formata ulterior aici preluand acelasi nume. Manastirea a fost construita in jurul anului 1500 deasupra pesterii in care a fost gasita icoana. Tot legendele locale spun ca o tanara din Famagusta, parasind casa pentru ca familia ii interzicea sa se casatoreasca cu cel pe care il iubea, acesta fiind o persoana fara rang, s-a adapostit in pestera pe care mai tarziu a transformat-o in biserica. Prin construirea catorva chilii, lacasul a devenit manastire, fiind mai intai asezamant de maici, apoi - in 1668 - devenind manastire de calugari. Dupa aproape o suta de ani viata monahala organizata a fost intrerupta, de atunci monahii nelocuind aici decat ocazional. In prezent, restaurata, manastirea este un centru de conferinte ecumenice si un important punct de atractie pentru vizitatori.

Interiorul bisericii este auster, o grota in care a fost sapata o incapere larga si un mic altar langa care este expusa icoana gasita in pestera si care nu a parasit niciodata acest loc. Tot in biserica se afla captat un izvor care ofera apa celor insetati. In curtea interioara imprejmuita de ziduri masive, din piatra bruta, sunt cladirile anexa tot din piatra bruta, dominate de turnul clopotnita. Fantana octogonala sculptata, acoperita, precum si cismeaua veche de cateva sute de ani, se pot vedea si acum in incinta. Merita mentionat si arborele monumental care umbreste intrarea in manastire, un Ficus Sycomorus care impresioneaza prin robustete si longevitate. La intrarea sau la iesirea din sfantul lacas, aproape toti turistii se opresc langa trunchiul lui masiv pentru a se fotografia.

Spre deosebire de vechiul lacas, Noua biserica a Manastirii Ayia Napa aflata in imediata apropiere, in partea de sud, impresioneaza mai putin. Este noua, construita dupa anul 1994 si este nefinalizata in totalitate (inca se mai lucreaza la pavajul curtii). Biserica este dedicata tot Fecioarei Maria, are un turn clopotnita cu o scara spirala vizibila din departare si un acoperis portocaliu, in semicerc, mai putin obisnuit.

Agrotospito amplasat in piata centrala, in apropiere de Manastirea Ayia Napa, este reconstituirea unei gospodarii rurale autentice. Ferma - cum ii spun cipriotii - este un prilej de a cunoaste traditia si viata rurala cipriota. Am vazut aici lucraturi artizanale si costume traditionale, mobilier, diverse ustensile gospodaresti, un razboi de tesut, cuptor si vase de bucatarie, obiecte folosite la obtinerea si pastrarea vinurilor si zivaniei (renumita tuica locala), pluguri, puturi de apa si in general tot ceea ce are legatura cu viata rurala. Tot aici se afla un magazin care ofera turistilor suveniruri si produse traditionale cipriote.

Inainte de a porni - pietonal - spre port, ne-am odihnit cateva minute la o bere si un suc de portocale la una dintre terasele din centru. La sfarsit de octombrie nu era prea aglomerat. De altfel, Leoforos Makariou este intesat de restaurante, terase, magazine, hoteluri si cluburi de noapte.

Limanaki. Voiam sa ajungem in port doar pentru o plimbare pe diguri, pentru imaginile salbatice care se profileaza dinspre Cap Greco si pentru pisicile pe care le-am vazut si anul trecut la Ayia Napa. Nu vreau sa intru in prea multe amanunte pentru ca despre port am mai scris deja. (vezi impresii).

Vreau sa spun doar ca am cunoscut la hotel un cuplu de tineri romani, turisti, care a dorit foarte mult sa faca o croaziera cu "Perla Neagra" - copie dupa corabia din filmul Piratii din Caraibe si chiar o facusera cu o zi inainte de a vizita noi Ayia Napa. Desi n-am fost interesati si n-am facut aceasta croaziera, timpul nostru fiind dedicat vizitelor, pentru ca tinerii erau teribil de incantati cand au povestit aventura lor, in ideea ca si altii ar putea fi interesati, o redau pe scurt in cele ce urmeaza.

"Black Pearl" - Corabia Piratilor, ridica ancora la ora 11.30 si se intoarce in port in jurul orei 15.30. Cu 35 euro/pers. pasagerii primesc o bautura de bun venit la bord, pranzul, plimbarea si distractia. Personalul este costumat in pirati, copii sunt pictati pe fata si antrenati in tot felul de jocuri, se asculta muzica, se danseaza, se pot comanda suplimentar sucuri si alte bauturi, inghetata, se pot cumpara suveniruri.

O croaziera de-a lungul litoralului din Ayia Napa pana la Cap Greco sau chiar pana la Larnaca este un prilej de a admira frumusetile salbatice ale tarmului cipriot sau - cu o ambarcatiune cu fundul de sticla - se pot vedea vietati marine in mediul lor natural. Posibilitatile de croaziera sunt multiple si foarte variate. Se poate opta chiar pentru o croaziera pana in Liban sau Egipt, dar asta inseamna 2-3 zile si ceva bani in plus, alocati exclusiv acestui scop.

Dupa atatea ore de plimbare, pentru ca trecuse binisor de ora pranzului si ni se facuse foame, am ales o terasa din port unde am servit masa. Preparatele fiind preponderent marine, am optat pentru peste cu cartofi si salata, dar se putea comanda si friptura de porc sau pui, spaghetti si alte specialitati.

Deoarece norii pe cer se invalmaseau agitat amenintand cu ploaia, dupa masa am parasit portul si ne-am indreptat grabit spre statia de autobuz. Am lasat in urma tinutul cu pamant rosiatic si tarmuri salbatice, Ayia Napa - cea mai frumoasa si mai animata statiune din estul Ciprului si - la adapost de ploaia care s-a si dezlantuit - am strabatut retur cei 40 km pana la Larnaca.

---

VIZUALIZĂRI: 8951 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI